Afecțiuni rino-sinusale

Afecțiunile rino-sinusale fac parte din cadrul afectiunilor respiratorii si ORL frecvent întâlnite în practica rinologică. Rinosinuzita este una dintre cele mai frecvente boli cronice, în special la copii și adolescenți, cu o incidență ridicată a complicațiilor.

Prezența unei obstrucții anatomice la nivel nazal sau sinusal reprezintă o oportunitate pentru invazia bacteriană. Infecțiile bacteriene sunt în general tratate cu antibiotice, dar utilizarea excesivă dă naștere la rezistență antimicrobiană. Astfel, necesitatea unor modalități alternative de tratament devine din ce în ce mai urgentă.

Despre rinosinuzita

Rinosinuzita poate fi acută sau cronică. Rinosinuzita acută se referă la inflamația care durează mai puțin de patru săptămâni, în timp ce formele cronice persistă dincolo de acest interval de timp sau reapar în mod repetat la intervale mai scurte de patru săptămâni, în ciuda tratamentului medical adecvat (Bhattacharyya N et al., 2013). Pentru ambele forme există două tipuri clinice principale:

1) rinosinuzita bacteriană, care se caracterizează prin secreții nazale purulente și/sau dureri faciale care durează mai mult de 10 zile

2) formele non-bacteriene, care provoacă simptome precum dureri de cap, presiune facială sau congestie care durează mai puțin de 12 săptămâni.

Incidența bolii sinuzale a fost raportată la aproximativ 8 la 100 000 de locuitori în SUA (Sawyer R C, 2005). Cea mai frecventă afecțiune este rinosinuzita cronică (Rinosinuzita cronică), un sindrom cauzat de mai mulți factori, printre care un volum crescut de aer inspirat prin nas din cauza gazelor toxice din mediul înconjurător, a pulberilor provenite de la produsele de curățenie din gospodărie, a fumului de țigară și a poluării urbane. Există, de asemenea, alergeni aeropurtați care poate agrava procesul de inflamație.

SRC este o boală multifactorială, fără o trăsătură patognomonică precisă, ci mai degrabă un grup de simptome care sunt dificil de tratat. SRC este o cauză importantă de absenteism la locul de muncă și la școală, ceea ce duce la o afectare semnificativă a calității vieții (Garg A L et al., 2008).

În prezent, este clasată printre primele 20 de afecțiuni responsabile de pierderea productivității la locul de muncă, din cauza naturii sale cronice. Inflamația poate afecta oricare sau toate cele trei straturi ale nasului: mucoasa nazală de la suprafață, stratul de căptușeală cunoscut sub numele de lamina proprie și periostul care căptușește structurile din interiorul oaselor botului. Aceste structuri sunt conectate prin nervi caretransmite durerea și declanșează o inflamație suplimentară (Garg A L et al., 2008).

Acest tip de rinită poate fi dificil de gestionat. Dacă nu mai este limitat, procesul inflamator devine focal sau difuz, cu cicatrizarea ulterioară a mucoasei nazale. Acest lucru duce la modificări structurale ale nasului care reduc rezistența la fluxul de aer (kazui), crescând astfel dificultatea de respirație (Br J Anaesth, 2011;106(1):37-47).

Există, de asemenea, o creștere a secreției de lichid apos din nas, cunoscută sub numele de drenaj postnasal. Rinita medicamentoasă se referă la o afecțiune în care utilizarea unguentelor, spray-urilor și/sau a medicamentelor orale duce la agravarea simptomelor în timp, provocând o îngustare a căilor respiratorii prin intermediulacumularea de secreții și edeme.

Problema fundamentală care duce la un proces inflamator cronic este lipsa fluxului de aer nazal, în special noaptea, în timpul somnului (Br J Anaesth, 2011;106(1):37-47).La persoanele cu rezistență scăzută la fluxul de aer, diferența de presiune dintre mediul extern și mucoasă poate duce la pătrunderea bacteriilor din nas în sinusuri prin deschiderile înguste ale acestora (< 3 mm), care devin mai mari din cauza inflamației sau a modificărilor structurale cauzate de invazia bacteriană. Dacă nu este tratată, această situație duce la inflamarea cronică și la mărirea acestor cavități cunoscute sub numele de sinusuri etmoidale.

Ce sunt afecțiunile rino-sinusale?

Pacienții cu SRC au un număr mai mare de bacterii în nas, gât și spută decât persoanele sănătoase, ceea ce crește riscul de infecții recurente. Prin urmare, SRC este cauzată de o combinație de factori care sunt dificil de controlat (Bhattacharyya N et al., 2013). Situația se complică atunci când alte structuri sunt implicate în procesul inflamator, cum ar fi ochii.

Acest lucru poate duce la probleme de vedere din cauza creșterii presiunii în interiorul ochiului, cunoscută sub numele de presiune intraoculară, care afectează nervul optic în zona de intrare în partea din spate a globului ocular (Br J Anaesth, 2011;106(1):37-47). Inflamația cronică poate afecta, de asemenea, structurile mai apropiate de această zonă, în apropierea sau în jurul creierului propriu-zis, prin intermediul vascularelor sau sistemul limfatic.

Termenul de alergie este utilizat atunci când simptomele SRC sunt cauzate de un agent extern, cum ar fi polenul sau acarienii din praf, de exemplu. Atunci când nu se identifică un stimul extern, afecțiunea este cunoscută sub denumirea de rinită non-alergică (Garg A L et al., 2008). Rinita alergică poate fi sezonieră sau perenă, cu simptome care apar în toate anotimpurile anului sau doar în unele luni.

Alergiile sezoniere apar de obicei primăvara și vara din cauza alergenilor precum polenul din plante (în special polenul din copaci), ierburi și buruieni; în timp ce alergiile perene afectează persoanele pe tot parcursul anului din cauza prezenței alergenilor în interior. Cei mai comuni factori declanșatori din interior includ acarienii din praful de casă, animalele de companie, cocoșul pene și mucegaiuri (Mayo Clinic, 2018).

Care sunt factorii de risc pentru afecțiunile rino-sinusale?

Principalul factor de risc pentru rinosinuzită este obstrucția nazală, care duce la îngustarea căilor respiratorii. Acest lucru induce un fenomen secundar cunoscut sub numele de presiune negativă în sinusuri, din cauza distribuției neuniforme a fluxului de aer între nas și sinusuri (Rhinology, 2012;50(1):4-7).

Care sunt simptomele pentru afecțiuni rino-sinusale?

Pacienții cu SRC prezintă o inflamație a membranelor mucoase care căptușesc cavitățile nazale, ceea ce duce la creșterea producției de lichid. Acest factor este responsabil pentru majoritatea simptomelor, inclusiv obstrucția sau blocarea fluxului de aer, pierderea simțului olfactiv și gustativ, picurare postnasală care duce la accese de tuse, ochi apoși și oboseală.

Cand este nevoie sa mergem la doctor?

Pacienții cu simptome ușoare de SRC, cum ar fi nasul înfundat și simțul olfactiv redus în perioadele de umiditate crescută sau la începutul iernii, nu au nevoie de asistență medicală. Doar cei care se confruntă cu simptome mai severe ar trebui să apeleze la ajutorul unui medic, mai ales dacă acestea sunt însoțite de febră, dureri faciale (mai ales la copii), pierderea poftei de mâncare și dispnee

Rinosinuzita trebuie diagnosticată corect pentru a permite pacienților să beneficieze de măsuri terapeutice care să le grăbească recuperarea. Tehnicile imagistice care urmăresc dinamica fluidelor prin cavitățile nazale sunt utilizate pentru a sprijini diagnosticul (Aim < J Otolaryngol Head Neck Surg., 2012;41(3):223-6).

Tratamentul pentru afecțiuni rino-sinusale

Care sunt tratamentele pentru afecțiunile rino-sinusale?

Strategia de tratament vizează eliminarea agenților patogeni responsabili de inflamație prin terapie cu antibiotice, dacă este cazul; întreruperea utilizării oricăror medicamente care pot duce la modificări structurale ale nasului sau ale sinusurilor; reducerea congestiei prin utilizarea corticoizilor nazali, alte decongestionante atunci când este necesar; restabilirea drenajului normal al sinusurilor prin chirurgie endoscopică, dacă este posibil. În cazul în care aceste măsurile nu dau rezultate, pacienții ar trebui să fie trimiși la un chirurg de sinusuri pentru evaluare (Bhattacharyya N et al., 2013).

Care este prognosticul?

Prognosticul este de obicei bun, cu condiția ca alte structuri să nu fie implicate în procesul inflamator și ca medicul să ia în considerare alți factori, cum ar fi alergiile sau excesul de greutate.

Cum ne putem simti mai bine cand suferim de afecțiuni rino-sinusale

Există sfaturi foarte simple pentru a preveni rinosinuzita. Se recomandă utilizarea umidificatorului acasă și evitarea alergenilor comuni, cum ar fi praful, polenul, animalele de companie sau orice altceva. De asemenea, se recomandă purtarea de ochelari sau măști atunci când ieșiți afară. Dacă aveți vreo leziune nazală este mai bine să vă vizitați medicul!

Prevenirea afecțiunilor rino-sinusale

Vă recomandăm să vă adresați unui medic dacă aveți simptome precum: dureri faciale, umflături nazale și o infecție a gurii și a gâtului. De asemenea, îi sfătuim pe pacienții care și-au pierdut simțul mirosului sau al gustului sau se simt obosiți să meargă la medic. De asemenea, ar trebui să vă vizitați medicul dacă simptomele se agravează în ciuda utilizării regulate a antibioticelor.

De asemenea, trebuie îmbunătățită igiena nasului – acest lucru se face cu ajutorul picăturilor nazale saline. Picăturile saline nazale pot fi achiziționate din farmacii fără prescripție medicală. Utilizarea medicamentelor locale cu corticosteroizi are de obicei succes în tratarea sinuzitei rinosinusale, indiferent dacă aceasta implică sau nu alte structuri. Antibioticele nu sunt întotdeauna necesare, dar acestea trebuie prescrise dacă s-a constatat vreo infecție, chiar dacă aceasta pare să fi dispărut. Ocazional, poate fi necesară o operație.