Tromboza venoasă profundă (DVT): Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire

Ce este tromboza venoasă profundă (DVT)?

Tromboza venoasă profundă (TVP) este un tip de afecțiune medicală caracterizată prin formarea unui cheag de sânge (tromb) într-una dintre venele profunde ale corpului, majoritatea la nivelul picioarelor. Restricționarea fluxului sanguin sau deteriorarea unei vene duce la coagularea sângelui în sistemul venos profund. Corpul dezvoltă TVP în alte zone, cum ar fi brațele, venele mezenterice (care furnizează sânge către intestine) și venele cerebrale (care drenează sângele din creier).Simptomele TVP includ durere, umflare și sensibilitate la piciorul afectat, în special la nivelul gambei sau coapsei. Zona afectată are pielea care pare roșie sau decolorată și se simte caldă la atingere. Căutați prompt ajutor medical dacă bănuiți TVP, deoarece TVP duce la complicații grave, inclusiv embolia pulmonară (EP), care apare atunci când o parte a cheagului se desprinde și călătorește către plămâni, provocând potențial consecințe care pun viața în pericol.TVP este asociată cel mai mult cu anumiți factori de risc, inclusiv imobilitatea prelungită (cum ar fi în timpul zborurilor lungi sau repaus la pat), intervenții chirurgicale recente, sarcină, anumite afecțiuni medicale (cum ar fi cancerul sau bolile de inimă) și prezența anticorpilor antifosfolipidici. Riscul de a dezvolta TVP este deosebit de crescut în perioada postpartum și la femeile cu sarcini multiple.Tratamentul pentru TVP implică medicamente anticoagulante, care ajută la prevenirea creșterii cheagului și reduc riscul formării în continuare a cheagurilor. Pacienții trebuie să ia medicamente anticoagulante timp de cel puțin șase săptămâni. Medicii trebuie să ia tratamente suplimentare necesare, cum ar fi plasarea unui filtru în vena cavă inferioară (cea mai mare venă a corpului) pentru a preveni cheagurii să ajungă la plămâni sau îndepărtarea unui cheag mare.TVP este o afecțiune medicală gravă care necesită diagnostic și management în timp util pentru a preveni complicațiile și a îmbunătăți rezultatele pacientului. Înțelegerea simptomelor, factorilor de risc și opțiunilor de tratament asigură gestionarea eficientă a TVP.

Care sunt tipurile de tromboză venoasă profundă (tvt)?

Tipurile de tromboză venoasă profundă (TVP) sunt enumerate mai jos.

1. TVP acută: tipul TVP acută se referă la formarea recentă a unui cheag de sânge în venele profunde, care are loc în câteva zile până la săptămâni.
2. TVP cronică: Tipul TVP cronică se referă la un cheag de sânge care a fost prezent de peste una până la două luni. TVP cronică provoacă modificări ale venei, cum ar fi cicatrizarea și întărirea cheagului.
3. TVP la nivelul extremităților superioare:

• Tipul TVP din extremitatea superioară apare în venele profunde ale brațelor. Poate fi clasificat în continuare în:
• Tromboză indusă de efort: Cunoscută și sub denumirea de sindrom Paget-von Schrötter, aceasta apare din cauza mișcărilor repetitive ale brațelor sau ridicării grele.

4. TVP la nivelul extremităților inferioare: tipul TVP la nivelul extremităților inferioare este cel mai frecvent tip de TVP, care apare în venele profunde ale picioarelor.
5. TVP pelviană: Condiții precum sarcina sau anumite tipuri de cancer determină să apară tipul TVP pelvină în venele profunde ale pelvisului.
6. TVP mezenterica: tipul TVP mezenterica apare in venele mezenterice, care furnizeaza sange catre intestine.
7. TVP cerebrală: Tipul TVP cerebrală apare în venele cerebrale, care drenează sângele din creier.Medicii trebuie să înțeleagă aceste tipuri de TVP pentru diagnostic și tratament, deoarece fiecare tip are diferiți factori de risc și strategii de management.

Care sunt simptomele trombozei venoase profunde (DVT)?

Simptomele trombozei venoase profunde (TVP) sunt enumerate mai jos.

• Umflarea piciorului: apare într-un picior și apare brusc.
• Dureri de picior: Pacienții simt pulsații sau crampe la nivelul gambei sau coapsei.
• Sensibilitate: O zonă a piciorului sau a brațului experimentează durere sau sensibilitate.
• Caldura: zona afectata se simte calda la atingere.
• Piele roșie sau decolorată: zona afectată prezintă piele roșie sau are o nuanță albăstruie.
• Fermitate sau duritate: Senzația de fermitate sau duritate afectează zona.
• Vene distensiate: corpul face venele de lângă suprafața pielii mai vizibile sau umflate.
• Tuse: Embolia pulmonară, o complicație gravă a trombozei venoase profunde (TVP), este indicată de tuse bruscă care aduce sânge.
• Durere sau senzație de constrângere în piept: Un cheag ajunge la plămâni, provocând dureri ascuțite în piept sau constrângere.
• Durere în alte zone: Pacienții simt durere la umăr, braț, spate sau maxilar, în special dacă un cheag se deplasează la plămâni.Solicitați prompt ajutor medical dacă bănuiți tromboză venoasă profundă (TVP), deoarece tromboza venoasă profundă (TVP) duce la complicații grave, inclusiv embolie pulmonară (EP).

Care sunt cauzele trombozei venoase profunde (DVT)?

Cauzele trombozei venoase profunde (TVP) sunt enumerate mai jos.

• Leziuni ale venelor: intervenții chirurgicale, inflamații, infecții sau leziuni afectează o venă, ducând la formarea cheagurilor.
• Imobilitate prelungită: zborurile lungi, repausul la pat sau anestezia generală încetinesc fluxul sanguin în vene, ceea ce crește riscul de tromboză venoasă profundă (TVP).
• Flux sanguin redus: Traumele sau fracturile osoase restricţionează fluxul sanguin şi contribuie la dezvoltarea trombozei venoase profunde (TVP).
• Obezitate: Excesul de greutate corporală crește presiunea în venele picioarelor, ceea ce duce la un risc mai mare de formare a cheagurilor.
• Sarcina: Modificările fiziologice din timpul sarcinii, inclusiv creșterea volumului sanguin și modificări hormonale, cresc riscul de tromboză venoasă profundă (TVP).
• Stari de hipercoagulare: Anumite afectiuni mostenite si afectiuni dobandite fac sangele mai predispus la coagulare.
• Estrogen crescut: modificările hormonale, în special cele asociate cu sarcina, terapia de substituție hormonală sau pilulele contraceptive, cresc riscul de tromboză venoasă profundă (TVP).
• Istoricul de sănătate: antecedentele personale sau familiale de tromboză venoasă profundă (TVP) sau alte tulburări de coagulare predispun indivizii să dezvolte tromboză venoasă profundă (TVP).
• Vârsta: Riscul de tromboză venoasă profundă (TVP) crește odată cu vârsta, în special la persoanele de peste 60 de ani.
• Cancer: Formarea cheagurilor crește din cauza anumitor tipuri de cancer și a tratamentelor acestora.
• Fumatul: Consumul de tutun dăunează vaselor de sânge și crește riscul de coagulare.
• Afecțiuni medicale cronice: bolile de inimă, bolile pulmonare și bolile inflamatorii contribuie la riscul de tromboză venoasă profundă (TVP).Intervențiile în timp util previn complicații grave, cum ar fi embolia pulmonară (EP), iar înțelegerea acestor cauze previne și gestionează tromboza venoasă profundă (TVP).

Care sunt tratamentele pentru tromboza venoasă profundă (DVT)?

Tratamentele pentru tromboza venoasă profundă (TVP) sunt enumerate mai jos.1. Medicamente anticoagulante: – Heparină: administrată prin injecție (intravenoasă sau subcutanată) pentru a subția rapid sângele.- Heparină cu greutate moleculară mică (LMWH): cum ar fi enoxaparina (Lovenox), administrată ca injecție.- Warfarină (Coumadin): Un pacient ia zilnic un anticoagulant oral, începând cu heparină până la atingerea nivelurilor terapeutice.- Anticoagulante orale directe (DOAC): Pacienții iau apixaban, rivaroxaban și edoxaban sub formă de pilule, fără a necesita monitorizare regulată a sângelui.2. Ciorapi de compresie: – Ciorapii cu compresie gradata ajuta la reducerea umflaturii si la prevenirea sindromului post-trombotic prin imbunatatirea fluxului sanguin la nivelul picioarelor.3. Tromboliza: – Medicii livrează medicamente pentru dizolvarea cheagurilor direct la cheag printr-un cateter în cazurile severe.4. Filtrul Venei Cave Inferioare (IVC): – Medicii folosesc un mic dispozitiv plasat în vena cavă inferioară pentru a prinde cheaguri care se deplasează în plămâni la pacienții care nu pot lua anticoagulante.5. Chirurgie: – Chirurgii intervin chirurgical în cazuri rare pentru a îndepărta un cheag mare sau pentru a aborda complicațiile.6. Monitorizare și urmărire: – Programări regulate de urmărire pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului și pentru a ajusta medicamentele după cum este necesar.7. Modificări ale stilului de viață: – Încurajarea activității fizice și evitarea imobilității prelungite pentru a reduce riscul apariției viitoarelor cheaguri.8. Educația pacientului: – Informarea pacienților despre semnele și simptomele TVP și embolie pulmonară pentru a asigura asistență medicală promptă, dacă este necesar.Aceste tratamente urmăresc să prevină creșterea cheagului, să reducă riscul formării în continuare a cheagurilor și să minimizeze complicațiile precum embolia pulmonară și sindromul post-trombotic.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu tromboză venoasă profundă (tvt)?

Riscurile pentru persoanele cu tromboză venoasă profundă (TVP) sunt semnificative și duc la complicații grave. Riscurile primare includ.

1. Embolie pulmonară (EP): Unul dintre cele mai critice riscuri asociate cu TVP este potențialul ca un cheag de sânge să se desprindă și să se deplaseze la plămâni, provocând o embolie pulmonară. Embolia pulmonară blochează fluxul de sânge în plămâni și duce la deces în rândul pacienților din spital.
2. Insuficiență venoasă cronică: Persoanele cu TVP se confruntă cu insuficiență venoasă cronică, o afecțiune în care venele nu reușesc să pompeze suficient sânge înapoi la inimă. Insuficiența venoasă cronică duce la simptome pe termen lung, cum ar fi umflarea, durerea și modificări ale pielii la nivelul piciorului afectat.
3. Sindromul post-trombotic (PTS): sindromul post-trombotic apare după TVP, iar medicii îl caracterizează prin durere cronică, umflare și ulcerație la nivelul membrului afectat. Pacienții experimentează simptomele luni sau chiar ani după formarea cheagului inițial.
4. TVP recurentă: O persoană cu un risc crescut de a dezvolta un alt cheag în viitor suferă de TVP, mai ales dacă factorii de risc rămân neabordați.
5. Deteriorarea venelor: prezența unui cheag provoacă leziuni ale pereților venelor, ceea ce duce la complicații suplimentare și crește riscul formării viitoare a cheagurilor.
6. Risc crescut în anumite populații: Anumite grupuri, cum ar fi persoanele cu cancer, boli de inimă, boli pulmonare, boli inflamatorii intestinale și cele care sunt însărcinate sau au suferit recent o intervenție chirurgicală, prezintă un risc mai mare de a dezvolta TVP și complicațiile acesteia.
7. Simptome pe termen lung: Jumătate dintre cei care dezvoltă TVP se confruntă cu simptome precum durerea intermitentă a picioarelor și umflarea piciorului, care durează de la luni la ani, afectând și calitatea vieții.
8. Creșterea factorilor de risc: Obezitatea, vârsta maternă avansată, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și antecedentele de tulburări de coagulare a sângelui (cum ar fi sindromul antifosfolipidic sau trombofiliile moștenite) exacerba riscurile asociate cu TVP.Persoanele cu TVP trebuie să solicite imediat asistență medicală și să respecte planurile de tratament care includ medicamente anticoagulante și modificări ale stilului de viață pentru a atenua aceste riscuri.

Cum să preveniți tromboza venoasă profundă (DVT)?

Pentru a preveni tromboza venoasă profundă (TVP), persoanele se angajează în activitate fizică regulată pentru a promova fluxul și circulația sângelui. Persoanele iau pauze de la șezut prelungit ridicându-se și mergând la fiecare 1 până la 2 ore, în special în timpul perioadelor lungi de călătorie sau de lucru la birou. Rămâneți hidratat bând multă apă, evitând în același timp substanțele deshidratante precum cafeaua și alcoolul, deoarece deshidratarea îngustează venele și îngroașă sângele. Purtarea de haine largi și luarea în considerare a ciorapilor anti-embolism ajută la reducerea probabilității formării cheagurilor pentru cei cu risc crescut. În cele din urmă, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea fumatului sunt alegeri importante ale stilului de viață care scad și mai mult riscul de TVP.

Cum este diagnosticată tromboza venoasă profundă (DVT)?

Tromboza venoasă profundă (TVP) este diagnosticată printr-o combinație de evaluare clinică și teste imagistice. Un furnizor de asistență medicală efectuează un examen fizic și întreabă despre simptome precum durerea, umflarea și sensibilitatea piciorului afectat. Ultrasonografia duplex utilizează unde sonore pentru a vizualiza fluxul de sânge în vene și pentru a detecta blocaje sau cheaguri în testul imagistic standard pentru TVP. Un profesionist din domeniul sănătății efectuează un test de sânge D-dimer pentru a măsura o substanță eliberată atunci când un cheag se rupe și, dacă este necesar, utilizează opțiuni de imagistică suplimentare, cum ar fi venografia CT sau venografia. Diagnosticul prompt al trombozei venoase profunde previne complicații precum embolia pulmonară.

Când să consultați un medic despre tromboza venoasă profundă (DVT)?

Tromboza venoasă profundă (TVP) este diagnosticată printr-un examen fizic și implică teste suplimentare, cum ar fi ultrasunete sau analize de sânge pentru a confirma prezența unui cheag de sânge. O persoană ar trebui să consulte imediat un medic dacă prezintă simptome precum durere, umflare sau sensibilitate la nivelul piciorului, mai ales dacă este însoțită de roșeață sau căldură. Asistența medicală imediată devine crucială, deoarece aceste simptome indică o embolie pulmonară (EP) dacă simptomele cresc pentru a include dificultăți de respirație, dureri în piept sau amețeli. Oricine observă modificări bruște la nivelul piciorului, cum ar fi umflarea sau decolorarea, ar trebui să solicite ajutor medical fără întârziere. Diagnosticul și tratamentul prompt previn complicațiile grave ale TVP.

Care sunt specialitățile medicului care tratează tromboza venoasă profundă (dvt) ?

Specialitățile medicilor care tratează tromboza venoasă profundă (TVP) sunt specialiștii vasculari, chirurgii vasculari, hematologii și radiologii intervenționali. Experții în diagnosticarea și gestionarea trombozei venoase profunde sunt specialiști vasculari, în timp ce chirurgii vasculari instruiți efectuează proceduri pentru îndepărtarea cheagurilor. Hematologii gestionează sângerarea și tulburările de sânge asociate, iar radiologii intervenționari folosesc tehnici minim invazive pentru a trata cheaguri de sânge. Specialiștii în asistență de urgență asigură tratamentul inițial al trombozei venoase profunde în situații de urgență.

Cum poți trata tromboza venoasă profundă (DVT) acasă?

Puteți trata tromboza venoasă profundă (TVP) la domiciliu prin implementarea mai multor strategii sub îndrumarea unui profesionist din domeniul sănătății. Remediile cheie la domiciliu includ mișcări frecvente, cum ar fi mersul pe jos și efectuarea de exerciții pentru picioare, cum ar fi întinderea gambelor și cercurile gleznelor, pentru a îmbunătăți fluxul sanguin și a reduce umflarea. Ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii ajută la atenuarea simptomelor și promovează circulația. Remediile naturale precum usturoiul și ghimbirul, care au proprietăți de subțiere a sângelui, sunt benefice. Purtați ciorapi compresivi pentru a susține picioarele și urmați medicamentele anticoagulante prescrise pentru a preveni progresia cheagurilor. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră pentru sfaturi personalizate și monitorizare în timpul tratamentului.

Ce se întâmplă dacă lăsați tromboza venoasă profundă (DVT) să nu fie tratată?

Dacă lăsați tromboza venoasă profundă (TVP) să nu fie tratată, cheagul de sânge crește, ceea ce duce la umflare semnificativă, durere și leziuni potențiale ale venelor și organelor afectate. Cheagul de sânge se desprinde și călătorește prin fluxul sanguin, ducând la o embolie pulmonară (EP), care creează o urgență medicală care provoacă dificultăți severe de respirație, dureri în piept și chiar moarte. Complicațiile cronice, cum ar fi sindromul post-trombotic, rezultă din TVP netratată și provoacă durere și umflare pe termen lung a membrului afectat. Intervenția medicală promptă previne aceste complicații grave și îmbunătățește rezultatele. Recunoașterea simptomelor și căutarea unui tratament pentru tromboza venoasă profundă (TVP) este esențială.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au tromboză venoasă profundă (tvt)?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au tromboză venoasă profundă (TVP) este bun cu un tratament prompt și adecvat. Majoritatea pacienților răspund bine la medicamentele anticoagulante, care ajută la prevenirea creșterii cheagului și reduc riscul formării în continuare a cheagurilor. Jumătate dintre cei afectați se confruntă cu complicații pe termen lung, cum ar fi sindromul post-trombotic, care duce la insuficiență venoasă cronică până la. Profesioniștii medicali trebuie să diagnosticheze și să trateze precoce pentru a minimiza riscul de complicații grave, inclusiv embolie pulmonară (EP) care pune viața în pericol. Mulți indivizi depășesc tromboza venoasă profundă (TVP) și mențin o bună calitate a vieții cu un management adecvat.

Cât durează tromboza venoasă profundă (DVT)?

Tromboza venoasă profundă (TVP) durează aproximativ 3 până la 6 luni pentru ca cheagul de sânge să se rezolve, deși unii pacienți necesită un tratament mai lung, mai ales dacă au episoade recurente sau afecțiuni subiacente precum cancerul. Pacienții iau medicamente anticoagulante și prezintă simptome pe termen lung, cum ar fi durere sau umflare în acest timp. Majoritatea persoanelor se recuperează complet de la TVP în câteva săptămâni până la luni, dar faza de tratament se extinde la infinit în anumite cazuri. Asistența medicală imediată previne complicații precum embolia pulmonară.

Care este procentul din populația de cuvinte care are tromboză venoasă profundă (dvt)?

Procentul populației mondiale care are tromboză venoasă profundă (TVP) este estimat a fi între 2,5% și 5%. Aproximativ 1 din 20 de persoane dezvoltă tromboză venoasă profundă la un moment dat în timpul vieții, așa cum este indicat de prevalența trombozei venoase profunde. Prevalența TVP la nivelul extremităților inferioare este de aproximativ 1 caz la 1.000 de locuitori. Având în vedere populația globală, prevalența trombozei venoase profunde se traduce prin milioane de indivizi potențial afectați de această afecțiune.

Care sunt cele mai probabile persoane de a face tromboză venoasă profundă (DVT)?

Cei mai susceptibili de a face tromboză venoasă profundă (TVP) sunt cei care au peste 60 de ani, deoarece vârsta este un factor de risc semnificativ. Persoanele care se confruntă cu imobilitate prelungită, cum ar fi în timpul zborurilor lungi sau repaus la pat, prezintă un risc crescut. Alte grupuri cu risc ridicat includ femeile însărcinate, persoanele care au suferit recent intervenții chirurgicale, cele supraponderale sau obeze și persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, bolile de inimă sau bolile inflamatorii intestinale. Fumatul și utilizarea terapiei de substituție hormonală sau a pilulelor contraceptive cresc probabilitatea de a dezvolta tromboză venoasă profundă.

De ce ai tromboză venoasă profundă (DVT)?

Aveți tromboză venoasă profundă (TVP) din cauza formării unui cheag de sânge într-una dintre venele profunde ale corpului, majoritatea în picioare. Mai mulți factori de risc, inclusiv imobilitatea prelungită (cum ar fi în timpul zborurilor lungi sau repaus la pat), intervențiile chirurgicale recente, sarcina, obezitatea și anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul sau bolile de inimă, determină apariția afecțiunii. Un istoric familial de cheaguri de sânge crește probabilitatea de a dezvolta TVP. Formarea cheagurilor are loc fără simptome vizibile la unii indivizi atunci când fluxul sanguin încetinește sau devine obstrucționat. Asistența medicală promptă gestionează TVP și previne complicațiile grave, cum ar fi embolia pulmonară.

Cine sunt celebrii oameni cu tromboză venoasă profundă (dvt) ?

Persoanele celebre cu tromboză venoasă profundă (TVP) sunt enumerate mai jos.

• Hillary Clinton, fostul secretar de stat care s-a luptat cu TVP și a suferit de o tromboză venoasă cerebrală gravă.
• Tatăl lui Dwayne Johnson, o celebritate binecunoscută care a suferit de TVP.
• Serena Williams, o sportivă celebră care s-a confruntat cu TVP și a suferit o embolie pulmonară la scurt timp după naștere.
• James Stewart (Jimmy Stewart), un actor celebru care s-a ocupat de TVP.
• Chris Bosh, un jucător NBA care a suferit de TVP.
• Frida Kahlo, o artistă renumită care s-a luptat cu DVT.
• Zsa Zsa Gabor, o actriță celebră care s-a ocupat de TVP.
• Regis Philbin, o personalitate de televiziune care a supraviețuit TVP.
• Dick Cheney, fostul vicepreședinte care a supraviețuit DVT.
• Gary Shandling, un comedian care s-a ocupat de TVP.Acești indivizi subliniază faptul că tromboza venoasă profundă afectează oameni din diverse domenii, inclusiv politică, sport, divertisment și artă.

Care este istoricul trombozei venoase profunde (DVT)?

Istoria trombozei venoase profunde (TVP) este marcată de repere semnificative care reflectă înțelegerea evolutivă a acestei afecțiuni medicale. Primul caz bine documentat de TVP a fost raportat în 1271 în timpul Evului Mediu, evidențiind recunoașterea de lungă durată a problemelor tromboembolice venoase. Un pacient pe nume Raoul a dezvoltat edem unilateral la gleznă în această relatare timpurie, care s-a extins ulterior și în alte zone, sugerând prezența unui tromb. Cercetătorii au recunoscut semnificația clinică a TVP, în special în ceea ce privește complicațiile sale, cum ar fi embolia pulmonară (EP) de-a lungul istoriei. Autorul a propus în articolul clasic din 1934 al Dr. Homans că tromboembolismul venos (TEV), care include TVP și EP, a fost neobișnuit, dar fatal, subliniind nevoia de conștientizare și de gestionare a acestor afecțiuni. Înțelegerea TVP a avansat semnificativ de-a lungul secolelor. Medicii recunosc acum tromboza venoasă profundă ca o afecțiune comună care afectează aproximativ 1% până la 2% din populație, cu o incidență anuală de aproximativ 1 din 500. Formarea unui cheag de sânge în venele profunde, mai ales în picioare sau pelvis, caracterizează afecțiunea și duce la complicații grave dacă medicii nu o diagnostichează și nu o tratează prompt. Au fost identificați factori de risc pentru TVP, inclusiv imobilitate prelungită, intervenții chirurgicale recente, sarcină, afecțiuni maligne și antecedente personale sau familiale de cheaguri de sânge. Dezvoltarea de noi tratamente și cercetarea continuă în managementul TVP au deschis o nouă eră în tratamentul bolii tromboembolice venoase, permițând rezultate mai bune pentru pacient. Istoria TVP reflectă o călătorie de la observarea timpurie a simptomelor până la o înțelegere cuprinzătoare a cauzelor, factorilor de risc și opțiunilor de tratament, subliniind importanța diagnosticului și a gestionării în timp util în prevenirea complicațiilor grave.