Cardiopatii ischemice cronice

Cuprins

Una dintre cele mai frecvente boli cardiovasculare este cardiopatia ischemică cronică. Aceasta se datorează unui blocaj într-o arteră coronariană, care restricționează fluxul sanguin către mușchiul cardiac. Această afecțiune poate fi caracterizată în două grupe: stabilă și instabilă.

Grupul stabil include persoanele care au o placă într-o arteră coronariană care nu provoacă niciun simptom, în timp ce grupul instabil este caracterizat de un eveniment acut, cum ar fi o ruptură de placă sau formarea unui cheag. O ruptură de placă poate duce la consecințe potențial grave, cum ar fi infarctul miocardic sau decesul .

Ce este cardiopatia ischemica cronica?

Cardiopatia ischemica (IHD), (cunoscută și sub numele de angină pectorală sau boală coronariană) este o formă de boală cardiacă caracterizată prin reducerea fluxului sanguin către inimă și simptome persistente de durere în piept. IHD este cauzată de ateroscleroză, o acumulare de plăci în pereții arterelor de dimensiuni mari și medii care furnizează oxigen și substanțe nutritive către mușchii corpului.

Dacă este severă și prelungită, această scădere a fluxului de sânge și de oxigen poate provoca deteriorarea unei părți a mușchiului cardiac; acest lucru se numește infarct, denumit în mod obișnuit atac de cord atunci când se produce în mușchiul cardiac.

Care sunt factorii de risc pentru cardiopatiile ischemice cronice?

Boala cardiacă ischemică are multe cauze și poate afecta orice parte a inimii și include boala coronariană și angina cronică stabilă. Alte cauze includ un sistem de conducere electrică anormal al inimii, o furnizare slabă de oxigen în raport cu cererea (presiuni ridicate în partea dreaptă), consumul excesiv de alcool sau de droguri, inclusiv cocaină, infecții precum endocardita, tumori sau inflamația mușchiului cardiac (miocardita).

O radiografie toracică este recomandată la persoanele care prezintă simptome sugestive de IHD, cum ar fi angina pectorală. De asemenea, poate fi utilizată pentru a investiga posibilele complicații, cum ar fi embolia pulmonară sau pneumotoraxul. De asemenea, se efectuează frecvent un ECG și analize de sânge.

Durerea toracică poate fi diagnosticată prin coronarografie, care presupune plasarea unui cateter în interiorul arterei și umflarea acesteia pentru a aplatiza placa. Alte proceduri mai invazive includ testele de efort cardiac sau cateterismul cardiac, în cadrul cărora se efectuează diverse măsurători în timp ce presiunea sângelui este ridicată.

Acestea nu par a fi eficiente pentru toată lumea, dar s-a demonstrat că reduc cu aproximativ 30% numărul deceselor cauzate de infarctul miocardic. În cazul celor care prezintă un risc ridicat de infarct miocardic din cauza anginei instabile sau a unui infarct miocardic anterior, se poate recomanda o operație de bypass.

În Statele Unite, boala coronariană este responsabilă pentru 42% din decesele femeilor și 27% din decesele bărbaților la adulții cu vârsta de 65 de ani și peste. În Europa, este responsabilă de 12% din totalul deceselor la femei și de 7% din totalul deceselor la bărbați. La grupele de vârstă mai tinere (sub 55 de ani), moartea cardiacă subită cauzată de un atac de cord apare mai frecvent decât boala coronariană ca o cauză de deces atât la bărbați, cât și la femei.

În multe cazuri, boala cardiacă ischemică cronică (cunoscută și sub numele de boală cardiovasculară) nu va provoca niciun simptom vizibil deloc.

Care sunt simptomele pentru cardiopatiile ischemice cronice?

Simptomele bolii cardiace ischemice cronice pot fi dificultăți de respirație, dureri sau disconfort în piept, pierderea bruscă a vederii sau leșin. Diagnosticul implică, de obicei, un test imagistic cu raze X, o electrocardiogramă (ECG) și o ecocardiografie.

Tratamentul include medicamente precum beta-blocantele și agenții antiplachetare, care sunt utilizate pentru a reduce complicațiile la pacienții stabili cu boală coronariană. Pe lângă medicamente, tratamentul pentru această afecțiune include și modificări ale stilului de viață, care includ renunțarea la fumat și obiceiuri alimentare sănătoase.

Cu toate acestea, este important de reținut că nu toată lumea experimentează aceleași simptome atunci când suferă de cardiopatie ischemică cronică. Unele persoane pot avea dureri toracice severe, în timp ce altele nu simt absolut nimic. Prin urmare, consultarea unui medic atunci când vă confruntați cu simptome care credeți că ar putea indica o boală cardiovasculară.

Cel mai frecvent simptom este dispnee la efort sau oboseală la mersul pe distanțe scurte, mai ales în urcare. Alte simptome includ durere sau disconfort toracic care poate iradia în alte părți a corpului, dificultăți de respirație, greață și amețeală.

De obicei, durerea crește la activitate sau la exerciții fizice și scade la odihnă. În cazul unei boli severe, cum ar fi în urma unui infarct miocardic (atac de cord), poate fi constantă în repaus. Dacă există o tensiune arterială scăzută asociată din cauza înlocuirii inadecvate a lichidelor, poate apărea leșinul la ridicarea în picioare.

Cand este nevoie sa mergem la doctor?

Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, crește riscul de a dezvolta boli de inimă. Din acest motiv, se recomandă să mergeți la un control anual la medic după vârsta de 50 de ani.

Tratamentul pentru cardiopatie ischemica cronica

Tratamentul pentru cardiopatie ischemica cronica include medicamente și modificări ale stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate. În cazul unui atac de cord, tratamentul include, de asemenea, proceduri invazive, cum ar fi angioplastia coronariană sau operația de bypass, pentru a restabili fluxul sanguin în jurul vaselor blocate

Dacă nu ați mai avut simptome până acum, dar începeți brusc să vă simțiți obosit când urcați scările sau când mergeți pe distanțe scurte, acest lucru justifică o vizită la medic. Este posibil să suferiți de cardiopatie ischemică cronică dacă disconfortul este întotdeauna prezent în timpul activității fizice și se atenuează la odihnă. Dacă nu există alte cauze evidente ale scurgerii respirației, aceasta s-ar putea datora afecțiunii în sine.

Prevenirea cardiopatiilor ischemice cronice

Riscul de apariție a bolilor cardiovasculare poate fi redus printr-un stil de viață sănătos. Acesta include exerciții fizice regulate, renunțarea la fumat și consumul de alimente mai puțin grase, crescând în același timp consumul de fructe și legume.

Fumatul este unul dintre cele mai mari riscuri pentru persoanele cu această afecțiune. Cei care fumează sunt de 2,5 ori mai predispuși la un atac de cord în comparație cu nefumătorii

Este posibil ca 12 milioane de europeni să sufere de cardiopatie ischemică cronică, dar doar aproximativ 50% dintre ei știu că suferă de această boală sau că viața lor este în pericol.

Pentru a preveni boala cardiacă ischemică cronică, trebuie să luați măsuri pentru a vă reduce factorii de risc – mai ales dacă aveți deja o boală coronariană. Odată ce ați fost diagnosticat cu această afecțiune, întrebați-vă dacă există factori de risc pe care îi puteți aborda – de exemplu, dacă aveți tensiune arterială ridicată sau diabet.

Dacă fumați, renunțarea la fumat este cel mai important lucru pe care îl puteți face pentru a vă reduce riscul cardiovascular, dar nu este ușor să renunțați la fumat. Discutați cu medicul dumneavoastră despre modalitățile de a renunța la acest obicei

Prognosticul bolii cardiace ischemice cronice depinde de mai mulți factori, inclusiv de vârstă și de tipul de arteră coronariană implicată.

Persoanele cu cardiopatie ischemică cronică se confruntă cu dificultăți de respirație atunci când efectuează activități de efort (cum ar fi urcatul scărilor) și, de obicei, raportează oboseală în aceste situații. Starea lor se va înrăutăți în timp fără tratament; prin urmare, este important ca persoanele să solicite sfatul medicului pentru a determina nevoile lor specifice .