Transpirație absentă (anhidroză): Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire

Ce este transpirația absentă (anhidroza)?

Transpirația absentă (anhidroza) este un tip de afecțiune medicală caracterizată prin absența completă a transpirației ca răspuns la stimuli termici corespunzători. Afecțiunea afectează zone mici sau mari ale corpului și se localizează în anumite regiuni sau se generalizează pe întregul corp. Hipohidroza, care se referă mai degrabă la reducerea transpirației decât la lipsa totală a transpirației, este asociată cu anhidroza.Incapacitatea de a transpira în mod normal prezintă riscuri semnificative pentru sănătate, în special în mediile calde și umede, deoarece afectează capacitatea organismului de a regla temperatura. Bolile legate de căldură, cum ar fi epuizarea termică sau insolația, devin în pericol viața dacă nu sunt abordate prompt.Diverse cauze, inclusiv tulburări genetice, afecțiuni ale pielii, leziuni ale nervilor, anumite medicamente și boli sistemice, duc la anhidroză. O tulburare genetică notabilă asociată cu anhidroza este insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA), care afectează capacitatea unei persoane de a simți durerea și transpirația.Sistemul nervos simpatic (SNS) reglează transpirația, iar disfuncția acestui sistem duce la anhidroză. Indivizii observă modele de transpirație asimetrice, în care o parte a corpului transpira în mod normal, în timp ce cealaltă nu.Medicii diagnostichează anhidroza efectuând teste precum testul Minorului (testul amidon-iod), care evaluează funcția glandelor sudoripare. Cauza de bază determină opțiunile de tratament, care includ modificări ale stilului de viață, strategii de hidratare și abordarea oricăror afecțiuni medicale care contribuie.Recunoașteți și înțelegeți gestionarea eficientă și prevenirea potențialelor complicații asociate cu anhidroza.

Care sunt tipurile de transpirație absentă (anhidroză)?

Tipurile de transpirație absentă (anhidroză) sunt enumerate mai jos.

• Anhidroza localizata: tipul afecteaza anumite zone ale corpului, unde anumite regiuni nu transpira in timp ce alte zone transpira in mod normal. Afecțiuni precum afectarea nervilor sau tulburările pielii care afectează glandele sudoripare din acele zone au provocat anhidroză localizată.
• Anhidroza generalizată: Tipul implică absența completă a transpirației pe zone mari ale corpului sau pe întregul corp. Condițiile sistemice sau tulburările genetice sunt asociate cu anhidroză generalizată mai severă.
• Anhidroză congenitală: Tipul de anhidroză este prezent de la naștere, legat de afecțiuni genetice, cum ar fi insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA). Persoanele cu CIPA nu numai că nu au capacitatea de a transpira, dar nu pot simți durere sau senzații de temperatură.
• Anhidroza dobândită: tipul se dezvoltă mai târziu în viață din cauza diverșilor factori, cum ar fi afectarea nervilor, anumite medicamente sau boli sistemice. Anhidroza dobândită rezultă din afecțiuni precum diabetul, scleroza multiplă sau anumite tulburări autoimune.
• Anhidroza idiopatică: Cercetătorii nu pot determina cauza anhidrozei și o clasifică drept idiopatică. Aceasta înseamnă că, în ciuda unei investigații amănunțite, cercetătorii nu identifică nicio cauză subiacentă.Medicii trebuie să înțeleagă aceste tipuri de anhidroză pentru diagnosticarea și gestionarea pacienților, deoarece cauzele care stau la baza și tratamentele potențiale variază semnificativ între tipuri.

Care sunt simptomele transpirației absente (anhidroză)?

Simptomele transpirației absente (anhidroză) se caracterizează prin incapacitatea completă de a transpira ca răspuns la căldură sau efort. O serie de simptome asociate, inclusiv, au apărut din starea de anhidroză.

• Intoleranță la căldură: mediile calde determină indivizii să experimenteze disconfort sau suferință din cauza incapacității corpului de a se răci eficient.
• Oboseală: Oamenii simt adesea o oboseală generală, în special după activitatea fizică sau expunerea la căldură.
• Amețeli și slăbiciune: Supraîncălzirea provoacă amețeli și slăbiciune, deoarece corpul nu reușește să disipeze căldura prin transpirație.
• Greață: Activitatea intensă în condiții calde face adesea ca unele persoane să se simtă greață.
• Bătăi rapide ale inimii: corpul încearcă să compenseze incapacitatea de a se răci pe măsură ce inima se repetă.
• Somnolență: persoanele afectate se simt nedormite sau letargice, în special în condiții calde.
• Incapacitatea de concentrare: Mediile calde cauzează dificultăți de concentrare sau de concentrare din cauza disconfortului și supraîncălzirii.
• Înroșirea pielii: Unii indivizi se confruntă cu înroșirea pielii, care răspunde la creșterea temperaturii corpului.
• Sensibilitate la temperaturi ridicate: Sensibilitatea crescută la căldură îi face pe indivizi să se simtă inconfortabil la temperaturi pe care alții le consideră tolerabile.
• Risc crescut de boli legate de căldură: indivizii predispun la condiții precum crampe de căldură, epuizare de căldură și insolație din cauza absenței transpirației, care pun viața în pericol dacă nu sunt abordate.
• Modificări ale pielii: Medicii au observat afecțiuni ale pielii, cum ar fi mâncărime severă sau pete.Incapacitatea persoanelor cu anhidroză de a transpira duce la riscuri semnificative pentru sănătate, în special în mediile calde și umede, ceea ce face esențială ca aceștia să ia măsuri preventive pentru a evita supraîncălzirea.

Care sunt cauzele transpirației absente (anhidroză)?

Cauzele transpirației absente (anhidroza) sunt variate și atribuite mai multor factori, inclusiv.

• Tulburări genetice: Afecțiunile moștenite duc la anhidroză. Un exemplu notabil este insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA), o tulburare genetică rară care are ca rezultat incapacitatea de a simți durerea și o lipsă completă de transpirație.
• Afecțiuni ale pielii: Arsurile, intervențiile chirurgicale sau traumatismele afectează pielea, afectând funcția glandelor sudoripare și conducând la anhidroză localizată sau generalizată.
• Leziuni ale nervilor: Diabetul, alcoolismul și sindromul Guillain-Barre perturbă semnalele care stimulează transpirația și afectează sistemul nervos autonom. Această afectare a nervilor cauzează fie anhidroză, fie hipohidroză (scăderea transpirației).
• Boli sistemice: diverse afecțiuni sistemice, inclusiv tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi scleroza sistemică, lupusul eritematos sistemic și sindromul Sjogren, influențează funcția glandelor sudoripare și duc la anhidroză.
• Medicamente: Anumite medicamente interferează cu funcționarea normală a glandelor sudoripare și reduc sau elimină transpirația.
• Afecțiuni congenitale: displazia ectodermică hipohidrotică este o altă afecțiune moștenită care are ca rezultat ca indivizii să se nască cu foarte puține sau fără glande sudoripare, ceea ce duce la anhidroză.
• Factori de mediu: căldura sau umiditatea extremă cresc riscurile asociate cu anhidroză, în special la persoanele care au afecțiuni preexistente care afectează transpirația.
• Formarea cicatricilor: Leziunile sau intervențiile chirurgicale anterioare perturbă arhitectura normală a pielii și a glandelor sudoripare, ducând la o absență a transpirației în zonele afectate.Înțelegerea acestor cauze diagnosticează și gestionează eficient anhidroza, deoarece tratamentul variază în funcție de afecțiunea de bază.

Care sunt tratamentele pentru transpirația absentă (anhidroză)?

Tratamentele pentru absenta transpiratiei (anhidroza) sunt variate si depind de cauza care stau la baza afectiunii. Iată câteva dintre opțiunile de tratament.

1. Modificări ale stilului de viață: Medicii sfătuiesc pacienții să evite situațiile care exacerbează starea, cum ar fi căldura extremă sau activitatea fizică intensă. Starea în casă în zilele caniculare, purtarea de haine largi și utilizarea ventilatoarelor sau a aerului condiționat îi ajută pe oameni să gestioneze simptomele.
2. Strategii de hidratare: Hidratarea adecvată ajută persoanele cu anhidroză, deoarece susține sănătatea generală și atenuează unele riscuri asociate cu incapacitatea de a transpira.
3. Medicamente:

• Corticosteroizi: S-au raportat că medicamente precum prednisolonul ajută în unele cazuri.
• Medicamente colinergice: Medicamentele colinergice locale, intradermice stimulează producția de transpirație prin injectare.
• Medicamente sistemice: medicii prescriu medicamente sistemice pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.

4. Blocul nervos simpatic: Sa raportat că injectarea unui anestezic local în țesutul nervos simpatic din gât oferă o ușurare pentru unii pacienți.
5. Abordări chirurgicale: Medicii iau în considerare opțiunile chirurgicale în cazuri severe, cum ar fi:

• Simpatectomie endoscopică: o procedură care implică tăierea nervilor care controlează transpirația.
• Chiuretaj tumescent axilar și liposucție: Această metodă îndepărtează glandele sudoripare din anumite zone.

6. Testare și diagnosticare: Diagnosticul precis duce la un tratament eficient. Testele precum testele colorimetrice și gravimetrice demonstrează că o persoană are transpirație diminuată sau absentă, în timp ce testul Minor (testul amidon-iod) evaluează cât de bine funcționează glandele sudoripare.
7. Managementul afecțiunilor de bază: Abordarea afecțiunii medicale care provoacă anhidroza ameliorează simptomele. Trebuie să ajustați sau să schimbați medicația dacă medicamentele precum anticolinergicele cauzează o transpirație redusă.
8. Evitarea anumitor medicamente: Pacienții discută alternative cu furnizorul lor de asistență medicală atunci când sunt precauți cu medicamentele despre care se știe că provoacă anhidroză, în special anticolinergicele.
9. Educație și conștientizare: Educatorii au informat pacienții cu privire la afecțiune, riscurile acesteia și modul de gestionare a anhidrozei pentru a preveni bolile legate de căldură.Tratamentul pentru anhidroză este adaptat individului, ținând cont de cauzele și simptomele specifice experimentate de pacient.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu transpirație absentă (anhidroză)?

Riscurile pentru persoanele cu transpirație absentă (anhidroză) sunt semnificative și duc la complicații grave de sănătate. Incapacitatea de a transpira afectează mecanismul natural de răcire al organismului și îl împiedică să mențină o temperatură internă stabilă, mai ales în medii calde și umede. Următoarele riscuri rezultă din incapacitatea de a transpira.

• Boli legate de căldură: Persoanele cu anhidroză prezintă un risc crescut de a dezvolta boli legate de căldură, cum ar fi epuizarea termică și insolația. Simptome precum slăbiciune, greață și bătăi rapide ale inimii se manifestă prin epuizarea termică, în special după o activitate intensă pe vreme caldă. Epuizarea de căldură progresează până la insolație, o afecțiune care poate pune viața în pericol, caracterizată printr-o temperatură a corpului care depășește 104 ° F (40 ° C), confuzie, convulsii și pierderea conștienței dacă nimeni nu o abordează.
• Supraîncălzire: lipsa transpirației duce la incapacitatea de a regla temperatura corpului în mod eficient, ceea ce provoacă supraîncălzire. Supraîncălzirea este deosebit de periculoasă în timpul efortului fizic sau expunerii la temperaturi ridicate.
• Infecții recurente și febră: episoadele recurente de infecții și febra inexplicabilă din cauza incapacității de a transpira, duc indivizii la complicații grave de sănătate în condiții precum insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA).
• Deshidratare: Anhidroza contribuie la deshidratare severă, deoarece organismul își pierde principalul mijloc de răcire prin transpirație. Deshidratarea exacerbează și mai mult riscul de boli legate de căldură și duce la complicații precum afectarea rinichilor.
• Transpirație compensatorie: Unii indivizi experimentează transpirație compensatorie, determinând transpirația să apară în zonele neafectate, ceea ce duce la disconfort și potențiale probleme ale pielii.
• Termotoleranță afectată: incapacitatea de a transpira limitează capacitatea unui individ de a tolera căldura, făcându-l mai susceptibil la stresul termic și la complicațiile asociate.
• Impact psihologic: Anhidroza impune limitări fizice care duc la stres psihologic, anxietate și izolare socială, în special în situațiile în care expunerea la căldură este inevitabilă.
• Risc crescut de alte afecțiuni: diverse afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburări ale pielii (de exemplu, displazie ectodermică), leziuni ale nervilor și boli sistemice, complică managementul sănătății cu anhidroză.Lipsa transpirației prezintă riscuri grave care duc la situații care pun viața în pericol dacă nu sunt gestionate corespunzător. Persoanele cu anhidroză recunosc aceste riscuri și iau măsuri preventive, cum ar fi menținerea hidratată, evitarea căldurii extreme și solicitarea de sfaturi medicale pentru strategii eficiente de management.

Cum să preveniți transpirația absentă (anhidroza)?

Pentru a preveni absența transpirației (anhidroza), indivizii se concentrează pe gestionarea mediului și a stilului de viață pentru a evita supraîncălzirea, deoarece anhidroza în sine nu poate fi prevenită. Menținerea hidratată este crucială, deoarece deshidratarea exacerbează starea; prin urmare, ar trebui să beți lichide reci. Purtarea de haine largi, de culoare deschisă și evitarea articolelor de îmbrăcăminte strâmte sau groase ajută la menținerea unei temperaturi corporale mai răcoroase. Indivizii caută umbră, folosesc aer condiționat în interior și evită efortul în aer liber pe vreme caldă și umedă. Exfolierea regulată blândă ajută la afecțiunile legate de înfundarea glandelor sudoripare, în timp ce suplimentele alimentare precum ghimbirul și soia promovează o mai bună circulație a sângelui și transpirație.

Cum este diagnosticată transpirația absentă (anhidroza)?

Transpirația absentă (anhidroza) este diagnosticată prin efectuarea diferitelor teste care evaluează funcția glandelor sudoripare. Metodele de diagnostic obișnuite includ testul Minor (testul amidon-iod), care indică vizual zonele de transpirație și testul de termoreglare a transpirației, în care o pulbere își schimbă culoarea ca răspuns la producerea de transpirație. Cercetătorii efectuează alte teste, inclusiv evaluări colorimetrice și gravimetrice, precum și biopsii ale pielii pentru a evalua integritatea fibrelor nervoase. Medicii folosesc observarea clinică a intoleranței la căldură și a modelelor de transpirație asimetrice pentru a ajuta la diagnosticare. Cauza de bază a anhidrozei ghidează abordarea tratamentului.

Când să consultați un medic despre absența transpirației (anhidroză)?

Consultați un medic despre absența transpirației (anhidroză) atunci când observați o lipsă completă de transpirație în zilele caniculare sau în timpul activităților fizice care induc transpirație. Solicitați sfatul medicului dacă aveți o lipsă generală de transpirație sau modele anormale de transpirație, în special atunci când sunteți expus la căldură sau la exerciții fizice intense. Contactați furnizorul dumneavoastră de asistență medicală dacă aveți simptome precum febră mare recurentă, piele uscată sau alte probleme de sănătate asociate. Medicii efectuează un istoric medical amănunțit și teste adecvate, cum ar fi teste colorimetrice sau gravimetrice, necesare pentru diagnostic și management. Consultarea precoce ajută la prevenirea bolilor grave legate de căldură și abordează orice afecțiuni subiacente.

Care sunt specialitățile medicului care tratează transpirația absentă (anhidroza)?

Specialitățile medicului care tratează transpirația absentă (anhidroza) sunt dermatologia, neurologia, reumatologia și endocrinologia. Dermatologii se concentrează pe probleme legate de piele, inclusiv funcția glandelor sudoripare, în timp ce neurologii abordează cauzele anhidrozei legate de nervi. Afecțiunile autoimune care afectează transpirația sunt evaluate de reumatologi, iar dezechilibrele hormonale care contribuie la afecțiune sunt evaluate de endocrinologi. Dermatologii, neurologii, reumatologii și endocrinologii folosesc o abordare multidisciplinară pentru diagnosticarea și managementul eficient.

Cum poți trata transpirația absentă (anhidroza) acasă?

Puteți trata transpirația absentă (anhidroza) acasă prin implementarea mai multor modificări ale stilului de viață pentru a ajuta la gestionarea afecțiunii și a reduce riscul de supraîncălzire. Menținerea hidratării este crucială, așa că bea multe lichide, în special apă, pentru a menține temperatura corpului. Purtarea de haine largi, de culoare deschisă ajută la menținerea unei persoane răcoroase, iar o persoană ar trebui să evite țesăturile strânse sau groase pe vreme caldă. Făcând dușuri sau băi reci, rămânerea într-un mediu răcoros și mișcarea încet previne supraîncălzirea. Aceste remedii nu s-au dovedit că îmbunătățesc simptomele anhidrozei, așa că trebuie să consultați un furnizor de asistență medicală pentru sfaturi personalizate și opțiuni de tratament în timp ce utilizați remedii casnice, cum ar fi bicarbonat de sodiu, suc de castraveți și suplimente de ghimbir.

Ce se întâmplă dacă lași transpirația absentă (anhidroza) să nu fie tratată?

Dacă lăsați transpirația absentă (anhidroza) să nu fie tratată, aceasta duce la boli grave legate de căldură, cum ar fi epuizarea termică și insolația, care pun viața în pericol. Incapacitatea de a transpira afectează capacitatea organismului de a regla temperatura, crescând riscul de supraîncălzire (hipertermie). Simptomele bolilor legate de căldură includ slăbiciune, greață și bătăi rapide ale inimii, care necesită asistență medicală imediată. Complicații precum afectarea organelor sau chiar moartea în cazuri extreme rezultă din anhidroza netratată. Recunoașterea și gestionarea anhidrozei previne aceste riscuri severe pentru sănătate.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care nu au transpirație (anhidroză)?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au transpirație absentă (anhidroză) este variabilă și depinde în mare măsură de cauza de bază a afecțiunii. Abordarea cauzei tratabile îmbunătățește transpirația și sănătatea generală dacă cineva identifică o cauză tratabilă, cum ar fi un medicament sau o afecțiune reversibilă. Persoanele cu insensibilitate congenitală la durere cu anhidroză (CIPA) se confruntă cu un prognostic prost, cu o speranță de viață semnificativ redusă în cazurile de tulburări ereditare legate de anhidroză. Anhidroza duce la complicații grave, inclusiv boli legate de căldură, care pun viața în pericol dacă nu sunt gestionate corespunzător. Managementul anhidrozei se concentrează pe prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate de afecțiune.

Cât durează transpirația absentă (anhidroza)?

Transpirația absentă (anhidroza) durează pentru durate diferite, în funcție de cauza de bază și de circumstanțele individuale. Unii oameni se confruntă cu anhidroza ca pe o afecțiune pe tot parcursul vieții, în timp ce alții dezvoltă anhidroză brusc sau treptat și temporar, dacă sunt legate de factori specifici, cum ar fi schimbările de mediu sau tratamentele medicale. Capacitatea de a identifica o cauză de bază tratabilă depinde de prognostic. Unii indivizi revin la transpirația normală după ce s-au mutat într-un climat mai rece pentru o perioadă de timp. Anhidroza durează de la episoade tranzitorii până la absența permanentă a transpirației.

Care este procentul din populația de cuvinte care nu are transpirație (anhidroză)?

Procentul populației mondiale care nu are transpirație (anhidroză) nu este menționat în mod explicit în informațiile furnizate. Cercetătorii notează că sindromul Horner, care implică scăderea sau absența producției de transpirație, are o frecvență de 1 la 6.250 de persoane. Informațiile sugerează că prevalența afecțiunilor legate de absența transpirației este relativ scăzută, dar cercetătorii nu oferă statistici specifice numai pentru anhidroză. Cercetătorii trebuie să efectueze studii epidemiologice suplimentare pentru a determina un procent precis pentru anhidroză în populația generală.

Care sunt cele mai probabile persoane să sufere de transpirație absentă (anhidroză)?

Cel mai probabil persoanele care suferă de transpirație absentă (anhidroză) sunt cele cu tulburări genetice, cum ar fi insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA) și displazia ectodermică hipohidrotică, care afectează dezvoltarea glandelor sudoripare. Persoanele care suferă de leziuni ale pielii din cauza arsurilor, radioterapiei sau traumatismelor dezvoltă anhidroză. Modificările legate de vârstă sau afecțiunile medicale subiacente cauzează anhidroză la adulții în vârstă, în special la cei cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani. Persoanele cu anumite boli sistemice, cum ar fi hipotiroidismul sau dezechilibrele electrolitice, sunt expuse riscului. În cele din urmă, persoanele cu antecedente de leziuni ale nervilor sau intervenții chirurgicale care afectează sistemul nervos simpatic sunt mai susceptibile la starea de anhidroză.

De ce nu transpirați (anhidroză)?

Transpirația absentă (anhidroză) din cauza diferiților factori care afectează funcția glandelor sudoripare. Tulburările genetice, cum ar fi insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA), afecțiunile pielii precum psoriazisul, afectarea nervilor și anumite medicamente includ acești factori. Arsurile, radioterapia, intervențiile chirurgicale sau traumatismele afectează glandele sudoripare și duc la anhidroză. Afecțiunea afectează zone mici sau mari ale corpului, ducând la riscuri semnificative pentru sănătate, în special în mediile calde, deoarece perturbă capacitatea corpului de a regla temperatura. Cauzele care stau la baza afectează diagnosticul și managementul eficient.

Cine sunt celebrii oameni cu transpirație absentă (anhidroză)?

Persoanele celebre cu transpirație absentă (anhidroză) sunt enumerate mai jos. .

• Rapoartele au declarat că regretatul icon al pop Michael Jackson suferea de o afecțiune care i-a afectat capacitatea de a transpira, care era legată de starea pielii și de tratamentele pe care le-a fost supus. .
• Cynthia Nixon Actrița, cunoscută pentru rolul din „Sex and the City”, a vorbit despre experiența ei cu anhidroza, care afectează capacitatea Cynthia Nixon de a regla temperatura corpului. .
• Demi Lovato, cântăreața și actrița, a discutat despre luptele ei cu diverse probleme de sănătate, inclusiv anhidroza, care îi afectează capacitatea de a transpira. .
• Kerry Washington a spus că are o afecțiune care îi afectează transpirația, pe care medicii o clasifică în anhidroză. .
• Rapoartele indică faptul că afecțiunea care afectează transpirația lui Joaquin Phoenix este legată de anhidroză. .
• Actrița Megan Fox a menționat că are probleme cu transpirația, ceea ce indică anhidroză. .Acești indivizi și-au împărtășit public experiențele cu anhidroza, evidențiind provocările asociate cu această afecțiune, în special în gestionarea temperaturii corpului și a riscurilor pentru sănătate în medii calde.

Care este istoricul transpirației absente (anhidroză)?

Istoria transpirației absente (anhidroză) este împletită cu înțelegerea fiziologiei umane și a rolului transpirației în termoreglare. Anhidroza, definită ca absența completă a transpirației ca răspuns la stimuli termici corespunzători, a fost recunoscută în literatura medicală de secole, deși terminologia și înțelegerea afecțiunii au evoluat de-a lungul timpului. Civilizațiile antice au urmărit conceptul de transpirație și importanța acestuia în menținerea temperaturii corpului. Grecii și romanii au recunoscut importanța transpirației în sănătate și boală, asociind transpirația excesivă cu anumite afecțiuni. Starea specifică a anhidrozei nu a fost identificată în mod distinct până la progresele medicale mai recente. Înțelegerea funcției glandelor sudoripare și a rolului sistemului nervos în reglarea transpirației a devenit mai clară pe măsură ce știința medicală a progresat în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Sistemul nervos simpatic (SNS) a fost identificat ca un jucător cheie în procesul de transpirație, iar disfuncțiile din cadrul acestui sistem au fost legate de diferite forme de anhidroză. O tulburare genetică notabilă asociată cu anhidroza este insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză (CIPA), descrisă pentru prima dată în literatura medicală în anii 1940. Afecțiunea a evidențiat relația dintre funcția nervoasă și capacitatea de a transpira, deoarece persoanele cu insensibilitate congenitală la durere cu anhidroză nu numai că nu au capacitatea de a transpira, dar nu pot simți durerea, subliniind interacțiunea complexă dintre funcțiile senzoriale și cele autonome. Termenul „anhidroză” în sine a fost folosit în textele medicale pentru a descrie absența transpirației, în timp ce „hipohidroză” se referă la reducerea transpirației. Practica clinică a recunoscut distincția dintre aceste două afecțiuni ca fiind importantă, deoarece cele două afecțiuni au cauze și implicații diferite pentru managementul pacientului. Experții în medicina contemporană recunosc anhidroza ca o afecțiune care poate pune viața în pericol, în special în mediile calde și umede, unde incapacitatea de a transpira duce la boli legate de căldură, cum ar fi epuizarea termică și insolația. Diagnosticul de anhidroză implică teste precum testul Minor (testul amidon-iod) pentru a evalua funcția glandei sudoripare, iar strategiile de tratament se concentrează pe gestionarea cauzelor subiacente, modificări ale stilului de viață și hidratare. Istoria anhidrozei reflectă o înțelegere tot mai mare a mecanismelor de termoreglare ale organismului și a importanței transpirației în menținerea sănătății. Comunitatea medicală își propune să îmbunătățească opțiunile de diagnostic și tratament pentru persoanele afectate de anhidroză, recunoscând impactul semnificativ asupra calității vieții pe măsură ce cercetarea continuă.