Contact
Cluj, Romania, Cale Motilor nr. 38
(+40) 771 111 333
[email protected]
Bronșiectazia este o boală pulmonară inflamatorie cronică în care căile respiratorii se cicatrizează și se blochează cu mucus, ceea ce duce la tuse cronică și dificultăți de respirație.
Apare cel mai adesea la persoanele care au avut infecții repetate ale pieptului sau alte boli care provoacă inflamarea bronhiilor, cum ar fi fibroza chistică.
Bronșiectazia poate fi, de asemenea, cauzată de anumite medicamente (cum ar fi utilizarea pe termen lung a steroizilor inhalați), de particule precum azbestul sau de complicații datorate radioterapiei pentru cancer.
Cuvântul „bronșiectazie” provine din două cuvinte: „bronhiole”, care înseamnă tub bronșic mic; și „ectasis”, care înseamnă lărgire anormală.
Bronșectazia este o afecțiune pulmonară pe termen lung (cronică) în care există o dilatare (mărire) anormală a căilor respiratorii. Aceasta cauzează deteriorarea plămânilor, ceea ce duce la probleme precum dificultăți de respirație și acumularea de mucus care poate provoca infecții.
Bronșiectazia apare, de obicei, atunci când căile respiratorii sunt afectate de o boală sau o afecțiune respiratorie si ORL care a provocat o inflamație. Aceasta poate include infecții precum pneumonia, tusea convulsivă (pertussis), tuberculoza, EBV sau alte boli precum fibroza chistică.
Aproximativ 1 din 100 de persoane suferă de bronșiectazie, dar mulți oameni nu știu că au această boală până când apar simptomele, deoarece modificările sunt atât de lent progresive în timp.
Deci, iată cum stau lucrurile! Este posibil să aveți bronșiectazie dacă prezentați unul sau mai multe dintre simptomele enumerate mai jos. Cu toate acestea, multe persoane cu bronșiectazie nu vor prezenta niciun semn. De asemenea, este posibil să suferiți și de alte afecțiuni pulmonare, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), fibroza chistică, diskinezia ciliară primară (care este o afecțiune în care proiecțiile asemănătoare părului care elimină mucusul din plămâni sunt defecte) sau astm
* Dificultăți de respirație în timpul activității fizice sau în repaus
* O tuse persistentă care produce cantități mari de mucus gros
* Tuse cu sânge
* Leșin din cauza nivelului scăzut de oxigen din sânge
* Dificultăți de respirație atunci când stați întins în pat sau respirație șuierătoare
De asemenea, ar trebui să consultați medicului dumneavoastră dacă vă curățați prea des gâtul, dacă respirația devine zgomotoasă (stridor), dacă vă treziți noaptea cu un zgomot în piept sau dacă pielea din interiorul nasului devine albastră
Bronșiectazia este de obicei diagnosticată prin examinare fizică și teste imagistice, cum ar fi razele X. Bronhoscopia poate fi folosită pentru a obține mostre de spută pentru teste de laborator pentru a confirma diagnosticul. Testele de sânge sunt, de asemenea, utile pentru a determina dacă o altă afecțiune ar fi putut duce la bronșiectazie
Odată ce bronșiectazia a fost diagnosticată, este important să se determine ce markeri sunt prezenți, astfel încât tratamentul să poată începe prompt. Diferitele tipuri de bronșiectazie sunt clasificate în funcție de sursa lor: 1) o cauză identificabilă carepoate fi vindecată sau tratată, sau 2) o afecțiune care nu are o cauză identificabilă.
În primul caz, cele mai frecvente cauze identificabile ale bronșiectaziei sunt:
1. Fibroza chistică (în care infecțiile toracice recurente și dificultățile de respirație lărgesc treptat căile respiratorii);
2. Infecțiile respiratorii virale (cum ar fi tusea convulsivă);
3. Tuberculoza; și
4. Abcesul pulmonar
Afecțiuni inflamatorii ale plămânilor, cum ar fi sarcoidoza (o boală în care colecții anormale de celule inflamatorii formează bulgări numiți granuloame), pneumonita de hipersensibilitate (o inflamație a plămânilor cauzată de inhalarea de substanțe în suspensie în aer, cum ar fi pulberi, mucegaiuri, fibre și substanțe chimice), sindromul Goodpasture (în careanticorpii atacă țesutul pulmonar și renal) și sindromul Loeffler (în care antigenii irită plămânii și căile respiratorii, provocând inflamații și sângerări) pot duce, de asemenea, la bronșiectazie
Infecțiile bacteriene, cum ar fi pneumonia sau angina streptococică, infecțiile fungice, cum ar fi histoplasmoza (o infecție respiratorie cauzată de o ciupercă care crește în excrementele păsărilor), infecțiile parazitare, cum ar fi malaria (o boală infecțioasă care este transmisă de țânțari), cisticercoza (o infecție umană cu larve de tenie care se găsește în întreaga lume) pot provoca, de asemenea, bronșiectazii. Cu toate acestea, aceste tipuri de infecții nu creează, de obicei, leziuni grave la nivelul plămânilor decât dacă sunt severe sau netratate pentru o perioadă lungă de timp
În cel de-al doilea caz, există mai multe afecțiuni care pot provoca bronșiectazii fără o cauză identificabilă, cum ar fi fibroza chistică și bolile autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă (o afecțiune în care sistemul imunitar al organismului atacă articulațiile), lupusul eritematos sistemic (o boală autoimună care provoacă inflamații și leziuni ale multor organe) și sclerodermia (când se formează țesut cicatricial la nivelul pielii și al altor organe).
Dacă prezentați oricare dintre simptomele enumerate mai sus, medicul dumneavoastră va întocmi un istoric medical complet. Pacientul ar trebui să fie chestionat cu privire la infecțiile respiratorii din trecut; expunerea la substanțe chimice sau praf; membrii familiei care au avut simptome similare; utilizarea de medicamente, cum ar fi steroizii, care pot duce la îngustarea căilor respiratorii; și dacă nu s-a descoperit că cineva din familia pacientului suferă de fibroză chistică.
Medicul va întreba, de asemenea, despre alergii, fumat și orice boală cronică ce poate cauza bronșiectazia. Trebuie efectuat un examen fizic pentru a verifica dacă există semne de malnutriție sau alte boli care pot afecta sistemul respirator
Atunci când persoanele cu fibroză chistică sunt diagnosticate pentru prima dată, acestea pot fi supuse mai multor teste pentru a măsura funcția pulmonară, inclusiv spirometria (o metodă folosită pentru a verifica cât de bine absorb plămânii dumneavoastră oxigenul) și testarea funcției pulmonare (pentru a determina cât de mult aer puteți expira). De asemenea, pacienții ar trebui să fie verificați pentru obezitate, malnutriție sau alte probleme de sănătate care pot reduce funcția pulmonară. În cazul în care aceste afecțiuni sunt prezente, este posibil ca pacienții să nu se amelioreze cu tratamentele standard
Se vor face probe de putum, teste de urină și radiografii toracice pentru a verifica dacă există semne de infecție pulmonară sau o reacție alergică care poate afecta plămânii
În multe cazuri, cauza nu poate fi identificată, dar se pune totuși un diagnostic de bronșiectazie. În aceste cazuri, medicii vor căuta semnele unor boli precum tulburările autoimune sau fibroza chistică.
La adulții care au fost diagnosticați cu bronșiectazie idiopatică (în cazul în care nu poate fi identificată nicio boală specifică de bază), un specialist poate sugera un tratament care să utilizeze o combinație de antibiotice și corticosteroizi inhalatori pentru a ajuta la reducerea inflamației din sistemul respirator
Printre medicamentele de marcă utilizate se numără:: Budesonidă, Propionat de fluticazonă, Furoat de fluticazonă, ciclesonidă, dexametazonă și dipropionat de beclometazonă
Antibioticele inhalate, cum ar fi tobramicina, pot fi, de asemenea, utilizate pentru a trata infecțiile pulmonare
Mișcarea intestinală poate afecta, de asemenea, plămânii din cauza obstrucției intestinale. Obstrucția intestinală este un blocaj la nivelul intestinelor care împiedică trecerea corectă a alimentelor. Acest lucru provoacă o rezervă de produse reziduale în intestin. Unele cauze comune ale obstrucției intestinale includ
Pregătirea intestinului înainte de o procedură de endoscopie inferioară. Pacientul trebuie să mănânce alimente bogate în fibre pentru a evita constipația în timpul acestui test. Un gastroenterolog va efectua o endoscopie superioară dacă se suspectează că există un blocaj în stomac sau duoden. În cazul în care se constată că există un blocaj, medicul pacientului poate folosi o combinație de medicamente și modificări ale regimului alimentar pentru a gestiona aceste simptome.
Pacienților cu fibroză chistică li se pot administra suplimente de enzime pancreatice cu alimente și pot fi instruiți să mănânce zilnic mai multe mese mici în loc de trei mese mari. Creșterea grăsimilor din alimentație poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea motilității la persoanele care au obstrucție intestinală din cauza fibrozei chistice
Laxativele sunt adesea folosite pentru a trata constipația cauzată de orice afecțiune care reduce activitatea musculară în mișcările intestinale, inclusiv obstrucția intestinală
Un gastroenterolog va efectua o endoscopie superioară dacă se suspectează un blocaj în stomac sau duoden. Dacă se constată că există un blocaj, medicul pacientului poate folosi o combinație de medicamente și dietetice schimbări pentru a gestiona aceste simptome
Un gastroenterolog va efectua o endoscopie superioară dacă se suspectează un blocaj în stomac sau duoden. În cazul în care se găsește un blocaj, medicul pacientului poate folosi o combinație de medicamente și modificări ale dietei pentru a gestiona aceste simptome
Pacienților cu fibroză chistică li se pot administra suplimente de enzime pancreatice cu alimente și pot fi instruiți să mănânce zilnic mai multe mese mici în loc de trei mese mari. Creșterea grăsimilor în dietă poate ajuta, de asemenea, la îmbunătățirea motilității la persoanele care au obstrucție intestinală din cauza fibrozei chistice
Bronșiectazia este cea mai frecventă la copiii sub 5 ani care suferă atât de fibroză chistică, cât și de astm. De asemenea, este mai frecvent întâlnită la persoanele cu probleme ale sistemului imunitar, cum ar fi anumite tipuri de cancer sau infecția cu HIV.
În cazul în care o persoană cu bronșiectazie are simptome precum tuse și dificultăți de respirație timp de mai mult de trei luni, medicul trebuie consultat.
Bronșiectazia este cel mai frecventă la copiii cu vârsta sub 5 ani care au atât fibroză chistică, cât și astm. De asemenea, este mai frecventă la persoanele cu probleme ale sistemului imunitar, cum ar fi anumite tipuri de cancer sau infecția cu HIV.
Dacă o persoană cu bronșiectazie are simptome precum tuse și dificultăți de respirație timp de mai mult de 3 luni, medicul trebuie consultat.
Consultați medicul dacă aveți orice alte simptome neobișnuite sau care nu sunt ameliorate de tratamentele obișnuite. Aceasta include schimbări bruște în tiparul tusei, în special o frecvență crescutăde episoade dacă tusea este productivă.
Dacă aveți alte simptome neobișnuite sau simptome care nu sunt ameliorate de tratamentele obișnuite, adresați-vă medicului dumneavoastră. Acest lucru include schimbări bruște în tiparul tusei, în special o frecvență crescută a episoadelor dacă tusea este productivă.
Dacă bronșiectazia provoacă inflamarea căilor respiratorii, tratarea cauzei care stă la baza acesteia poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
De exemplu, medicii vor trata persoanele care au fibroză chistică cu medicamente care reduc producția de mucus și îmbunătățesc respirația. Tratarea astmului cu medicamente corticosteroizi sistemici pe termen scurt sau cu corticosteroizi inhalatori poate, de asemenea, să diminueze inflamația la pacienții cu ambele afecțiuni.
Medicii vor trata persoanele care au fibroză chistică cu medicamente care reduc producția de mucus și îmbunătățesc respirația
Dacă bronșiectazia provoacă un răspuns inflamator al căilor respiratorii, găsirea unui tratament pentru această boală de bază poate ajuta la ameliorarea simptomelor
Prevenirea bronșectazielor este o prioritate, deoarece afectarea plămânilor este ireversibilă. Bronșiectazia afectează funcția pulmonară, îngreunând respirația și reducând capacitatea unei persoane de a face exerciții fizice. Persoanele cu fibroză chistică ar trebui să fie testate pentru diabet, deoarece un nivel necontrolat al zahărului din sânge poate duce la complicații respiratorii.
Persoanele cu fibroză chistică ar trebui, de asemenea, să își verifice sputa cel puțin de două ori pe an pentru a monitoriza orice semne de bronșiectazie. Acest lucru se face prin examinarea la microscop a culorii și consistenței sputei lor.
Tratamentul pentru prevenirea bronșiectaziei se concentrează pe tratarea bolii de bază care o provoacă.
Cluj, Romania, Cale Motilor nr. 38
(+40) 771 111 333
[email protected]
Drepturi AUtor © Doctor Menci 1999-2023
