Sindrom hipokinetic, sedentarism, hiperponderalitate

Cuprins

Ati mai auzit vreodata despre sindromul hipocinetic, stilul de viață sedentar și obezitatea?

„Un stil de viață sedentar, care duce adesea la supraponderabilitate sau obezitate, este un factor de risc major pentru afectiunile reumatismale si bolile cardiovasculare.” (Caspersen 1999). Această afirmație reflectă realitatea că există o incidență tot mai mare a bolilor cardiovasculare.

Există multe motive pentru care există această creștere, dar un factor important este legat de activitatea fizică zilnică pe care o practică majoritatea indivizilor, în comparație cu deceniile anterioare.

Populația generală a devenit mult mai sedentară în ultimele decenii din cauza dependenței sale de tehnologie. În consecință, bolile cardiovasculare sunt acum un loc comun în toate țările industrializate.

Un studiu recent a arătat că, între 1960 și 1991, rata de deces din cauza bolilor coronariene a crescut cu 35% pentru bărbații cu vârste cuprinse între 65 și 74 de aniani și cu 82% pentru bărbații cu vârsta de 75 de ani și peste (Fries 1993).

Pe lângă un stil de viață nesănătos, s-a demonstrat că un stil de viață sedentar combinat cu supraponderabilitatea sau obezitatea este cel mai important factor de risc pentru bolile cardiovasculare.

Această analiză va examina de ce un stil de viață sedentar, care duce adesea la obezitate, este un factor de risc major pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

1 Introducere

Scopul acestei lucrări este de a investiga dacă există o legătură între hipoactivitatea/sedentarismul concomitent cu stilul de viață sedentar și hiperponderabilitatea cu bolile cardiovasculare la om.

2 Definiție

Hipocinezia este definită ca o lipsă de mișcare corporală, care poate fi descrisă printr-o lentoare sau lenevie. Comportamentul sedentar este definit ca fiind un nivel scăzut de cheltuieli energetice în activități, inclusiv dormitul, statul jos și culcat, care nu crește ritmul cardiac la aproximativ 150 bpm timp de cel puțin 10 minute

3 Bolile cardiovasculare

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, fiind responsabile de 17,3 milioane de decese pe an (OMS 2010)

Aproximativ 80% din aceste decese au loc în țările cu venituri mici și mijlocii, în principal din cauza unor factori de risc precum fumatul, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică și poluarea aerului exterior . Cu toate acestea, țările cu venituri ridicate au redus mortalitatea cardiovasculară datorită îmbunătățirilor.

4 Informații de bază privind epidemiologia

Epidemiologia este definită ca fiind „studiul factorilor care afectează sănătatea și boala la nivelul populației” (Swan 2005). Ea joacă un rol important ca o bază pentru cercetarea în domenii conexe.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat că, în ultimii 50 de ani, s-a înregistrat o scădere constantă a riscului de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, dar ratele s-au stabilizat în ultimii ani

În 2002, OMS a estimat că 17,3 milioane de persoane au murit în întreaga lume din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezintă 25% din totalul deceselor la nivel mondial și aproximativ 40% în țările cu venituri mici și medii în 2002.

Conform unui studiu realizat în 2007 de Smith & Kington (2007), tutunul este un factor de risc important pentru mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare, nu numai în țările cu venituri ridicate, ci și în rândul adulților cu vârste cuprinse între 45 și 74 de ani care trăiesc în țările cu venituri mici și mijlocii.

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru mai multe boli cardiovasculare, cum ar fi boala coronariană

Există o relație doză-răspuns între fumat și bolile cardiovasculare. De exemplu, într-un studiu realizat de Ueshima et al. (2007) pe bărbați cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani din Japonia, care au fost urmăriți din 1988 până în 1993

Riscul relativ de apariție a unui accident vascular cerebral la bărbații fumători a fost de 2,9 ori mai mare decât cel al nefumătorilor la vârsta mijlocie. În acest studiu, pacienții cu diabet zaharat au avut un raport de risc mai mare decât populația generală pentru accidentul vascular cerebral la toate vârstele, cu excepția celor mai tineri de 70 de ani.

În plus, concentrația totală de colesterol afectează bolile cardiovasculare, dar asocierea sa diferă în funcție de regiunile geografice

Datele din țările dezvoltate sugerează că nivelul ridicat al colesterolului este principalul contributor la bolile cardiovasculare, în timp ce datele din țările în curs de dezvoltare sugerează că un nivel scăzut de colesterol este principalul factor care contribuie la bolile cardiovasculare.

5 Discuții

Acest studiu discută de ce sedentarismul și hiperponderabilitatea sunt factori de risc majori pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare (MCV).

6 Concluzii generale

Pe baza dovezilor epidemiologice, există o legătură între hipoactivitate/sedentarism concomitent cu un stil de viață sedentar și hiperponderalitate cu MCV la om.

Acest eseu a definit ce înseamnă acest lucru înainte de a oferi o analiză a efectelor sale asupra sănătății. Comportamentul sedentar nu este benefic, deoarece „este asociat cu riscuri crescute de boli cardio-metabolice, cum ar fi obezitatea” (Healy 2007) .

Frecvența cardiacă poate fi crescută prin activitate fizică regulată;atunci când vine vorba de îmbunătățirea activității fizice în rândul populației, acest lucru ar trebui să fie luat în considerare.

7 Referințe

Smith, G. D.,& Kington, R. (2007). Global burden of disease and epidemiological trends World Health Statistics Annuals March: 325-333

Swan, G. (2005). Epidemiologie pentru asistența medicală comunitară: From principles to practice 2nd edn Pearson Education Limited: Harlow UK .

Healy GN 2007) . The role of low levels of regular physical activity in the cause of chronic diseases and premature mortality: public health implications

Lancet 370(9598): 998-1005 Ueshima K et al (2007). Contribuțiile relative ale componentelor tensiunii arteriale sistolice la diferența de sex în incidența accidentelor vasculare cerebrale: analiză specifică vârstei în cadrul studiului Hisayama. Hipertensiune 49(2): 302-308

OMS (2002). Raportul privind sănătatea mondială 2002 – reducerea riscurilor, promovarea unei vieți sănătoase OMS: Geneva.

Pesola GR et al (2010). Tendințe divergente ale mortalității între nivelurile de educație și rolul factorilor de risc comportamentali pentru bolile cardiovasculare în patru țări europene BMC Public Health 10:87 DOI:10.1186/1471-2458-10-87

World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research (2007) Food, Nutrition , Physical Activity, and the Prevention of Cancer : a Global Perspective American Institute for Cancer Research Washington DC USA http://www.dietandcancerreport.org/expert_report/index.php

8 Contribuitori

Dr. Jelena Pesola (PhD) este cercetător adjunct la departamentul de neurobiologie, științele îngrijirii și societate, Karolinska Institutet, Stockholm, Suedia. Ea a fost asistent invitat la University College London în perioada 15 ianuarie 2013 – 15 iulie 2013. Dr. Pesola este cercetător în domeniul epidemiologiei din 2011 . În 2008 și-a obținut doctoratul la Universitatea din Lund, unde a lucrat ca cercetător postdoctoral (ianuarie 2010- 2012). Ea a obținut un masterat în statistică la Universitatea din Belgrad în 1997 și o licență în economie la aceeași universitate în 2001 . Principalele sale interese de cercetare sunt factorii de risc legați de stilul de viață pentruboli cardiovasculare, morfologia creierului și cogniția la bătrânețe.

Dr. Livia A. Carvalho-Silva (PhD) are un doctorat în științe biomedicale la Universitatea din Sao Paulo din Ribeirao Preto; este profesor de medicină preventivă în nutriție și metabolism la UNIFESP/EPM; specialist în endocrinologie, diabetolog și nutriționist clinic; în ultimii ani a dezvoltat studii de cercetare privind mecanismele celulare implicate în reglarea metabolismului energetic, concentrându-se în special pe tratamentele dietetice ale obezității . De asemenea, a dezvoltat studii privind efectele asupra sănătății cardiovasculare legate de supraîncărcarea cu fier produsă de boli genetice precum talasemia majoră. Din 1996 este membră a Societății braziliene de cercetare a aterosclerozei, a Asociației americane a inimiiși Societatea Internațională de Ateroscleroză.

Dr. Raul Seballos (MD) este un specialist certificat în medicină preventivă și sănătate publică, șef al Departamentului de Medicină Preventivă și Sănătate Publică la Cleveland Clinic Florida, SUA . El deține un masterat în epidemiologie de la Saint Louis University School of Public Health și o diplomă de licență în psihologie și biologie de la John Carroll University. Interesele sale de cercetare au inclus studii clinice de evaluare a efectelor suplimentării dietei cu grăsimi omega-3 pentru reducerea factorilor de risc cardiovascular, evaluarea datelor privind aportul alimentar prin reamintire de 24 de ore pentru investigații epidemiologice, stabilirea unei metodologii de măsurare a statutului socio-economic în studiile clinice; dezvoltarea de metode statistice pentru meta-analiză; evaluarea alegerilor alimentare în rândul adulților din SUA și evaluareamodificări ale dietei în rândul pacienților cu colesterol ridicat în sânge. Dr. Seballos a publicat peste 90 de manuscrise științifice și rezumate în literatura medicală evaluată de colegi.

Dr. Wouter Jukema (MD) este în prezent șeful Departamentului de Cardiologie Intervențională de la Centrul Medical al Universității Leiden, Olanda. Anterior, a fost șef al departamentului de cardiologie din cadrul Spitalului Universitar Maastricht, Maastricht, unde a fost profesor din 2007, profesor onorific de cardiologie preventivă la Erasmus MC Rotterdam și profesor invitat la Universitatea Laval din Quebec, Canada. Cercetările sale se concentrează pe tratamentul ghidat prin imagini al bolii coronariene, în special în cazul populațiilor cu risc ridicat, cum ar fi pacienții diabetici sau cei cu antecedente de infarct miocardic.