Sinuzită: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este sinuzita?

Sinuzita este un tip de boală caracterizată prin inflamarea sau umflarea țesutului care căptușește sinusurile, care sunt spații umplute cu aer în oasele feței. Infecțiile virale provoacă sinuzită, dar infecțiile bacteriene, alergiile sau alți factori duc la aceasta. Simptomele sinuzitei includ congestie nazală, secreții nazale groase (galbene sau verzi), dureri faciale sau sensibilitate și oboseală. Există două forme principale de sinuzită. sinuzita acută, care durează până la opt săptămâni, și sinuzita cronică, care persistă timp de 12 săptămâni sau mai mult. Medicii variază opțiunile de tratament pentru sinuzită și includ remedii la domiciliu, medicamente sau, în unele cazuri, intervenție medicală.

Care sunt tipurile de sinuzită?

Tipurile de sinuzită sunt enumerate mai jos.

Sinuzita acuta: Simptomele care dureaza mai putin de 4 saptamani caracterizeaza tipul de sinuzita acuta. Infecțiile virale provoacă sinuzită acută, dar infecțiile bacteriene sau alergiile o fac. Simptomele comune includ congestie nazală, dureri faciale, dureri de cap și mucus tulbure sau decolorat.

Sinuzita subacuta: Tipul de sinuzita subacuta dureaza mai mult decat sinuzita acuta, intre 4 si 12 saptamani. Tratamentul inițial nu ameliorează sinuzita subacută, iar sinuzita acută continuă.
Sinuzita cronică: Simptomele care persistă timp de 12 săptămâni sau mai mult definesc starea de sinuzită cronică. Infecțiile acute repetate sau prost tratate, creșterea sinusurilor (cum ar fi polipii nazali) sau umflarea mucoasei sinusurilor cauzează sinuzită cronică. Simptomele devin mai subtile și includ congestie nazală, drenaj postnazal și presiune facială.
Sinuzită acută recurentă: tipul de sinuzită acută recurentă implică mai multe episoade de sinuzită acută care apar într-un an, fiecare episod durând mai puțin de 4 săptămâni, dar cu intervale fără simptome între ele.Ei clasifică sinuzita pe baza agenților cauzali, cum ar fi.

Sinuzita virala: Cea mai frecventa cauza, in urma unei raceli.
Sinuzita bacteriana: Sinuzita bacteriana apare atunci cand bacteriile infecteaza sinusurile, dupa o infectie virala.
Sinuzita fungică: Sinuzita fungică alergică și sinuzita fungică invazivă apar la persoanele cu sistemul imunitar slăbit.Înțelegerea acestor tipuri ajută la diagnosticarea și determinarea tratamentului adecvat pentru sinuzită.

Care sunt simptomele sinuzitei?

Simptomele sinuzitei sunt enumerate mai jos.

Congestie nazală: o senzație de înfundare sau blocaj în căile nazale.
Secreții nazale groase: de culoare galbenă sau verde, indicând drenajul mucusului din sinusuri.

Durere sau presiune facială: aplecarea asupra agravează disconfortul sau durerea în jurul obrajilor, ochilor sau frunții.
Scăderea simțului mirosului: O capacitate redusă de a detecta mirosurile.
Tuse: Mai gravă noaptea, din cauza picurarii postnazale.

Oboseală: o senzație generală de oboseală sau stare generală de rău.
Respiratia urat mirositoare: Acumularea de mucus cauzeaza si halitoza.
Dureri de cap: Presiunea sinusale provoaca dureri de cap.

Febra: infectia ridica temperatura corpului.
Durere asemănătoare presiunii: o senzație de presiune în sinusuri, descrisă ca o senzație de plenitudine.
Drenajul mucusului în partea din spate a gâtului: Cunoscut ca picurare postnazală, unde mucusul curge în gât.

Sensibilitate la nivelul feței sau dinților: sensibilitate sau durere la atingerea feței sau a dinților, în special în maxilarul superior.Intensitatea și durata acestor simptome variază în funcție de faptul că sinuzita este acută sau cronică.

Care sunt cauzele sinuzitei?

Cauzele sinuzitei sunt enumerate mai jos.

Infecții virale: cea mai frecventă cauză a sinuzitei, care provine de la răceala obișnuită sau virusurile gripale, cum ar fi rinovirusul, adenovirusul și gripa.

Infectii bacteriene: Anumite infectii bacteriene duc la sinuzita, mai ales daca sinusurile se blocheaza pentru o perioada indelungata.
Alergii: Substanțele inhalate precum praful, mucegaiul și polenul provoacă reacții alergice care duc la inflamație și blocare a sinusurilor, ducând la sinuzită cronică.
Obstrucții fizice: Un sept deviat, polipi nazali sau pinteni ososi nazali obstrucționează drenajul sinusal și contribuie la sinuzită.

Infecții fungice: Sinuzita cronică se dezvoltă din ciuperci, în special la persoanele cu sistemul imunitar slăbit.
Infecții ale dinților: infecțiile de la dinții superiori se răspândesc la sinusuri și provoacă sinuzită.
Adenoizi mariti: Adenoidele umflate blocheaza caile nazale si contribuie la sinuzita, in special la copii.

Leziuni nazale: Trauma la nivelul nasului a cauzat inflamarea si blocarea sinusurilor.
Obiecte străine în nas: apare iritația și se dezvoltă sinuzita din cauza obiectelor blocate în căile nazale.
Iritanti de mediu: iritanti precum fumul, poluarea sau mirosurile puternice declanseaza inflamatia sinusurilor.

Înotul și scufundarea: Schimbările de presiune în sinusuri duc la inflamație și blocare.
Sistem imunitar slab: Persoanele cu sisteme imunitare compromise sunt mai susceptibile de a dezvolta sinuzită din cauza incapacității lor de a lupta eficient împotriva infecțiilor.

Care sunt tratamentele pentru sinuzită?

Tratamentele pentru sinuzită sunt enumerate mai jos.

Calmante: acetaminofenul și ibuprofenul ajută la atenuarea durerii asociate cu sinuzita.
Decongestionante: Medicamente fără prescripție medicală pentru răceală și alergii care ajută la ameliorarea congestiei nazale. Exemplele includ pseudoefedrina și fenilefrina.
Spray-uri nazale cu steroizi: Medicamente precum Flonase, Veramyst, Nasacort AQ, Nasacort, Nasarel și Nasonex reduc inflamația la nivelul căilor nazale.

Antibiotice: Medicii prescriu antibiotice pentru infecțiile bacteriene ale sinusurilor, luându-le pe o durată de la 3 până la 28 de zile, în funcție de antibioticul specific.
Irigare nazală: Folosind soluții saline cu dispozitive precum o oală Neti pentru a ajuta la curățarea mucusului și la menținerea umezelii căilor nazale. Utilizarea recomandată este o dată pe zi sau de trei până la patru ori pentru simptome severe.
Inhalarea aburului: inhalarea aburului ajută la ameliorarea presiunii sinusurilor și a congestiei.

Comprese calde: o compresă caldă aplicată pe nas și pe frunte ușurează durerea și presiunea în sinusuri.
Antihistaminice: Medicii folosesc antihistaminice pentru a trata sinuzita, mai ales dacă alergii contribuie.
Hidratarea: Bea multă apă ajută la menținerea mucusului subțire și mai ușor de eliminat.

Odihna: Odihna te recupereaza in mod adecvat din sinuzita.
Chirurgie: Chirurgii efectuează intervenții chirurgicale în cazurile de sinuzită cronică sau probleme structurale cum ar fi un sept deviat sau polipi nazali pentru a îmbunătăți drenajul.
Remedii la domiciliu: Alte remedii la domiciliu includ utilizarea medicamentelor pentru ameliorarea durerii fără prescripție medicală, spray-uri nazale și menținerea unei bune igiene nazale pentru a preveni sinuzita.Severitatea și durata sinuzitei, împreună cu nevoile individuale ale pacientului, variază aceste tratamente.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu sinuzită?

Riscurile pentru persoanele cu sinuzită sunt enumerate mai jos.

Probleme de vedere: Infecția sinusurilor s-a răspândit la orbită, putând reduce vederea sau provoacă orbire.
Meningită: Membranele și lichidul din jurul creierului și măduvei spinării au fost afectate de o infecție gravă a sinusurilor care s-a răspândit, ducând la meningită.

Inflamație cronică: Inflamația cronică a sinusurilor rezultă din infecții ale sinusurilor netratate.
Leziuni structurale: țesuturile și organele sănătoase, inclusiv creierul, ochii și plămânii, suferă treptat leziuni grave din cauza infecțiilor cronice ale sinusurilor.
Risc crescut de complicații: infecțiile sinusurilor netratate pot răspândi complicațiile la structurile din apropiere.

Infecții frecvente: Infecțiile frecvente sau continue ale sinusurilor determină unele persoane să dezvolte sinuzită cronică.
Durere și disconfort: Simptome precum durerea facială, cefaleea și congestia nazală scad semnificativ calitatea vieții.
Probleme respiratorii: infecțiile sinusurilor exacerba problemele respiratorii pentru persoanele cu astm bronșic sau alergii care prezintă un risc mai mare.

Sensibilitate la factorii de mediu: Simptomele sinuzitei se agravează din cauza modificărilor presiunii atmosferice, temperaturii și expunerii la alergeni sau iritanți.
Impact asupra activităților zilnice: Sinuzita cronică persistă săptămâni sau luni, afectând activitățile zilnice și bunăstarea generală.

Cum să preveniți sinuzita?

Pentru a preveni sinuzita, practicați o bună igienă spălându-vă pe mâini pentru a evita germenii. Rămâneți la curent cu vaccinurile recomandate, cum ar fi vaccinul antigripal și vaccinul pneumococic, pentru a reduce riscul de infecții. Evitați contactul strâns cu persoanele care suferă de răceli sau infecții ale căilor respiratorii superioare și evitați alergenii și iritanții precum polenul, praful și fumul. Irigați-vă sinusurile cu o soluție salină pentru a menține căile nazale clare și hidratate și utilizați un umidificator pentru a menține umiditatea în aer, în special în medii uscate. Menținerea bine hidratată și inhalarea aburului ajută la subțirea mucusului și favorizează drenajul.

Cum este diagnosticată sinuzita?

Sinuzita este diagnosticată prin evaluarea simptomelor precum congestia nazală, scurgerile nazale groase, durerea facială și febra, împreună cu o examinare fizică a urechilor, nasului și gâtului. Consultați un medic dacă simptomele sinuzitei durează mai mult de 10 zile fără ameliorare, dacă aveți simptome severe sau dacă starea dumneavoastră se agravează după ameliorarea inițială. Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți febră mare, confuzie sau dificultăți de respirație. Un specialist în sinusuri necesită îngrijire specializată pentru sinuzita cronică care durează 12 săptămâni sau mai mult. Intervenția precoce previne complicațiile și îmbunătățește rezultatele tratamentului.

Când să consultați un medic despre sinuzită?

Consultați un medic despre sinuzită atunci când simptomele persistă mai mult de 10 zile fără ameliorare sau dacă aveți febră mare, dureri de cap severă, confuzie sau dureri faciale împreună cu febră. Solicitați imediat asistență medicală dacă simptomele dumneavoastră se agravează după ameliorarea inițială sau dacă aveți dificultăți de respirație. Consultați un medic dacă aveți scurgeri nazale galbene sau verzi însoțite de dureri sinusurilor sau febră. Faceți o programare la furnizorul dumneavoastră de asistență medicală dacă sunteți bolnav timp de 10 zile sau mai mult fără ameliorare sau dacă simptomele continuă să reapară într-o perioadă scurtă. În cele din urmă, dacă bănuiți o infecție bacteriană, mai ales dacă simptomele se agravează după 7 zile, aveți nevoie de antibiotice și trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră.

Care sunt specialitățile medicului care tratează sinuzita?

Specialitățile medicilor care tratează sinuzita sunt otolaringologii (specialiști ORL), rinologii (subspecialiști în tulburări nazale și sinusurilor) și alergologii. Otorinolaringologii au pregătire avansată în diagnosticarea și tratarea unei game largi de afecțiuni care afectează urechea, nasul și gâtul, inclusiv sinuzita. Rinologii se concentrează în mod special pe tratamentul medical și chirurgical al tulburărilor nazale și sinusurilor. Alergiștii abordează sinuzitele legate de reacțiile alergice. Medicamentele, remediile la domiciliu și intervențiile chirurgicale, cum ar fi chirurgia funcțională a sinusurilor endoscopice, includ opțiuni de tratament.

Cum poți trata sinuzita acasă?

Puteți trata sinuzita acasă folosind mai multe metode eficiente. Menținerea hidratării consumând multe lichide, cum ar fi apă și sucuri, ajută la subțirea mucusului și la atenuarea congestiei. O oală Neti sau o soluție salină îndepărtează sinusurile, în timp ce inhalarea de abur de apă fierbinte sau un duș cald ameliorează presiunea și slăbește mucusul. Aplicarea de comprese calde pe față reduce umflarea și durerea, iar utilizarea unui umidificator adaugă umiditate aerului, ceea ce ameliorează simptomele sinuzitei. Odihna și utilizarea analgezicelor fără prescripție medicală sprijină recuperarea și confortul.

Ce se întâmplă dacă lași sinuzita să nu fie tratată?

Dacă lăsați sinuzita să nu fie tratată, aceasta duce la sinuzită cronică, care are ca rezultat simptome persistente, cum ar fi tuse, picurare nazală, respirație urât mirositoare și dificultăți de respirație. Sinuzita netratată provoacă complicații precum deformarea feței, durerea severă și presiunea mucocelului, precum și infecții grave care se răspândesc la creier, ochi sau oase în timp. Infecțiile cronice ale sinusurilor distrug treptat țesuturile și organele sănătoase și influențează viața de zi cu zi și concentrarea. Sinuzita netratată provoacă afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi meningita sau abcesele cerebrale în cazuri rare. Solicitarea asistenței medicale este crucială dacă simptomele persistă sau se agravează.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au sinuzită?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au sinuzită este bun, în special pentru sinuzita acută, care se rezolvă cu un tratament adecvat în decurs de o săptămână până la 10 zile. Majoritatea persoanelor se recuperează fără a fi nevoie de antibiotice sau de intervenție medicală, iar mulți indivizi experimentează ușurare prin medicamente fără prescripție medicală și remedii la domiciliu. Pacienții cu sinuzită cronică care durează 12 săptămâni sau mai mult necesită un tratament mai amplu, inclusiv o intervenție chirurgicală în unele cazuri, dar încă găsesc opțiuni de management eficiente. Complicațiile sinuzitei netratate rămân rare, dar dacă apar complicații, asistența medicală promptă asigură un rezultat favorabil. Perspectiva pe termen lung variază în funcție de severitatea afecțiunii și de răspunsurile individuale la tratament.

Cât durează sinuzita?

Sinuzita durează până la 4 săptămâni pentru sinuzita acută, care se rezolvă de la sine în 10 zile. Medicii clasifică sinuzita acută ca sinuzită subacută și clasifică sinuzita cronică ca având o durată de 12 săptămâni sau mai mult dacă simptomele persistă peste 4 săptămâni. Sinuzita acută durează între 2 și 4 săptămâni, majoritatea cazurilor ameliorându-se în 10 zile. Infecțiile care durează mai mult de 3 săptămâni sunt considerate sinuzite cronice. Opțiunile de tratament variază în funcție de durata și severitatea simptomelor.

Care este procentul din populația de cuvinte care are sinuzită?

Procentul populației mondiale care suferă de sinuzită este estimat a fi între 10% și 30% anual, sinuzita cronică afectând aproximativ 14,6% din populația S.U.A. Se raportează că rinosinuzita cronică (CRS) afectează 1% până la 5% din populația S.U.A., în timp ce sinuzita acută afectează aproximativ 16% dintre adulți în fiecare an. Sinuzita este una dintre cele mai diagnosticate boli, care afectează milioane de oameni la nivel global. Factori precum geografia și demografia populației fac ca prevalența sinuzitei să varieze. Opțiunile de tratament pentru sinuzită includ remedii la domiciliu, medicamente și intervenții chirurgicale.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă sinuzită?

Cei mai susceptibili de a face sinuzită sunt cei cu alergii, astm bronșic, blocaje structurale ale nasului sau sinusurilor și un sistem imunitar slăbit. Persoanele cu afecțiuni precum fibroza chistică sau probleme respiratorii cronice sunt expuse unui risc mai mare. Mediile care cresc susceptibilitatea la raceli si gripe contribuie la rate mai mari de sinuzita. Aproximativ 35 de milioane de americani suferă de sinuzită anual, cu un număr semnificativ de cazuri legate de infecții virale asociate cu răceala comună. Predispozițiile genetice și factorii de mediu influențează semnificativ probabilitatea dezvoltării sinuzitei.

De ce faci sinuzită?

Faceți sinuzită din cauza inflamației sau umflarii țesutului care căptușește sinusurile, declanșată de infecții virale, cum ar fi răceala obișnuită. Afecțiunea rezultă din infecții bacteriene, alergii sau probleme anatomice. Acumularea de lichid în sinusuri creează un mediu pentru creșterea germenilor și duce la simptome precum congestie nazală, dureri faciale și scurgeri nazale groase atunci când căile nazale devin blocate. Sinuzita acută urmează o răceală și durează până la opt săptămâni, în timp ce sinuzita cronică persistă timp de 12 săptămâni sau mai mult. Medicii implică remedii la domiciliu, medicamente sau intervenții medicale, în funcție de severitatea și cauzele care stau la baza.

Cine sunt celebrii oameni cu sinuzită?

Persoanele celebre cu sinuzită sunt enumerate mai jos.

Eric Heiden: un ciclist campion și patinator de viteză care a suferit de sinuzită cronică și a lansat recent o campanie pentru medicamente pentru sinusuri.

Julia Foster: Un medic a afectat individul cu infecții constante ale sinusurilor debilitante de mai bine de 20 de ani.
Busy Philipps: O actriță care este pe drumul către recuperarea sinusurilor după ce a avut probleme cu sinusurile.
Steven L.: O persoană care a suferit de sinuzită cronică și a suferit o intervenție chirurgicală pentru a crea ferestre pentru sinusuri în 1979.

Vedeta The Big Bang Theory: individul a suferit recent o intervenție chirurgicală la sinusuri pentru a ajuta la respirație și a reduce infecțiile persistente ale sinusurilor.Aceste persoane și-au împărtășit public experiențele cu sinuzita, contribuind la conștientizarea stării.

Care este istoricul sinuzitei?

Istoria sinuzitei este bogată și se întinde pe mai multe secole, cu contribuții semnificative din diverse culturi și medici. Vechii egipteni au fost printre primii care au identificat și studiat sinusurile paranazale, dovezile sugerând că egiptenii antici au recunoscut aceste structuri între 3700 și 1500 î.Hr. Interesul timpuriu a pus bazele explorărilor viitoare în sănătatea și boala sinusurilor.Cercetătorii au făcut progrese notabile în înțelegerea și tratamentul sinuzitei la sfârșitul secolului al XIX-lea. Mikulicz-Radecki a efectuat prima deschidere chirurgicală a sinusului maxilar din meatul nazal inferior la Viena în 1886, marcând o piatră de hotar semnificativă în chirurgia sinusurilor. Procedura a deschis noi căi pentru tratarea infecțiilor sinusurilor și înțelegerea patologiei acestora. Mai târziu, în 1893, G. W. Caldwell și-a publicat descoperirile la New York, contribuind și mai mult la cunoașterea comunității medicale despre sinuzită.Sinuzita, cunoscută sub numele de rinosinuzită, se caracterizează prin inflamarea membranelor mucoase care căptușesc sinusurile. Diverse cauze, inclusiv infecții după infecții ale căilor respiratorii superioare (URI), alergii și factori de mediu, cum ar fi expunerea la fumul de țigară sau la poluanți, dau naștere afecțiunii. Durerea facială, presiunea, obstrucția nazală și scurgerile nazale groase au un impact semnificativ asupra calității vieții pacientului ca simptome de sinuzită.Clasificarea sinuzitei a evoluat, fiind recunoscute patru tipuri principale. sinuzită acută acută, subacută, cronică și recurentă. Rinosinuzita cronică (CRS) este deosebit de semnificativă, deoarece prezintă o constelație de simptome nespecifice și necesită un istoric sinonazal concentrat pentru un diagnostic precis. Suprapunerea simptomelor sinusurilor cu alte boli complică tabloul clinic, necesitând o evaluare atentă de către furnizorii de servicii medicale.Cercetătorii au extins înțelegerea sinuzitei prin cercetările continue asupra etiologiei, fiziopatologiei și opțiunilor de tratament de-a lungul istoriei. Sinusurile în sine rămân un subiect de interes în studiile evoluționiste, deoarece formele și funcțiile lor în schimbare oferă perspective asupra dezvoltării umane.Istoria sinuzitei reflectă o călătorie de la observațiile antice la practicile medicale moderne, subliniind importanța atât a perspectivelor istorice, cât și a celor contemporane în înțelegerea acestei probleme comune de sănătate.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire