Ce este vertijul?
Vertijul este un tip de afecțiune care se caracterizează printr-o senzație de mișcare sau de învârtire, descrisă ca amețeală. Vertijul nu este același lucru cu a fi amețit. Persoanele care se confruntă cu vertij simt că ei sau mediul lor se învârt sau se mișcă, chiar și atunci când nu sunt în mișcare. Această senzație de învârtire provoacă amețeli și este însoțită de simptome precum greață și dezechilibru.Vertijul apare cel mai mult din cauza problemelor cu urechea internă, în special legate de sistemul vestibular responsabil de echilibru. Una dintre cauzele comune ale vertijului este vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV), care are ca rezultat episoade scurte de amețeli intense declanșate de mișcări specifice ale capului. Boala Ménière, care implică un dezechilibru al fluidelor în urechea internă, provoacă episoade severe de vertij împreună cu țiuit în urechi și pierderea auzului.Medicamente precum meclizina tratează vertijul, care este disponibil fără prescripție medicală sub nume de marcă precum Antivert sau Bonine. Meclizina ameliorează simptomele vertijului. Exercițiile specifice ajută la reantrenarea sistemului vestibular și reduc simptomele în strategiile de gestionare a vertijului.Vertijul este o afecțiune medicală caracterizată printr-o senzație de învârtire sau mișcare, care provine din problemele din urechea internă sau din centrii de echilibru ai creierului. Vertijul provoacă simptome precum amețeli, greață și dezechilibru, care afectează calitatea vieții unei persoane. Sunt disponibile diferite tratamente și abordări de management pentru a ajuta la atenuarea simptomelor de vertij și pentru a îmbunătăți starea generală de bine.
Care sunt tipurile de vertij?
Tipurile de vertij sunt enumerate mai jos.
- vertij periferic:
- Vertijul periferic se datorează problemelor din sistemul vestibular al urechii interne.
- Cauzele frecvente ale vertijului periferic includ vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV), labirintita, boala Meniere și nevrita vestibulară.
- Medicii trateaza vertijul periferic cu manevre de repozitionare Canalith precum manevra Epley.
- vertij central:
- Problemele la nivelul creierului sau trunchiului cerebral provoacă vertij central.
- Vertijul central este mai puțin frecvent decât vertijul periferic.
- Vertijul central necesită abordări diferite de diagnostic și tratament față de vertijul periferic.
- vertij cervical:
- Unii specialiști consideră vertijul cervical ca un tip separat de vertij.
- Problemele din regiunea gâtului afectează echilibrul și provoacă amețeli, care la rândul lor sunt legate de vertijul cervical.Cauzele subiacente distincte determină aceste tipuri de vertij și necesită strategii de management specifice pentru un tratament eficient.
Care sunt simptomele vertijului?
Simptomele vertijului sunt enumerate mai jos.
- Senzație de rotire sau de mișcare, chiar și atunci când staționați.
- Ameţeli.
- Greață.
- Dezechilibru.
- zgomote în urechi (tinitus).
- Pierderea auzului.
- Pierderea echilibrului.
- Problemă la focalizarea ochilor.
- Dureri de urechi.
- Vărsături.
- Vedere încețoșată.Aceste simptome variază ca severitate și însoțesc alte senzații, cum ar fi senzația de instabilitate sau dezorientare.
Care sunt cauzele vertijului?
Cauzele vertijului sunt enumerate mai jos.
- Probleme ale urechii interne, cum ar fi vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) și boala Ménière.
- Medicamente precum anticonvulsivante, aspirină și alcool.
- Afecțiuni precum scleroza multiplă, convulsii, accident vascular cerebral și tumori.
- Migrena vestibulară, un tip de migrenă.
- Boala vaselor de sânge care afectează creierul.
- Cristale dislocate în interiorul urechii interne.
- Deshidratare, virusuri ale racelii sau infectii ale urechii interne.
- Anxietate și stres care duc la hiperventilație.
- Intoxicatia cu monoxid de carbon.
- Circulația sanguină slabă.
- Anumite antibiotice și alte medicamente.
- Tulburări care afectează urechea internă, determinând scăderea auzului și tinitus.
- Dezechilibrul fluidelor din urechea interna.
- Tensiune arterială scăzută sau hipotensiune arterială.
- Boli care afectează urechea internă și inflamație.Aceste cauze variază de la persoană la persoană, iar un furnizor de asistență medicală determină cauza specifică a vertijului în cazuri individuale.
Care sunt tratamentele pentru vertij?
Tratamentele pentru vertij sunt enumerate mai jos.
- Manevre de repoziționare, cum ar fi manevra Epley sau procedura de repoziționare a canalelor, pentru afecțiuni precum Vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV).
- Medicamentele pentru vertij, inclusiv opțiunile eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi meclizina sau dimenhidrinatul, ajută la ameliorarea simptomelor precum greața și amețelile.
- Terapia de reabilitare vestibulară, care presupune exerciții specifice pentru reantrenarea sistemului vestibular și reducerea simptomelor de vertij.
- Chirurgie, în cazurile în care alte tratamente nu au fost eficiente sau pentru cauzele subiacente specifice ale vertijului.
- Medicamente precum antihistaminice, benzodiazepine și antiemetice pentru ameliorarea simptomatică și gestionarea simptomelor de vertij.
- Remedii de la domiciliu, cum ar fi manevra jumatate de caprioara, ceaiul de ghimbir sau metoda de presopunctura P6 pentru a atenua simptomele de vertij.
- Informați DVLA (Agenția de autorizare a șoferului și a vehiculelor) despre vertij dacă conduceți, deoarece vertijul vă afectează capacitatea de a conduce un vehicul în siguranță.
- Diuretice pentru a ajuta la reducerea frecvenței atacurilor de vertij prin reglarea nivelului de lichid în urechea internă.Aceste tratamente urmăresc să abordeze cauzele care stau la baza vertijului, să atenueze simptomele și să îmbunătățească calitatea generală a vieții persoanelor care se confruntă cu vertij.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu vertij?
Riscurile pentru persoanele cu vertij sunt enumerate mai jos.
- Interferență cu conducerea, munca și stilul de viață.
- Risc crescut de cădere care duce la răni, cum ar fi fracturi de șold.
- Amețeli care provoacă dezechilibru și potențiale accidente.
- Simți că te învârte când nu este în mișcare.
- Factori precum deficitul de vitamina D, osteoporoza, migrena, traumatismele capului trecute și nivelurile ridicate ale colesterolului total cresc riscul de vertij.
- Cauze potențiale, inclusiv probleme ale urechii interne, boli ale vaselor de sânge, anumite medicamente, scleroză multiplă, convulsii și accident vascular cerebral.
- Condiții precum vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV), migrena, labirintita și probleme vestibulare care contribuie la vertij.
- Simptome precum greață, vărsături, mișcări anormale ale ochilor, dureri de cap, transpirație și probleme de auz asociate cu vertij.
- Accidente de vertij care duc la leziuni la cap și fracturi.
- Deshidratare, virusuri ale racelii sau infectii ale urechii interne care cauzeaza episoade temporare de vertij.
- Adulții în vârstă prezintă un risc mai mare de cădere și complicații precum șoldurile rupte.
- Anumite medicamente și afecțiuni moștenite care duc la atacuri de vertij.
- Tipuri specifice de vertij, cum ar fi BPPV, fiind mai frecvente la persoanele în vârstă și la femei.
- Afecțiuni grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral, scleroza multiplă și tumorile cerebrale sunt legate de vertijul central.
- Amețeli și amețeli care prezintă provocări deosebite pentru persoanele în vârstă și fragile.
- Asocierea vertijului periferic cu disfuncția vestibulară și apariția maximă a acesteia la subiecții cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani.
- Importanta cautarii de sfaturi medicale si masuri preventive pentru a gestiona eficient riscurile de vertij.
Cum să previi vertijul?
Pentru a preveni vertijul, evitați mișcările bruște ale capului care declanșează simptome. Menținerea hidratării adecvate, bând multă apă pe parcursul zilei este crucială. Evitați pozițiile și activitățile care exacerba vertijul, cum ar fi aplecarea bruscă sau pozițiile de yoga care implică a fi cu susul în jos. Gestionarea nivelului de stres, a dormi suficient și a urma o dietă bine echilibrată previne episoadele de vertij. Consultați-vă cu un furnizor de asistență medicală pentru opțiuni alternative dacă medicamentele cauzează amețeli.
Cum este diagnosticat vertijul?
Vertijul este diagnosticat prin efectuarea unui examen fizic pentru a evalua semnele și simptomele legate de cauza vertijului, care includ examinarea canalului urechii, a timpanului și a mișcărilor oculare. Medicii folosesc teste specifice, cum ar fi manevra Dix-Hallpike, testul impulsului capului, testul Romberg, testul Fukuda-Unterberger și electronistagmografia pentru a ajuta la diagnosticare. Furnizorii de asistență medicală utilizează teste precum electronistagmografia (ENG) sau videonistagmografia (VNG) atunci când detectează mișcări anormale ale ochilor. Ei iau un istoric detaliat al sănătății și fac observații ale nistagmusului pentru a diagnostica afecțiuni precum vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV).
Când să consultați un medic despre vertij?
Consultați un medic despre vertij atunci când aveți amețeli sau vertij recurent, brusc, sever sau prelungit, inexplicabil. Solicitați asistență medicală de urgență dacă o persoană are amețeli sau vertij noi, severe, mai ales dacă sunt însoțite de dureri de cap bruște și severe sau dureri în piept. Consultați de urgență un medic dacă o persoană are simultan pierderea bruscă a auzului și vertijul. Solicitați imediat asistență medicală dacă vertijul persistă, vă afectează viața de zi cu zi sau este asociat cu simptome precum vederea dublă sau pierderea vederii.
Care sunt specialitățile medicului care tratează vertijul?
Specialitățile medicilor care tratează vertijul sunt otolaringologii (medici ORL), neurologii, audiologii și specialiștii în tulburări vestibulare. Acești profesioniști din domeniul sănătății diagnostichează și tratează afecțiunile legate de urechea internă, sistemul de echilibru și sistemul nervos care provoacă vertij. Medicii tratează vertijul folosind medicamente, kinetoterapie, manevre specializate și proceduri chirurgicale bazate pe cauza de bază.
Cum poți trata vertijul acasă?
Puteți trata vertijul acasă, efectuând exerciții precum manevra Epley sau manevra Half-salt, care pot ajuta la atenuarea simptomelor. Remediile casnice, cum ar fi presopunctura, menținerea hidratată și consumul de ceai de ghimbir sau ginkgo biloba oferă ușurare prin încorporarea lor. Pentru a trata vertijul acasă, evitați mișcările care declanșează vertij și luați în considerare să dormiți cu capul ușor ridicat. Consultați un furnizor de asistență medicală pentru îndrumări suplimentare și opțiuni de tratament dacă simptomele persistă.
Ce se întâmplă dacă lași vertijul să nu fie tratat?
Dacă lăsați vertijul să nu fie tratat, indică o disfuncție a sistemului nervos central, care poate implica trunchiul cerebral sau cerebelul. Ignorarea vertijului duce la agravarea simptomelor care afectează activitățile zilnice și calitatea vieții. Vertijul sever duce la simptome constante care durează câteva zile, provocând viața normală și crescând riscul de căderi și răni. Consultarea unui furnizor de asistență medicală este crucială dacă vertijul sever persistă pentru a preveni potențialele complicații și pentru a îmbunătăți starea generală de bine. Opțiunile de tratament sunt disponibile în funcție de cauza care stă la baza vertijului pentru a atenua simptomele și a gestiona eficient starea.
Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au vertij?
Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au vertij variază în funcție de cauza de bază și de factorii individuali. Medicii gestionează și tratează vertijul în multe cazuri, ceea ce duce la o îmbunătățire semnificativă a simptomelor și a calității vieții. Majoritatea persoanelor cu vertij experimentează ameliorarea amețelii și a simptomelor asociate cu un diagnostic și tratament adecvat. Pacienții cu afecțiuni precum boala Ménière au nevoie de un management continuu pentru a controla episoadele de vertij și problemele asociate. Intervenția timpurie și îngrijirea adecvată ajută persoanele cu vertij să obțină un prognostic mai bun și să minimizeze impactul vertijului asupra vieții lor de zi cu zi.
Cât durează vertijul?
Vertijul durează de la câteva secunde la câteva ore, cu episoade care variază în durată în funcție de cauza de bază. Un atac de vertij este scurt în majoritatea cazurilor, durând doar câteva secunde până la câteva minute. Condiții specifice, cum ar fi BPPV sau vertij sever, provoacă episoade de lungă durată care persistă zile sau chiar săptămâni. Opțiuni de tratament și strategii de management sunt disponibile pentru a ajuta la atenuarea simptomelor și pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care se confruntă cu vertij.
Care este procentul din populația de cuvinte care are vertij?
Procentul populației mondiale care suferă de vertij este estimat la aproximativ 7 până la 10%. Vertijul, caracterizat printr-o senzație de rotire sau mișcare, afectează o parte semnificativă a indivizilor la nivel global. Diverse cauze duc la vertij, inclusiv probleme ale urechii interne, cum ar fi BPPV sau boala Ménière, iar gestionarea vertijului implică medicamente, exerciții și alte abordări de tratament.
Care sunt cele mai probabile persoane să facă vertij?
Cei mai susceptibili de a face vertij sunt persoanele în vârstă, în special femeile, care se confruntă cu probleme cu urechea internă sau care iau medicamente care provoacă amețeli. Factorii de risc, cum ar fi deficiența de vitamina D, osteoporoza, migrena, traumatismele capului în trecut și nivelul ridicat de colesterol total cresc probabilitatea de a experimenta vertij. Persoanele de peste 65 de ani sunt mai predispuse la vertij, vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) fiind cea mai frecventă cauză la persoanele de peste 65 de ani.
De ce ai vertij?
Aveți vertij deoarece este o afecțiune medicală caracterizată printr-o senzație de mișcare sau de învârtire, care provine din problemele din urechea internă sau din centrii de echilibru ai creierului. Această senzație provoacă amețeli și o senzație de învârtire sau de mișcare, chiar și atunci când staționați. Cauzele frecvente ale vertijului includ probleme ale urechii interne, cum ar fi vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) sau boala Ménière, care perturbă sistemul vestibular responsabil de echilibru. Medicamente precum meclizina și exercițiile specifice ajută la gestionarea simptomelor de vertij și la îmbunătățirea stării generale de bine.
Cine sunt celebrii oameni cu vertij?
Persoanele celebre cu vertij sunt enumerate mai jos.
- Janet Jackson are vertij.
- LeBron James are vertij.
- Mark Cuban are vertij.
- Jordin Sparks are vertij.
- Patrick Stewart are vertij.
- Ayushmann Khurrana are vertij.
- Nicholas Cage are vertij.
- Kristin Chenoweth are vertij.
- Jessie J are vertij.
- Prințesa moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei are vertij.
Care este istoria vertijului?
Istoria vertijului este bogată și datează din cele mai vechi timpuri. Textele romane, grecești și chineze din aproximativ 730 î.Hr.-600 d.Hr. descriu vertij și amețeli. Diferiți factori, cum ar fi răul de mare, frica de înălțime și efectele adverse ale alcoolului au fost zone majore în care au fost documentate vertij și amețeli în această perioadă.Adler a descris pentru prima dată vertijul pozițional în 1879, iar Barany l-a descris mai târziu în 1922. La acea vreme, oamenii nu cunoșteau vertijul pozițional așa cum este înțeles astăzi BPPV. Evaluarea pacienților cu amețeli începe cu o anamneză aprofundată și un examen fizic neuro-otologic complet pentru a distinge diferitele cauze de vertij.Vertijul este un simptom al disfuncției vestibulare, caracterizat printr-o senzație de mișcare sau rotire. Diferiți factori, cum ar fi stresul sau afecțiunile medicale subiacente, asociază vertijul cu mișcarea de rotație și o declanșează. Nevrita vestibulară, labirintita și boala Meniere provoacă vertij.Înțelegerea și diagnosticarea vertijului au evoluat de-a lungul timpului, concentrându-se pe diferențierea între vertijul periferic, care provine din problemele urechii interne, și vertijul central, care provine din problemele din centrii de echilibru ai creierului. Tratamentele pentru vertij includ medicamente precum meclizina, exerciții specifice pentru reantrenarea sistemului vestibular și strategii de management pentru ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.
