Tulburarea spectrului autist: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este tulburarea din spectrul autismului?

Tulburarea spectrului autist (ASD) este un tip de boală care se încadrează în categoria tulburărilor de neurodezvoltare. O serie de provocări legate de comunicarea socială, comportamentul și învățarea caracterizează tulburarea din spectrul autismului. Tulburarea spectrului autist afectează modul în care indivizii interacționează cu ceilalți, comunică și percep lumea din jurul lor. Afecțiunea este complexă și se manifestă în diferite moduri, ducând la un spectru de simptome și abilități.Dificultățile persistente în comunicarea socială și interacțiunea marchează tulburarea din spectrul autismului, inclusiv provocări în înțelegerea indicațiilor sociale, formarea de relații și angajarea în conversații reciproce. Persoanele cu tulburare din spectrul autist manifestă interese limitate și se angajează în comportamente repetitive, cum ar fi fixarea pe anumite subiecte sau rutine.Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) notează că tulburarea din spectrul autismului este o dizabilitate de dezvoltare cauzată de diferențele în dezvoltarea creierului. CDC estimează că mai mult de una din 100 de persoane se află pe spectrul autismului, indicând prevalența acestuia în populație. Copiii arată apariția simptomelor, iar cercetătorii consideră tulburarea din spectrul autismului o afecțiune pe tot parcursul vieții, în timp ce studii recente sugerează că rezultatele variază semnificativ între indivizi în timpul anilor preșcolari.Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5) subliniază criteriile de diagnosticare specifice pentru tulburarea din spectrul autist, care includ deficite persistente în comunicarea și interacțiunea socială, precum și cel puțin două tipuri de comportamente restrictive sau repetitive. Indivizii experimentează o mare varietate de simptome, inclusiv accese de furie intense, o durată scurtă de atenție sau hiperactivitate.Un grup divers de afecțiuni, inclusiv ceea ce cercetătorii au numit anterior sindromul Asperger, sindromul Rett și tulburarea pervazivă de dezvoltare – nespecificată altfel (PDD-NOS), cuprinde tulburarea spectrului autist. Variațiile evidențiază natura spectrală a tulburării din spectrul autismului, în care indivizii posedă o inteligență medie sau se confruntă cu provocări cognitive semnificative.Tratamentul și sprijinul pentru persoanele cu tulburare din spectrul autist implică o combinație de terapii comportamentale, intervenții educaționale și, în unele cazuri, medicamente pentru a aborda simptomele specifice. Intervenția timpurie joacă un rol crucial și duce la rezultate îmbunătățite în comunicare și abilități sociale.Tulburarea spectrului autist este o afecțiune complexă de neurodezvoltare care are un impact semnificativ asupra modului în care indivizii comunică, interacționează social și se comportă, necesitând sprijin și înțelegere personalizate pentru a-i ajuta pe indivizi să navigheze eficient în lumea lor.

Care sunt tipurile de tulburări din spectrul autismului?

Tipurile de tulburare din spectrul autist sunt enumerate mai jos.

Sindromul Kanner (cunoscut sub numele de Tulburare Autistă sau Autism Clasic) caracterizează indivizii prin provocări semnificative în interacțiunea socială, comunicare și prezența unor comportamente restrictive și repetitive.

Experții considerau anterior Sindromul Asperger un diagnostic separat; indivizii cu sindrom Asperger au inteligență medie până la peste medie și prezintă mai puține întârzieri de limbaj, dar totuși se confruntă cu provocări în interacțiunile sociale și au interese limitate.
Sindromul Rett Sindromul Rett este o tulburare de neurodezvoltare care afectează fetele și se caracterizează printr-o dezvoltare normală timpurie, urmată de o pierdere a abilităților de mână, a vorbirii și a abilităților motorii, împreună cu dezvoltarea mișcărilor repetitive ale mâinii.
Tulburarea dezintegrativă a copilăriei (CDD) Tulburarea dezintegrativă a copilăriei este o afecțiune rară care implică o perioadă de dezvoltare normală urmată de o pierdere semnificativă a abilităților sociale, de comunicare și motricitate, care apare după vârsta de 2 ani.

Tulburarea pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel (PDD-NOS) Tulburarea pervazivă de dezvoltare nespecificată altfel este un diagnostic utilizat pentru persoanele care îndeplinesc unele, dar nu toate, criteriile pentru alte tulburări din spectrul autismului, indicând o prezentare mai puțin definită a simptomelor.Autorii Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5) au consolidat aceste categorii într-un singur diagnostic de tulburare din spectrul autist (ASD), pe care l-au caracterizat prin diferite grade de severitate și simptome în plus față de aceste tipuri specifice. . DSM-5 clasifică tulburarea din spectrul autismului în trei niveluri în funcție de suportul necesar.
Tulburare din spectrul autismului Nivel 1 (necesită suport).
Tulburare din spectrul autismului Nivel 2 (care necesită sprijin substanțial).

Tulburare din spectrul autismului Nivel 3 (care necesită suport foarte substanțial).Tulburarea spectrului autist cuprinde o gamă largă de simptome și abilități, reflectând complexitatea și individualitatea fiecărei persoane din spectru.

Care sunt simptomele tulburării din spectrul autist?

Simptomele tulburării din spectrul autist sunt enumerate mai jos.

Dificultăți persistente în comunicarea socială: provocări în înțelegerea indicațiilor sociale și implicarea în conversații reciproce.

Interese restrânse: concentrare intensă pe subiecte sau activități specifice, cu excluderea altor interese.
Comportamente repetitive: implicarea în mișcări repetitive, modele de vorbire sau joacă.
Dificultate în comunicarea nonverbală: dificultăți în utilizarea sau înțelegerea gesturilor, a expresiilor faciale și a limbajului corpului.

Abilități lingvistice întârziate: întârzieri marcate în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, inclusiv fără un singur cuvânt până la 16 luni sau fără expresii din două cuvinte până la vârsta de doi ani.
Provocări de interacțiune socială: Dificultăți de a-ți face prieteni și de a interacționa social cu colegii.
Dificultăți de înțelegere emoțională: Dificultăți de a aprecia propriile emoții și de a înțelege emoțiile celorlalți.

Insistenta asupra identitatii: O nevoie puternica de rutina si rezistenta la schimbarile de mediu sau de program.
Sensibilitate senzorială: reacții distincte la intrările senzoriale, cum ar fi lumini, sunete, gusturi și texturi.
Perioada scurtă de atenție: Dificultate în menținerea concentrării asupra sarcinilor sau activităților.

Anxietate în situații sociale: Deveniți foarte anxioși în legătură cu interacțiunea cu ceilalți sau în situații sociale.
Crize de furie sau izbucniri emoționale intense: Copiii se comportă cu crize de furie intense, mai ales când rutinele lor sunt perturbate.
Regresia în abilități: Pierderea vorbirii, bolboroseala sau abilitățile sociale dobândite anterior.

Evitarea contactului cu ochii: Contact vizual redus sau deloc în timpul interacțiunilor.
Preferință pentru singurătate: O preferință persistentă pentru a fi singur, mai degrabă decât a se implica cu ceilalți.
Manierisme neobișnuite: prezintă comportamente atipice sau manierisme pe care oamenii le consideră neobișnuite.Indivizii experimentează aceste simptome pe scară largă, iar severitatea variată duce la o gamă diversă de experiențe în spectrul autismului.

Care sunt cauzele tulburării spectrului autist?

Cauzele tulburării spectrului autist sunt enumerate mai jos.

Factori genetici: Cercetările indică faptul că anumite modificări sau mutații genetice sunt asociate cu tulburarea spectrului autist (ASD). Genele specifice precum ASXL3, CACNA1H, CNTN4, CNTNAP2, DSCAM, EIF4E, GABRB3 și KATNAL2 au fost identificate ca fiind legate de tulburarea spectrului autist.
Factori de mediu: Cercetătorii au asociat diverse influențe ale mediului cu o probabilitate crescută de a dezvolta autism. Acestea includ:.

Vârsta parentală avansată: vârsta parentală mai înaintată la momentul concepției este legată de un risc mai mare de autism.
Expunerea prenatală: Expunerea la poluarea aerului sau la anumite pesticide în timpul sarcinii a fost asociată cu un risc crescut de autism.
Obezitatea maternă: Obezitatea maternă înainte și în timpul sarcinii este considerată un factor de risc pentru autism.

Factori biologici: tulburările în creșterea creierului în timpul dezvoltării timpurii sunt asociate cu tulburarea spectrului autist. Perturbațiile includ variații ale structurii și funcției creierului.
Antecedente familiale: a avea un frate cu tulburare din spectrul autist crește semnificativ probabilitatea ca un alt copil să fie diagnosticat cu tulburare din spectrul autist. Tulburarea spectrului autist tinde să apară în familii, sugerând o componentă ereditară.
Condiții genetice specifice: Persoanele cu anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul X fragil și scleroza tuberoasă, prezintă un risc crescut de a fi diagnosticate cu tulburare din spectrul autist.

Combinație de factori: Experții consideră că tulburarea din spectrul autismului rezultă dintr-o combinație de factori genetici, de mediu și biologici. Influențe multiple interacționează într-un mod complex pentru a contribui la dezvoltarea tulburării din spectrul autist.
Rezultatele cercetării: Studiile indică faptul că rata autismului este în creștere și, deși cauzele exacte rămân neclare, cercetările în curs susțin ideea că atât factorii genetici, cât și factorii de mediu influențează semnificativ dezvoltarea tulburării din spectrul autismului.
Factori non-cauzali: S-a demonstrat că vaccinurile, educația proastă a părinților, dieta și infecțiile nu provoacă tulburări din spectrul autismului, risipând miturile comune care înconjoară această afecțiune.Cercetătorii încă studiază mecanismele și interacțiunile precise care duc la tulburarea din spectrul autist, pe măsură ce înțelegerea tulburării din spectrul autist evoluează și au fost identificați mulți factori.

Care sunt tratamentele pentru tulburarea spectrului autist?

Tratamentele pentru tulburarea spectrului autist sunt enumerate mai jos.

Terapia de management comportamental: Terapia de management comportamental are ca scop modificarea comportamentelor specifice și îmbunătățirea abilităților sociale.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): Terapia cognitiv-comportamentală îi ajută pe copii să înțeleagă modul în care gândurile influențează comportamentul, abordând anxietatea și reglarea emoțională.

Intervenție timpurie: intervenția timpurie se concentrează pe furnizarea de sprijin și terapii la o vârstă fragedă pentru a îmbunătăți rezultatele pe termen lung.
Terapii educaționale și școlare: terapiile educaționale și școlare sunt programe adaptate în cadrul unor setări educaționale pentru a sprijini învățarea și abilitățile sociale.
Terapia de atenție comună: Terapia de atenție comună îmbunătățește capacitatea de a împărtăși concentrarea asupra obiectelor sau evenimentelor cu ceilalți și îmbunătățește interacțiunea socială.

Tratament cu medicamente: tratamentul medicamentos include medicamente aprobate de FDA, cum ar fi risperidona și aripiprazol, pentru a gestiona simptome precum agresivitatea și suferința emoțională.
Terapie ocupațională: Terapia ocupațională învață abilitățile vieții de zi cu zi și ajută la îmbunătățirea procesării senzoriale.
Terapie logopedică: Terapia logopedică are ca scop îmbunătățirea abilităților de comunicare și dezvoltarea limbajului.

Kinetoterapie: Kinetoterapia se adresează abilităților motorii și coordonării fizice.
Terapia prin joc: Terapia prin joc folosește jocul pentru a-i ajuta pe copii să se exprime și să dezvolte abilități sociale.
Terapia cu animale: Terapia cu animale presupune interacțiuni cu animalele pentru a promova dezvoltarea emoțională și socială.

Terapii de Mindfulness și relaxare: Terapiile de Mindfulness și relaxare sunt tehnici pentru a reduce anxietatea și a îmbunătăți concentrarea.
Terapie nutrițională și diete speciale: Unele familii explorează modificările dietetice pentru a gestiona simptomele, deși dovezile sunt limitate.
Suplimente pe bază de plante și îngrijire chiropractică: Unele familii consideră suplimentele pe bază de plante și îngrijirea chiropractică ca abordări alternative, dar necesită o evaluare atentă.

Călăria terapeutică: Călăria terapeutică implică copiii în activitate fizică, promovând în același timp interacțiunea socială și creșterea emoțională.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu tulburare din spectrul autist?

Riscurile pentru persoanele cu tulburare din spectrul autist sunt enumerate mai jos.

Probleme de sănătate mintală: Persoanele cu tulburare din spectrul autist prezintă un risc crescut de anxietate, depresie și alte afecțiuni de sănătate mintală.

Tulburări convulsive: există o prevalență mai mare a epilepsiei în rândul persoanelor cu tulburări de spectru autist, în special la cei cu dizabilități intelectuale.
Provocări sociale: Izolarea socială și dificultățile în formarea de relații afectează persoanele cu tulburări din spectrul autist, ducând la potențiala exploatare.
Dificultăți de învățare și angajare: mediile academice și angajarea prezintă provocări care împiedică independența și succesul în viață pentru persoanele cu tulburare din spectrul autist.

Complicații de sănătate: o serie de probleme de sănătate fizică, inclusiv probleme gastrointestinale, tulburări imunitare și tulburări metabolice, se confruntă cu persoanele cu tulburări din spectrul autist.

Cum să preveniți tulburarea spectrului autist?

Pentru a preveni tulburarea spectrului autist, indivizii iau mai multe măsuri de precauție în timpul sarcinii și copilăriei timpurii. Menținerea unui stil de viață sănătos, evitarea alcoolului și a drogurilor, a nu fumatului și asigurarea îngrijirii prenatale adecvate, cum ar fi administrarea de vitamine prenatale, reduc riscul de recidivă în familiile cu risc ridicat. Minimizarea expunerii la toxine de mediu, cum ar fi pesticidele și substanțele chimice, și alegerea produselor ecologice aduce beneficii consumatorilor. Aceste strategii ajută la reducerea riscului de a dezvolta tulburări din spectrul autist, în timp ce cercetătorii nu știu în prezent nicio modalitate de a o preveni complet. Diagnosticul și intervenția precoce rămân cruciale pentru îmbunătățirea rezultatelor pentru persoanele afectate de tulburarea din spectrul autist.

Cum este diagnosticată tulburarea din spectrul autismului?

Tulburarea din spectrul autist este diagnosticată printr-o combinație de descrieri ale părinților sau îngrijitorilor despre dezvoltarea copilului și observarea unui profesionist asupra comportamentului copilului. Nu există teste medicale, cum ar fi analize de sânge sau scanări ale creierului, pentru a diagnostica autismul; în schimb, furnizorii de servicii medicale se bazează pe screening-uri și evaluări specializate, inclusiv Programul de observare a diagnosticării autismului (ADOS) și Interviul de diagnosticare a autismului (ADI). Diagnosticul apare la vârsta de 2 ani, intervenția timpurie fiind crucială pentru rezultate mai bune. Criteriile de diagnostic sunt prezentate în Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a cincea (DSM-5), care specifică deficite persistente în comunicarea socială și comportamente restrictive sau repetitive. O echipă multidisciplinară de profesioniști efectuează evaluarea pentru a asigura un diagnostic precis.

Când să consultați un medic despre tulburarea spectrului autist?

Consultați un medic cu privire la tulburarea din spectrul autist atunci când observați dificultăți persistente în comunicarea socială a copilului dvs., cum ar fi provocări în înțelegerea indicațiilor sociale, formarea de relații sau implicarea în conversații reciproce. Evaluarea caută dacă copilul dumneavoastră prezintă interese limitate sau comportamente repetitive, cum ar fi fixarea pe anumite subiecte sau rutine. Problemele de contact vizual sau de recunoaștere a expresiilor faciale determină o consultație. AmeriAcademy of Pediatrie recomandă părinților să discute orice nelămurire cu medicul copilului lor cât mai curând posibil pentru intervenție în timp util. Diagnosticul și terapia precoce îmbunătățesc semnificativ rezultatele pe care le experimentează copiii cu tulburări din spectrul autist.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează tulburarea din spectrul autist?

Specialitățile medicilor care tratează tulburările din spectrul autist sunt psihiatrii infantili, psihologii, neurologii pediatri, pediatrii de dezvoltare, pediatrii de neurodezvoltare și pediatrii de dezvoltare-comportament. Procesul de tratament implică copii neurologi și geneticieni. Specialiștii lucrează în colaborare pentru a evalua, diagnostica și oferi îngrijire cuprinzătoare pentru persoanele cu tulburare din spectrul autist. Intervenția timpurie și o abordare multidisciplinară îmbunătățesc rezultatele în comunicare și abilități sociale pentru persoanele afectate.

Cum poți trata tulburarea din spectrul autismului acasă?

Puteți trata tulburarea spectrului autist acasă, prin diferite terapii și strategii de susținere. Abordările eficiente ajută la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea abilităților de comunicare, inclusiv Floortime, Parent-Child Interaction Therapy (PCIT) și Applied Behavior Analysis (ABA). Terapia prin presiune prin atingere profundă, care nu necesită pregătire specializată, oferă efecte calmante pentru copiii cu autism. Părinții folosesc tehnici de logopedie, cum ar fi angajarea în activități precum umflarea bulelor de săpun sau folosirea paielor, pentru a îmbunătăți comunicarea. În cele din urmă, suplimentele naturale precum uleiul de pește, enzimele digestive și vitamina D3 susțin sănătatea și dezvoltarea generală.

Ce se întâmplă dacă lași netratată tulburarea din spectrul autist?

Dacă lăsați tulburarea din spectrul autismului (ASD) să nu fie tratată, persoanele se confruntă cu o serie de provocări crescânde, inclusiv dificultăți semnificative de comunicare, interacțiuni sociale și probleme de comportament. Simptomele netratate duc la creșterea sentimentelor de frustrare, anxietate și izolare, care exacerba și mai mult problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia și stima de sine scăzută. Lipsa intervenției provoacă agravarea simptomelor și scăderea capacității de a naviga în mod eficient în viața de zi cu zi și în situațiile sociale în timp. Autismul netratat afectează familiile, afectând bunăstarea și dinamica lor generală. Intervenția timpurie joacă un rol crucial, deoarece duce la rezultate îmbunătățite în comunicare și abilități sociale, ajutând persoanele cu TSA să ducă o viață mai împlinită.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au tulburare din spectrul autist?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au tulburare din spectrul autist este variabil și depinde de mai mulți factori, inclusiv de severitatea simptomelor inițiale și de eficacitatea intervenției și tratamentului timpuriu. Sprijinul în timp util și terapiile personalizate ajută multe persoane cu autism să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare socială și comportamentale. Puțini indivizi obțin rezultatul optim atunci când nu mai îndeplinesc criteriile pentru autism, în ciuda faptului că unii indivizi obțin ceea ce este cunoscut sub numele de „rezultat optim”. Aproximativ 1 din 100 de persoane afectate de autism este estimată de CDC, subliniind prevalența autismului și nevoia de sprijin continuu pe tot parcursul vieții. Multe persoane cu autism duc vieți împlinite și de succes, deși se confruntă cu provocări persistente cu intervenții adecvate.

Cât durează tulburarea din spectrul autismului?

Tulburarea spectrului autist durează toată viața. Unii indivizi păstrează diagnosticul de tulburare din spectrul autist pe tot parcursul vieții, în timp ce simptomele lor se ameliorează în timp. Cercetările indică faptul că unii copii diagnosticați cu tulburare din spectrul autist depășesc anumite simptome până la vârsta de 6 ani, dar experții consideră că tulburarea din spectrul autist este o afecțiune pe tot parcursul vieții. Variabilitatea simptomelor și a funcționării înseamnă că fiecare individ experimentează tulburarea spectrului autist în mod semnificativ diferit. Tulburarea spectrului autist este o afecțiune complexă care necesită sprijin și înțelegere continuă.

Care este procentul din populația de cuvinte care are tulburare din spectrul autist?

Procentul populației mondiale care are tulburări din spectrul autist este de aproximativ 1%. Această estimare se traduce la peste 75 de milioane de oameni la nivel global. Rapoartele indică faptul că aproximativ 1 din 100 de copii sunt diagnosticați cu tulburare din spectrul autismului în întreaga lume, reflectând prevalența variabilă a tulburării din spectrul autismului. Estimările din SUA arată că 1 din 36 de copii se identifică cu tulburarea din spectrul autismului, iar copiii au o prevalență mai mare. Tulburarea spectrului autist afectează indivizi din toate grupurile rasiale și etnice și este caracterizată printr-o gamă largă de simptome și niveluri de severitate.

Care sunt cele mai probabile persoane de a face tulburări din spectrul autist?

Cele mai probabile persoane de a face tulburări din spectrul autist sunt cei care au un membru al familiei cu această afecțiune, deoarece genetica joacă un rol semnificativ în prevalența acesteia. Copiii care prezintă comportamente tipice autismului, cum ar fi dificultăți în comunicarea socială și interese restrânse, sunt expuși unui risc mai mare. Părinții mai în vârstă sau cei cu anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul X fragil sau sindromul Rett, cresc probabilitatea ca copiii lor să dezvolte tulburări de spectru autist. Băieții au șanse de aproape patru până la cinci ori mai mari de a fi diagnosticați cu tulburare din spectrul autismului decât fetele, iar copiii cu greutate foarte mică la naștere sunt expuși unui risc mai mare. Afecțiunea afectează o populație diversă, cu grade diferite de severitate și simptome.

De ce suferi de tulburare din spectrul autist?

Obțineți tulburare din spectrul autismului, deoarece apare dintr-o interacțiune complexă a factorilor genetici și de mediu care influențează dezvoltarea creierului. Cauzele exacte ale tulburării spectrului autist rămân neclare și niciun factor nu este responsabil, în timp ce cercetătorii au identificat anumite mutații genetice rare asociate cu aceasta. Cercetările arată că factori precum vârsta parentală și diferitele expuneri la mediu cresc riscul de a dezvolta tulburări din spectrul autist. Condiția este foarte ereditară, indicând o componentă genetică semnificativă, dar mecanismele specifice sunt încă investigate. Tulburarea spectrului autist este o afecțiune neurodezvoltare cu mai multe fațete care afectează indivizii în moduri diverse, ducând la o gamă largă de simptome și abilități.

Cine sunt celebrii oameni cu tulburare din spectrul autist?

Persoanele celebre cu tulburare din spectrul autist sunt enumerate mai jos.

Dan Aykroyd: În anii 1980, medicii l-au diagnosticat pe Dan Aykroyd, actor, comedian, cântăreț și scenarist, cu autism și este cunoscut pentru rolul său de Blues Brother.
Anthony Hopkins: Un actor renumit, Anthony Hopkins este recunoscut ca o figură notabilă asociată cu autismul și a obținut un mare succes în cariera sa.

Temple Grandin: autoare și susținătoare a conștientizării autismului, Temple Grandin este una dintre cele mai recunoscute celebrități cu autism și este cunoscută pentru munca ei în știința animalelor și pentru advocacy pentru persoanele din spectru.
Elon Musk: CEO-ul Tesla și SpaceX, Elon Musk a dezvăluit în 2021 că are sindromul Asperger, o afecțiune din spectrul autismului.
Albert Einstein: Pe scară largă se crede că se afla în spectrul autismului, Albert Einstein a revoluționat știința cu teoriile și contribuțiile sale la fizică.

Sia: Oamenii o recunosc pe Sia ca pe o celebritate cu autism, cunoscută pentru stilul ei unic și vocea puternică.
Michael Burry: Michael Burry, medic și investitor, este cunoscut pentru rolul său din filmul „The Big Short” și este asociat cu autismul.
Susan Boyle: O cântăreață care și-a câștigat faima la „Britain’s Got Talent”, Susan Boyle a fost deschisă cu privire la diagnosticul ei de autism.

Tallulah Willis: Oamenii o recunosc pe Tallulah Willis, fiica actorilor Bruce Willis și Demi Moore, drept o celebritate cu autism.
Matei: O figură notabilă asociată cu autismul, deși detaliile specifice despre contribuțiile lui Matthew sunt mai puțin cunoscute.
Liane Holliday Willey: o autoare care a scris despre experiențele ei cu autismul, contribuind la înțelegerea afecțiunii.Acești indivizi exemplifică diversele talente și realizările celor din spectrul autismului, subliniind importanța neurodiversității în societate.

Care este istoria tulburării din spectrul autismului?

Istoria tulburării din spectrul autismului este marcată de evoluții semnificative în înțelegerea și definirea afecțiunii, începând cu începutul secolului al XX-lea. Termenul „autism” a fost introdus pentru prima dată de psihiatru elvețian Eugen Bleuler în 1908, unde Eugen Bleuler a folosit termenul pentru a descrie un simptom observat la pacienții cu schizofrenie, în special la cei care s-au retras în propria lume. Observațiile lui Eugen Bleuler au pus bazele pentru recunoașterea autismului ca un fenomen distinct, deși cercetătorii au asociat inițial autismul cu cazuri severe de schizofrenie.Eugen Bleuler a elaborat în continuare conceptul de autism în 1911, descriind autismul ca un simptom al celor mai severe cazuri de schizofrenie. Abia în anii 1940 autismul a început să fie recunoscut ca o tulburare separată de dezvoltare. Psihiatrul american Leo Kanner a publicat o lucrare fundamentală în 1943, care documenta comportamentele a unsprezece copii care prezentau ceea ce el a numit „tulburări autiste ale contactului afectiv”, iar munca sa s-a dovedit esențială în stabilirea autismului ca o tulburare psihologică distinctă, separată de retardul mental, care predomină. înțelegere susținută la momentul respectiv.Medicul austriac Hans Asperger a descris o afecțiune similară în 1944, la care a numit-o „psihopatie autistă”. Observațiile sale s-au concentrat asupra copiilor care au manifestat dificultăți sociale și interese specifice, contribuind la înțelegerea mai largă a tulburărilor din spectrul autismului (ASD) în aceeași perioadă.Înțelegerea autismului a continuat să evolueze de-a lungul mijlocului secolului al XX-lea. Conceptul de „mame frigorifice” a apărut în anii 1950 și 1960, sugerând că părintele rece și lipsit de răspuns a fost o cauză a autismului. Mai târziu, cercetătorii au discreditat această teorie, deoarece cercetările lor au indicat din ce în ce mai mult că autismul este o tulburare de neurodezvoltare cu baze genetice și biologice.Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM) a recunoscut oficial autismul în 1980 pentru prima dată, oferind o definiție mai strictă a tulburării. Lucrarea lui Lorna Wing, care a jucat un rol esențial în dezvoltarea modelului de spectru al autismului, a avansat și mai mult înțelegerea autismului ca o serie de tulburări de dezvoltare asociate, mai degrabă decât o singură afecțiune.Astăzi, tulburarea din spectrul autismului cuprinde o varietate de simptome și niveluri de severitate, reflectând o înțelegere mai nuanțată a afecțiunii. Cercetătorii recunosc tulburarea din spectrul autismului ca o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea, interacțiunea socială și comportamentul și efectuează cercetări în desfășurare care vizează înțelegerea cauzelor acesteia și îmbunătățirea intervențiilor. Istoria tulburării din spectrul autismului ilustrează o călătorie de la neînțelegere și stigmatizare la o abordare mai informată și mai plină de compasiune a persoanelor din spectru.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire