Ce este vitiligo?
Vitiligo este un tip de afecțiune medicală caracterizată printr-o tulburare cronică autoimună care duce la pierderea culorii pielii în plasturi. Afecțiunea apare atunci când sistemul imunitar atacă și rănește din greșeală melanocitele, celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul care dă culoarea pielii. Pielea dezvoltă pete albe palide care variază în mărime și cresc în timp. Oamenii consideră vitiligo o problemă cosmetică, deoarece nu prezintă niciun pericol medical direct pentru sănătatea unei persoane. Modificările vizibile ale aspectului pielii afectează în mod semnificativ stima de sine și bunăstarea psihologică a unei persoane din cauza vitiligo. Afecțiunea apare pe orice parte a corpului și nu este contagioasă. Cercetătorii cred că cauza exactă a vitiligo rămâne necunoscută și că este multifactorială, implicând potențial factori genetici, factori declanșatori de mediu și răspunsuri autoimune. Medicii se referă la vitiligo ca leucodermie, care este un termen care descrie tulburarea de pigmentare a pielii pe termen lung. Câteva pete mici mai ușoare pe piele încep vitiligo, care rămâne stabil ani de zile înainte de a se extinde. Medicii clasifică afecțiunea ca fiind o tulburare a pielii pe termen lung și, deși vitiligo nu reprezintă un pericol medical, duce la suferință emoțională pentru cei afectați. Opțiunile de tratament pentru vitiligo includ terapii care vizează restabilirea culorii zonelor depigmentate. Medicii efectuează transplanturi complexe de pigment și alte intervenții dermatologice. Cercetătorii au arătat că OPZELURA (ruxolitinib) este eficient pentru vitiligo nesegmental. Efectele secundare frecvente ale OPZELURA includ acneea și mâncărimea la locul aplicării. Vitiligo este o afecțiune cronică a pielii care are ca rezultat pierderea neregulată a pigmentării, afectând aspectul indivizilor și eventual calitatea vieții acestora.
Care sunt tipurile de vitiligo?
Tipurile de vitiligo sunt vitiligo generalizat (cunoscut sub numele de vitiligo nesegmental), vitiligo segmentar (denumit vitiligo unilateral), vitiligo localizat, vitiligo focal, vitiligo tricrom, vitiligo inflamator marginal și vitiligo cvadricrom.
- Vitiligo generalizat (Vitiligo nesegmental): Vitiligo generalizat este cea mai comună formă de vitiligo, caracterizată prin pete albe care apar simetric pe ambele părți ale corpului. Diverse zone, inclusiv mâinile, picioarele, brațele și fața, sunt afectate de vitiligo generalizat.
- Vitiligo segmentar (Vitiligo unilateral): Vitiligo segmental afectează o parte a corpului sau o zonă specifică, ceea ce duce la pete depigmentate care nu urmează modelele tipice observate în vitiligo generalizat. Vitiligo segmentar este distinct și evoluează prin mecanisme neuronale nespecificate.
- Vitiligo localizat: Vitiligo localizat apare atunci când o persoană are câteva pete de vitiligo într-o singură zonă, limitată la o singură parte a corpului.
- Vitiligo focal: Similar cu vitiligo localizat, vitiligo focal implică câteva pete depigmentate într-o anumită zonă.
- Vitiligo tricrom: Vitiligo tricrom este o variantă clinică caracterizată prin trei secțiuni distincte de pigmentare: o zonă depigmentată, o zonă pigmentată mai deschisă și o zonă pigmentată normal.
- Vitiligo inflamator marginal: Inflamația la marginile petelor de vitiligo caracterizează vitiligo inflamator marginal.
- Vitiligo Quadrichrome: Vitiligo Quadrichrome prezintă patru zone distincte de pigmentare, similare cu vitiligo tricrom, dar cu un strat suplimentar de pigmentare.Vitiligo afectează persoanele de toate rasele, dar persoanele cu pielea mai închisă la culoare observă mai mult vitiligo din cauza contrastului dintre petele depigmentate și nuanța naturală a pielii. Vitiligo afectează în mod semnificativ stima de sine și bunăstarea emoțională a unei persoane, deși afecțiunea nu este contagioasă și este o preocupare cosmetică.
Care sunt simptomele vitiligoului?
Simptomele vitiligo se caracterizează prin apariția unor pete sau pete plate, de culoare mai deschisă, pe piele, care variază în dimensiune și cresc în timp. Aceste pete alb-láptoase apar mai întâi pe zone precum mâinile, fața, brațele și în jurul orificiilor corpului, inclusiv gura și organele genitale. Pete mai ușoare au apărut în interiorul gurii și în jurul ochilor, precum și pe degete, încheieturi, axile și vintre din cauza afecțiunii. Următoarele simptome specifice apar la persoanele cu vitiligo. .
- Pierderea neregulată a culorii pielii: Simptomul caracteristic este în cazul în care petele de piele își pierd pigmentarea, rezultând zone albe sau luminoase.
- Macule sau plasturi: pe piele apar zone netede albe sau deschise la culoare, cunoscute sub numele de macule.
- Pete albe răspândite: Aceste pete apar simetric pe ambele părți ale corpului în vitiligo generalizat.
- Pete albe pete: semnele revelatoare de vitiligo apar oriunde pe corp.
- Impact emoțional și psihologic: Modificările vizibile ale aspectului pielii afectează în mod semnificativ stima de sine și bunăstarea mentală a unei persoane, deși nu reprezintă un simptom fizic.Vitiligo duce la o varietate de pete mai ușoare pe piele și, deși nu este periculos din punct de vedere medical, are efecte profunde asupra calității vieții unei persoane.
Care sunt cauzele vitiligo?
Cauzele vitiligo nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că este o afecțiune multifactorială care implică o combinație de factori genetici, de mediu și autoimuni. .
- Răspuns autoimun: Experții consideră vitiligo o tulburare autoimună, în care sistemul imunitar al organismului atacă și distruge din greșeală melanocitele, celulele responsabile de producerea melaninei, pigmentul care dă culoarea pielii. Răspunsul imun a dus la dezvoltarea de pete albe pe piele.
- Factori genetici: Cercetătorii au găsit dovezi care sugerează că predispoziția genetică influențează dezvoltarea vitiligo. Genele mutante moștenite duc la melanocite anormale care nu produc sau nu distribuie corect melanina. Un istoric familial de vitiligo sau alte boli autoimune crește riscul de a dezvolta această afecțiune.
- Declanșatori de mediu: indivizii predispuși genetic experimentează declanșarea sau exacerbarea vitiligo din cauza diferiților factori de mediu. Acestea includ leziuni ale pielii (cum ar fi arsurile solare sau tatuaj), stresul, expunerea la anumite substanțe chimice și modificările hormonale.
- Afecțiuni asociate: Alte boli autoimune, cum ar fi alopecia areata, diabetul, artrita reumatoidă și bolile tiroidiene, sunt asociate cu vitiligo. Aceste afecțiuni indică o tendință autoimună mai largă la persoanele afectate.
- Factori necunoscuți: În ciuda cercetărilor în curs, mecanismele exacte și cauzele vitiligo rămân evazive. Oamenii de știință continuă să studieze interacțiunea factorilor genetici, de mediu și imunitari pentru a înțelege mai bine această afecțiune complexă.Cercetătorii încă investighează cauzele precise ale vitiligoului, iar o combinație de susceptibilitate genetică și disfuncția sistemului imunitar contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea vitiligoului.
Care sunt tratamentele pentru vitiligo?
Tratamentele pentru vitiligo sunt diverse si au scopul de a reda culoarea pielii zonelor depigmentate. Tratamentele includ.1. Medicamente topice: – Corticosteroizi: cremele cu medicamente ajută la readucerea culorii petelor albe ale pielii.- Inhibitori ai calcineurinei: Un alt tip de medicamente topice ajută la repigmentare.- OPZELURA (ruxolitinib): OPZELURA este o cremă pe bază de prescripție medicală aprobată special pentru tratamentul topic al vitiligoului nesegmental la pacienții cu vârsta de 12 ani și peste. OPZELURA a demonstrat eficacitatea in refacerea pigmentului.2. Fototerapie: – nbUVB (terapie cu ultraviolete B în bandă îngustă): Experții consideră în prezent NbUVB cel mai de succes tratament pentru vitiligo; necesită un angajament de timp din partea pacienților, dar este în mare măsură sigur atunci când este administrat corect.3. Terapia cu laser: Terapia cu laser presupune utilizarea luminii focalizate pentru a viza zonele depigmentate, promovând repigmentarea.4. Terapie chirurgicală: Chirurgii efectuează transplanturi complexe de pigment și alte intervenții chirurgicale pentru a restabili culoarea pielii afectate.5. Alte tratamente topice: – Acidul alfa-lipoic, acidul folic, vitamina C și vitamina B-12 s-au dovedit promițătoare în studii mici pentru restabilirea culorii pielii.- Creme de camuflaj: Artiștii folosesc creme de camuflaj pentru a acoperi petele albe și pentru a îmbunătăți aspectul cosmetic.6. Depigmentare: Unii pacienți aleg să depigmenteze pielea pigmentată rămasă pentru a obține un aspect mai uniform în cazurile în care vitiligo este extins.7. Măsuri de susținere: Medicii sfătuiesc pacienții să caute umbră și să poarte îmbrăcăminte de protecție pentru a preveni expunerea la soare, ceea ce agravează starea.În prezent, medicii nu au un remediu pentru vitiligo, iar eficacitatea tratamentului variază de la o persoană la alta, în timp ce sunt disponibile tratamente eficiente. Experții clasifică afecțiunea ca fiind o tulburare a pielii pe termen lung și oferă suport emoțional benefic celor afectați.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu vitiligo?
Riscurile pentru persoanele cu vitiligo sunt multiple și sunt clasificate în aspecte fizice, psihologice și sociale.1. Riscuri fizice: – Arsuri solare: pielea depigmentată este mai susceptibilă la arsuri solare din cauza lipsei de melanină, care oferă o anumită protecție naturală împotriva radiațiilor UV. Persoanele cu vitiligo sunt sfătuite să folosească protecție solară pentru a-și proteja pielea de daunele solare.- Cancer de piele: există rapoarte contradictorii, deși unele studii sugerează că persoanele cu vitiligo nu au un risc mai mare de cancer de piele decât populația generală. Li şi colab. S-au raportat riscuri mai mari de cancer tiroidian și de sân la femeile paciente cu vitiligo, precum și riscuri crescute de cancer de vezică urinară la ambele sexe. Consensul general este că vitiligo în sine nu crește în mod inerent riscul de cancer de piele.- Implicarea ochilor: Complicațiile oculare, cum ar fi irita, duc la probleme de vedere pentru persoanele cu vitiligo dacă nu le gestionează corespunzător.- Pierderea auzului: Unii indivizi cu vitiligo își pierd auzul deoarece melanocitele cohleare dispar.2. Riscuri psihologice: – Stigmatizarea socială: Schimbările vizibile ale aspectului pielii duc la stigmatizare socială, afectând relațiile interpersonale și interacțiunile sociale.- Stresul mental: a trăi cu o afecțiune vizibilă a pielii duce la o suferință psihologică crescută, anxietate și depresie. Stima de sine scăzută și problemele de imagine corporală afectează persoanele cu vitiligo.- Risc crescut de tulburări autoimune: Persoanele cu vitiligo prezintă un risc mai mare de a dezvolta alte boli autoimune, cum ar fi boala tiroidiană și alopecia areata. Această asociere sugerează o predispoziție autoimună mai largă.3. Riscuri sociale: – Istoric familial: Familiile suferă de vitiligo, indicând o componentă genetică. Un istoric familial de vitiligo crește riscul ca indivizii să dezvolte ei înșiși afecțiunea.- Izolarea socială: retragerea sau izolarea socială rezultă din efectele psihologice ale vitiligo, deoarece indivizii se simt conștienți de aspectul lor.4. Riscuri legate de tratament: – Efecte secundare ale medicamentelor: Tratamentele pentru vitiligo, cum ar fi steroizii topici sau alte intervenții dermatologice, duc la complicații precum atrofia pielii dacă o persoană le folosește pe perioade prelungite. Pacienții care utilizează tratamente mai noi, cum ar fi OPZELURA (ruxolitinib), prezintă reacții adverse, inclusiv acnee și mâncărime la locul aplicării.Vitiligo nu dăunează fizic unui individ în sine, dar prezintă diverse riscuri care afectează sănătatea fizică a persoanei, bunăstarea mintală și interacțiunile sociale în timp. Persoanele afectate de vitiligo experimentează o îmbunătățire a calității vieții prin conștientizarea și gestionarea acestor riscuri.
Cum să previi vitiligo?
Pentru a preveni vitiligo, practicați obiceiuri sigure de expunere la soare, cum ar fi aplicarea de protecție solară cu un SPF ridicat (50 sau mai mult) și purtarea de îmbrăcăminte de protecție pentru a proteja pielea de razele UV dăunătoare. Utilizarea zilnică a cremelor hidratante și evitarea tăieturilor, zgârieturilor și arsurilor ajută la menținerea sănătății pielii și la reducerea riscului de apariție a bolii. Consumul de alimente bogate în antioxidanți și acizi grași omega-3, cum ar fi legumele cu frunze verzi, bananele și năutul, susține un sistem imunitar sănătos, deși nu există o modalitate definitivă de a preveni vitiligo datorită naturii sale multifactoriale. Dermatologii sfătuiesc să evite paturile de bronzat și să caute umbră atunci când sunt în aer liber pentru a minimiza daunele solare. Un dermatolog oferă strategii personalizate pentru îngrijirea pielii și monitorizează orice modificare prin consultații regulate.
Cum este diagnosticat vitiligo?
Vitiligo este diagnosticat printr-o combinație de metode, printr-o examinare fizică a pielii de către un furnizor de servicii medicale, cum ar fi un dermatolog sau un medic generalist. Medicii caută petele albe caracteristice și se interesează despre istoricul medical și familial al pacientului, deoarece vitiligo are o componentă genetică în timpul examinării. Medicii efectuează o biopsie a pielii sau analize de sânge pentru a confirma diagnosticul și a exclude alte afecțiuni. Tehnicienii au folosit instrumente speciale, cum ar fi o lumină neagră, pentru a spori vizibilitatea zonelor depigmentate. Diagnosticul de vitiligo este simplu, bazându-se în mare măsură pe evaluarea vizuală și istoricul pacientului.
Când să consultați un medic despre vitiligo?
Consultați un medic despre vitiligo atunci când observați pete albe pe piele, păr sau mucoase, deoarece aceste modificări indică debutul afecțiunii. Este recomandabil să solicitați sfatul medicului dacă aveți schimbări rapide ale culorii pielii sau dacă vitiligo vă afectează stima de sine și sănătatea mintală. Medicii verifică funcția tiroidiană și autoanticorpii adulților cu vitiligo, deoarece boala tiroidiană se prezintă în până la 30% din cazuri. Un medic trebuie să trimită pacientul la un dermatolog pentru o evaluare suplimentară și opțiuni de tratament dacă nu există nicio îmbunătățire a vitiligoului existent după câteva luni. Consultarea precoce ajută pacienții să gestioneze vitiligo și abordează orice suferință emoțională asociată.
Care sunt specialitățile medicului care tratează vitiligo?
Specialitățile medicilor care tratează vitiligo sunt dermatologii, medicii primari (inclusiv medicii de familie și interniștii) și alți specialiști, cum ar fi oftalmologii. Dermatologii sunt deosebit de importanți deoarece dermatologii sunt specializați în afecțiuni ale pielii și au acces la diferite tratamente, inclusiv medicamente topice, terapie cu lumină (fototerapie) și tratamente cu laser. Printre dermatologi de seamă specializați în vitiligo se numără dr. John Harris și dr. Weisman, care se concentrează pe cele mai recente abordări de tratament. Medicii primari diagnostichează și gestionează vitiligo, în timp ce oftalmologii abordează problemele oculare conexe. Furnizorii de servicii medicale încurajează pacienții să caute dermatologi specializați în vitiligo pentru cea mai eficientă îngrijire.
Cum poți trata vitiligo acasă?
Puteți trata vitiligo acasă folosind o combinație de modificări ale dietei, aplicații topice și terapie cu lumină. Alimentele bogate în vitamine, cum ar fi bananele, merele, legumele cu frunze verzi și năutul, ajută la menținerea sănătății pielii. Amestecarea turmericului cu uleiul de muștar creează o pastă pe care oamenii o aplică pe zonele afectate, deoarece ei cred că această combinație stimulează pigmentarea. Pacienții folosesc dispozitive portabile mai mici pentru terapia cu ultraviolete B în bandă îngustă la domiciliu pentru a ajuta la repigmentare. Profesioniștii din domeniul sănătății oferă opțiuni importante de tratament, în timp ce remediile la domiciliu sunt benefice.
Ce se întâmplă dacă lași vitiligo să nu fie tratat?
Dacă lăsați vitiligo să nu fie tratat, petele albe de pe piele continuă să se răspândească și să se mărească în timp, afectând potențial zone mai mari ale corpului. Vitiligo nu se rezolvă de la sine, în timp ce unii indivizi experimentează repigmentare spontană. Vitiligo netratat crește riscurile de arsuri solare și de cancer de piele din cauza lipsei de melanină în zonele afectate, care oferă mai puțină protecție împotriva radiațiilor UV. Distresul emoțional semnificativ, stigmatizarea socială și tulburările de dispoziție rezultă din modificările vizibile ale aspectului pielii. Vitiligo în sine are un impact psihologic și social profund, în timp ce nu prezintă niciun pericol medical.
Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au vitiligo?
Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au vitiligo este pozitiv, deoarece condiția nu pune viața în pericol și nu afectează speranța de viață. Vitiligo duce la suferință emoțională la mulți indivizi care experimentează perioade de stabilitate sau chiar repigmentare, mai ales dacă primesc un diagnostic precoce în timp ce au o boală cronică de piele. Aproximativ 10% până la 20% dintre pacienți își recapătă complet culoarea pielii, în special cei diagnosticați de medici înainte de 20 de ani. Medicii folosesc tratamente, inclusiv terapii bazate pe lumină UV și medicamente precum ruxolitinib (OPZELURA), pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea aspectului pielii. Tratamentele eficiente îmbunătățesc calitatea vieții, în timp ce vitiligo are un impact semnificativ asupra bunăstării psihologice.
Cât durează vitiligo?
Vitiligo durează pe termen lung, persistând mulți ani sau chiar toată viața. Vitiligo are o afecțiune cronică, adică este în curs de desfășurare și nu se rezolvă de la sine. Unii indivizi experimentează perioade de stabilitate în care plasturii nu se schimbă, în timp ce alții observă o progresie graduală sau modificări în timp. Indivizii variază semnificativ în ceea ce privește durata și extinderea vitiligoului, unii experimentând inițial o depigmentare rapidă, în special în vitiligo segmentar, în timp ce alții au o progresie mai lentă. Medicii consideră vitiligo o afecțiune de lungă durată a pielii.
Care este procentul din populația de cuvinte care are vitiligo?
Procentul populației mondiale care are vitiligo este de aproximativ 1%, cu estimări variind de la 0,5% la 2,28%. Acest lucru se traduce prin aproximativ 70 de milioane de oameni la nivel global afectați de această afecțiune. Estimări recente sugerează o prevalență de aproximativ 1,11% în Statele Unite. Vitiligo afectează indivizi de toate vârstele și etniile și, deși nu este un pericol medical, afectează în mod semnificativ stima de sine și bunăstarea psihologică. Sistemul imunitar distruge melanocitele, care caracterizează starea prin pierderea culorii pielii în pete.
Care sunt cele mai probabile persoane să facă vitiligo?
Cele mai probabile persoane să facă vitiligo sunt cele cu antecedente familiale de afecțiune, deoarece factorii genetici joacă un rol semnificativ în dezvoltarea acesteia. Persoanele cu anumite boli autoimune, cum ar fi boala Addison, boala tiroidiană și diabetul de tip 1, prezintă un risc mai mare. Oamenii de toate rasele și culorile pielii dezvoltă vitiligo, dar cei cu tonuri de piele mai închise tind să-l arate mai vizibil datorită contrastului cu pete mai deschise. Contactul direct frecvent cu fenolul crește probabilitatea de a dezvolta vitiligo din cauza factorilor de mediu. Afecțiunea afectează pe oricine, dar predispozițiile genetice și autoimune specifice cresc riscul.
De ce faci vitiligo?
Faceți vitiligo deoarece sistemul imunitar atacă și distruge din greșeală melanocitele, celulele responsabile de producerea melaninei, care dă culoarea pielii. Răspunsul autoimun duce la pierderea pigmentului în pete de pe piele, rezultând zone mai deschise sau albe. Cercetătorii cred că o combinație de factori genetici, factori declanșatori de mediu și stres psihologic implică afecțiunea, în timp ce cauza exactă a reacției imune nu este pe deplin înțeleasă. Anumite substanțe chimice și expunerea la radiații ultraviolete provoacă apariția sau agravarea vitiligo. Vitiligo este o afecțiune complexă cu origini multifactoriale, iar vitiligo nu este contagios.
Cine sunt celebrii oameni cu vitiligo?
Persoanele celebre cu vitiligo sunt enumerate mai jos.
- Michael Jackson Cunoscut drept Regele Pop, Michael Jackson și-a împărtășit în mod deschis experiența cu vitiligo și este poate cea mai faimoasă persoană cu această boală. Michael Jackson a mers sub o umbrelă din cauza sensibilității sale la lumina soarelui cauzată de vitiligo.
- Winnie Harlow Un model de top și vorbitor public, Winnie Harlow a depășit granițele din jurul vitiligoului și a apărut în campanii pentru mărci importante precum Nike și Victoria’s Secret.
- Oamenii spun că superstarul popular al filmelor indiene, Amitabh Bachchan, suferă de vitiligo, deși Amitabh Bachchan nu și-a anunțat niciodată starea.
- Holly Marie Combs Cunoscută pentru rolul din „Pretty Little Liars”, Holly Marie Combs are vitiligo care îi acoperă mâinile și alege să arate vitiligo lui Holly Marie Combs.
- Chandrababu Naidu Ministrul șef al Andhra Pradesh, Chandrababu Naidu este una dintre personalitățile indiene notabile cu vitiligo.
- Lee Thomas Nominalizat de 4 ori la premiul Emmy, Lee Thomas a vorbit despre experiența sa cu vitiligo.
- Pavlides a recunoscut public că se luptă cu vitiligo, inclusiv că s-a gândit să-și ia viața din cauza afecțiunii, deși nu este la fel de cunoscută.Acești indivizi au contribuit la creșterea gradului de conștientizare despre vitiligo și și-au împărtășit experiențele, ajutând la combaterea stigmatizării asociate cu această afecțiune.
Care este istoria vitiligoului?
Istoria vitiligo este bogată și se întinde pe mii de ani, cu referiri la afecțiunea găsită în diferite texte și culturi antice. Se crede că cea mai veche mențiune despre vitiligo datează din aproximativ 1500 î.Hr. în Papirusul Ebers, un text medical egiptean antic. Descrierile afecțiunilor pielii care corespund a ceea ce recunoaștem acum ca vitiligo sunt conținute în document. Textele medicale indiene din jurul anului 800 î.Hr. includ descrieri ale depigmentării pielii interpretate ca vitiligo. Istoricii greci din secolul al V-lea î.Hr. menționează afecțiunile pielii care se aliniază cu vitiligo pe lângă aceste referințe timpurii. Cercetătorii au remarcat condiția în tomurile fiecărei religii majore, indicând prezența ei de lungă durată în istoria omenirii. Cele mai vechi texte vedice, care stau la baza filozofiei și medicinei hinduse, urmăresc primele descrieri clare ale vitiligoului de mai bine de 3000 de ani. Medicul roman Aulus Cornelius Celsus a inventat termenul „vitiligo” în clasicul său medical „De Medicina” în secolul al II-lea d.Hr., derivând numele din cuvântul latin „vitelius”, care înseamnă vițel, care reflectă asocierea istorică a afecțiunii cu pete depigmentate pe pielea. Diferite tratamente pentru vitiligo au fost documentate de-a lungul istoriei, egiptenii antici folosind o serie de remedii pentru persoanele cu vitiligo. Moritz Kaposi a adus contribuții semnificative la înțelegerea vitiligo, observând o lipsă de granule pigmentare în șuruburile de pe pielea afectată în 1879. În ciuda documentației istorice extinse, multe descrieri antice ale afecțiunilor pielii reprezintă alte boli, cum ar fi lepra, și nu exclusiv. vitiligo. Cercetătorii și-au evoluat înțelegerea despre vitiligo de-a lungul timpului și, deși rămân nesiguri de etiologia exactă, ei recunosc vitiligo ca o tulburare autoimună în care sistemul imunitar atacă melanocitele, ducând la pierderea caracteristică a pigmentării pielii. Astăzi, experții clasifică vitiligo drept o afecțiune cronică a pielii caracterizată prin apariția maculelor albe circumscrise pe piele. Indivizii de toate tipurile de piele sunt afectați de vitiligo, deși este mai vizibil la cei cu pielea mai închisă. Alte tulburări autoimune se asociază cu această afecțiune, iar factori precum antecedentele familiale și anumite modificări ale genelor cresc riscul de a dezvolta vitiligo. Istoria vitiligo reflectă o conștientizare de lungă durată a afecțiunii în diferite culturi și epoci, cu înțelegeri în evoluție a cauzelor și tratamentelor sale.