Scleroza multiplă: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Cuprins

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este un tip de afecțiune care este clasificată ca o afecțiune cronică autoimună care afectează sistemul nervos central (SNC). Scleroza multiplă apare atunci când sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat învelișul protector al celulelor nervoase, cunoscut sub numele de mielină. Daunele perturbă comunicarea dintre creier și restul corpului, ducând la o varietate de simptome neurologice.Scleroza multiplă, abreviată ca MS, se caracterizează prin inflamație și formarea de țesut cicatricial (scleroză) în zonele afectate ale SNC, care include creierul, măduva spinării și nervii optici. Persoanele cu SM se confruntă cu o mare varietate de simptome, inclusiv slăbiciune musculară, amorțeală la extremități, probleme de vedere, probleme de coordonare și chiar paralizie. Natura imprevizibilă a sclerozei multiple face ca simptomele să fluctueze în severitate și durată, ducând la perioade de exacerbare și remisie.Cercetătorii nu înțeleg pe deplin cauza exactă a sclerozei multiple, dar cred că o combinație de predispoziție genetică și factori de mediu este implicată în boală. Cercetările sugerează că anumiți markeri genetici cresc susceptibilitatea la scleroza multiplă, în timp ce factorii de mediu precum infecțiile virale, deficiența de vitamina D și fumatul contribuie la dezvoltarea sclerozei multiple.În prezent, nu există un tratament pentru scleroza multiplă, dar sunt disponibile diferite opțiuni de tratament pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și la încetinirea progresiei bolii. Medicii folosesc aceste tratamente, care includ terapii de modificare a bolii (DMT), corticosteroizi pentru a reduce inflamația și tratamente simptomatice pentru a aborda probleme specifice, cum ar fi spasmele musculare sau oboseala.Scleroza multiplă este o tulburare neurologică complexă și cronică care are un impact semnificativ asupra vieții celor afectați. Cercetările în curs continuă să exploreze cauzele, mecanismele și potențialele terapii ale sclerozei multiple, ceea ce o face un domeniu critic de studiu în neurologie și imunologie.

Care sunt tipurile de scleroză multiplă?

Tipurile de scleroză multiplă sunt enumerate mai jos.

  • Scleroza multiplă recidivanta-remisiva (RRMS): Scleroza multiplă recidivantă-remisiva este cea mai frecventă formă, caracterizată prin atacuri clar definite de agravare a funcției neurologice urmate de perioade de recuperare parțială sau completă (remisie). Oboseala, problemele de vedere și problemele de mobilitate variază foarte mult.
  • Scleroza Multipla Primara Progresiva (PPMS): O agravare treptata a simptomelor marcheaza Scleroza Multipla Primara Progresiva de la debut, fara recidive sau remisiuni distincte. Medicii diagnostichează persoanele la o vârstă mai înaintată, în medie în jur de 40 de ani, iar simptomele se agravează constant în timp.
  • Scleroza multiplă progresivă secundară (SPMS): Scleroza multiplă progresivă secundară începe inițial ca recidivă-remisiva, dar în cele din urmă trece la o fază în care boala progresează mai constant, cu sau fără recidive ocazionale. Multe persoane cu scleroză multiplă recidivantă-remisiva dezvoltă scleroză multiplă progresivă secundară în timp.
  • Scleroza multiplă progresivă recidivante (PRMS): Scleroza multiplă progresivă recidivante este o formă rară caracterizată printr-un curs progresiv de la început, cu recidive acute ocazionale. Spre deosebire de scleroza multiplă primară progresivă, persoanele se confruntă cu exacerbări clare ale simptomelor.
  • Sindromul izolat clinic (CIS): Sindromul izolat clinic nu se clasifică drept tip de scleroză multiplă, deși reprezintă un prim episod de simptome neurologice cu o durată de cel puțin 24 de ore care indică dezvoltarea viitoare a sclerozei multiple.
  • Scleroza multiplă benignă: Medicii folosesc termenul de scleroză multiplă benignă pentru a descrie o formă de scleroză multiplă în care indivizii prezintă simptome ușoare și au o speranță de viață relativ normală, deși experții nu o recunosc oficial ca un tip distinct.Aceste clasificări ajută furnizorii de asistență medicală să înțeleagă cursul bolii și să adapteze strategiile de tratament în consecință. Fiecare tip de scleroză multiplă prezintă provocări și simptome unice, ceea ce face ca experiențele individuale cu boala să fie foarte variabile.

Care sunt simptomele sclerozei multiple?

Simptomele sclerozei multiple sunt enumerate mai jos.

  • Oboseala: Un simptom comun și debilitant care afectează activitățile zilnice.
  • stângăcie: dificultate în coordonare și motricitate fină.
  • Amețeli: o senzație de amețeală sau dezechilibru.
  • Disfuncția vezicii urinare: probleme cu controlul vezicii urinare, inclusiv urgență sau incontinență.
  • Pierderea echilibrului și a coordonării: Dificultate în menținerea stabilității în timp ce stați în picioare sau mergi.
  • Slăbiciune musculară: slăbiciune la nivelul brațelor și picioarelor, care afectează mobilitatea.
  • Amorțeală: pierderea senzației sau senzația de furnicături la extremități.
  • Spasticitate: rigiditatea musculară sau spasmele provoacă durere și limitează mișcarea.
  • Tremor: tremur sau tremur involuntar, care afectează mâinile.
  • Durere: durere cronică sau disconfort în diferite părți ale corpului.
  • Probleme de vedere: probleme precum vedere încețoșată, vedere dublă sau durere oculară.
  • Dificultate la mers: provocări în menținerea unui mers stabil sau în mers fără asistență.
  • Deficiențe senzoriale: senzații modificate, inclusiv amorțeală și furnicături.
  • Modificări cognitive: probleme cu memoria, atenția și rezolvarea problemelor.
  • Schimbări emoționale: modificări ale dispoziției, depresie sau anxietate.
  • Sensibilitate la căldură: creșterea temperaturii corpului agravează simptomele.Persoanele cu scleroză multiplă experimentează o mare variație în severitatea și durata acestor simptome, iar aceste simptome interferează semnificativ cu activitățile lor zilnice și cu calitatea vieții.

Care sunt cauzele sclerozei multiple?

Cauzele sclerozei multiple sunt enumerate mai jos.

  • Răspuns autoimun: Sistemul imunitar atacă în mod greșit mielina, teaca protectoare din jurul celulelor nervoase, ducând la inflamație și leziuni.
  • Susceptibilitate genetică: Peste 200 de gene influențează probabilitatea unei persoane de a dezvolta scleroză multiplă, deși oamenii nu moștenesc direct scleroza multiplă.
  • Factori de mediu: Factori precum locația geografică, în special latitudinile mai înalte, au fost legați de un risc crescut, posibil din cauza deficienței de vitamina D.
  • Infecții virale: Anumite virusuri, în special virusul Epstein-Barr, au fost asociate în mod constant cu dezvoltarea sclerozei multiple.
  • Agenți infecțioși: Alți virusuri cu acțiune lentă declanșează scleroza multiplă.
  • Factori de stil de viață: Cercetătorii iau în considerare fumatul și factorii de risc de stres care contribuie la apariția sclerozei multiple.
  • Combinație de factori: dezvoltarea sclerozei multiple se datorează probabil unei interacțiuni complexe de factori genetici și de mediu, mai degrabă decât unei singure cauze.
  • Deficiență de vitamina D: nivelurile scăzute de vitamina D au fost sugerate ca un potențial factor contributiv, în special la populațiile care trăiesc la latitudini mai mari.
  • Declanșatori neidentificați: Cercetătorii nu cunosc încă declanșatorii negenetici precisi care inițiază răspunsul autoimun, ceea ce indică faptul că trebuie să efectueze mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin cauzele sclerozei multiple.

Care sunt tratamentele pentru scleroza multiplă?

Tratamentele pentru scleroza multiplă sunt enumerate mai jos.

  • Terapii de modificare a bolii (DMT): Terapiile de modificare a bolii sunt medicamente concepute pentru a încetini progresia sclerozei multiple și pentru a reduce frecvența și severitatea recăderilor. Exemplele includ:.
  • Medicamente cu interferon beta: cele mai prescrise din punct de vedere istoric, medicamentele cu interferon beta ajută la modularea răspunsului imunitar.
  • Ocrevus (ocrelizumab): Ocrevus este primul DMT aprobat pentru tratamentul pe termen lung al SM primar progresivă.
  • Siponimod (Mayzent): În 2019, FDA a aprobat Siponimod pentru forme recidivante-remisive și secundar-progresive de SM.
  • Fumaratul de dimetil (Tecfidera): Fumaratul de dimetil este un medicament administrat oral de două ori pe zi pentru formele recidivante de SM.
  • Corticosteroizi: Medicii folosesc corticosteroizi pentru a gestiona exacerbările acute (erupții) ale sclerozei multiple prin reducerea inflamației.
  • Plasmafereza: Plasmafereza este o procedură care filtrează sângele pentru a elimina anticorpii nocivi, utilizată în crizele severe de SM.
  • Tratamente simptomatice: Tratamentele simptomatice sunt medicamente și terapii care vizează atenuarea simptomelor specifice, cum ar fi spasme musculare, oboseală și durere.
  • Abordări complementare și alternative: Unii pacienți raportează beneficii de pe urma terapiilor precum acupunctura și aromaterapia, deși abordările complementare și alternative nu sunt tratamente standard.
  • Ajustări ale stilului de viață: Ajustările stilului de viață implică schimbări în dietă, exerciții fizice și gestionarea stresului care contribuie la gestionarea SM.
  • Fizioterapie: Kinetoterapie ajută la îmbunătățirea mobilității și la gestionarea simptomelor.
  • Tehnici de autogestionare: diverse strategii ajută pacienții să facă față provocărilor de a trăi cu scleroză multiplă.
  • Terapia cu celule stem: Terapia cu celule stem este o opțiune de tratament în curs de dezvoltare care este încă în curs de cercetare, dar este promițătoare pentru unii pacienți.Tipul de scleroză multiplă pe care o are un pacient și simptomele lor individuale fac ca aceste tratamente să varieze, iar pacienții au nevoie de tratamente diferite în timp pe măsură ce scleroza multiplă progresează.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu scleroză multiplă?

Riscurile pentru persoanele cu scleroză multiplă sunt enumerate mai jos.

  • Oboseală: oboseala extremă are un impact semnificativ asupra activităților zilnice ale persoanelor cu scleroză multiplă.
  • Pierderea mobilității: scleroza multiplă provoacă slăbiciune musculară și probleme de coordonare, ducând la dificultăți de mers sau chiar paralizie în cazurile severe.
  • Probleme de vedere: problemele frecvente includ vedere încețoșată, vedere dublă și pierderea vederii din cauza nevritei optice.
  • Probleme de echilibru: Multe persoane cu scleroză multiplă se confruntă cu probleme de echilibru și coordonare, crescând riscul de cădere.
  • Probleme cu controlul intestinului și vezicii urinare: scleroza multiplă provoacă pierderea controlului intestinului și a controlului vezicii urinare, ducând la incontinență.
  • Deficiențe cognitive: oamenii se confruntă cu probleme de memorie și dificultăți de concentrare și de rezolvare a problemelor.
  • Depresie: a trăi cu o afecțiune cronică precum scleroza multiplă duce la depresie și anxietate.
  • Sensibilitatea la căldură: creșterea temperaturii corpului, cum ar fi vremea caldă sau exercițiile fizice, agravează simptomele sclerozei multiple.
  • Risc de infecție: infecțiile tractului urinar exacerba simptomele la persoanele cu scleroză multiplă, care au un risc mai mare de infecții.
  • Risc crescut de infecții grave: Anumite tratamente pentru scleroza multiplă pun pacienții la un risc crescut de infecții grave, inclusiv leucoencefalopatia multifocală progresivă (LMP), o infecție a creierului rară, dar potențial fatală.
  • Complicații legate de obezitate: persoanele supraponderale cu scleroză multiplă se confruntă cu o boală mai activă și complicații suplimentare de sănătate.
  • Complicații ale altor boli autoimune: medicii constată că pacienții cu scleroză multiplă au o probabilitate mai mare de a dezvolta alte afecțiuni autoimune.
  • Provocări sociale și economice: natura cronică a sclerozei multiple provoacă dificultăți în menținerea angajării și a relațiilor sociale, având un impact asupra calității generale a vieții.Aceste riscuri evidențiază natura complexă a sclerozei multiple și necesitatea unor strategii cuprinzătoare de management pentru a aborda atât aspectele fizice, cât și psihologice ale bolii.

Cum să previi scleroza multiplă?

Pentru a preveni scleroza multiplă.

  • Renunțați la fumat: renunțarea la fumat ajută la reducerea riscului de a dezvolta scleroză multiplă, deoarece cercetătorii au identificat fumatul ca un factor cauzal probabil al bolii.
  • Menținerea greutății corporale moderate: Menținerea unei greutăți sănătoase ajută la reducerea riscului de scleroză multiplă, deoarece obezitatea prezintă un risc.
  • Obțineți suficientă vitamina D: o dietă bogată în vitamina D sau expunerea la soare ajută la reducerea riscului de scleroză multiplă. Studiile au arătat că menținerea suficientă a vitaminei D în organism scade riscul de scleroză multiplă.
  • Rămâneți activ: implicarea în activități fizice regulate beneficiază de reducerea riscului de scleroză multiplă. Cercetările au arătat că exercițiile aerobe reduc riscul de scleroză multiplă.
  • Minimizează stresul: Reducerea nivelului de stres beneficiază de scăderea riscului de scleroză multiplă. Activitățile relaxante, cum ar fi yoga, meditația sau exercițiile de respirație, ajută la gestionarea stresului.
  • Urmați o dietă sănătoasă: o dietă completă, care include grăsimi saturate scăzute și un conținut ridicat de vitamine și fibre, ajută la reducerea riscului de scleroză multiplă.
  • Evitati consumul excesiv de alcool: Medicii recomanda evitarea consumului de alcool pentru a ajuta la prevenirea sclerozei multiple.
  • Luați în considerare vaccinarea: Cercetătorii discută despre vaccinare ca o strategie potențială pentru prevenirea sclerozei multiple, în special împotriva infecțiilor virale precum virusul Epstein-Barr, pe care oamenii de știință l-au identificat ca un factor cauzal probabil pentru scleroza multiplă.
  • Luați suplimente cu omega-3: Cercetătorii trebuie să efectueze mai multe studii pentru a înțelege cum acizii grași Omega-3 ajută la prevenirea sclerozei multiple.
  • Implicați-vă în strategii de sănătate publică: inițiativele de sănătate publică care vizează prevenirea obezității infantile și promovarea suplimentării cu vitamina D sunt strategii importante pentru a reduce riscul de scleroză multiplă.
  • Evitați factorii declanșatori de mediu: conștientizarea factorilor de mediu, cum ar fi locuirea în zone cu expunere scăzută la lumina soarelui, ajută la reducerea riscului de scleroză multiplă.
  • Consiliere genetică: Consilierea genetică oferă informații despre factorii personali de risc pentru scleroza multiplă pentru cei cu antecedente familiale de scleroză multiplă.Cercetătorii nu cunosc în prezent o modalitate de a preveni complet scleroza multiplă, deoarece nu înțeleg pe deplin cauza exactă a bolii, în timp ce aceste strategii ajută la reducerea riscului de a dezvolta scleroză multiplă.

Cum este diagnosticată scleroza multiplă?

Scleroza multiplă este diagnosticată prin.

  • Examenul fizic.Un furnizor de servicii medicale efectuează un examen fizic pentru a evalua starea generală de sănătate și funcția neurologică a pacientului.
  • Examen neurologic.Medicul efectuează un examen neurologic detaliat pentru a evalua abilitățile motorii, coordonarea, echilibrul și reflexele pacientului.
  • Revizuirea istoricului medical.Furnizorul adună un istoric medical cuprinzător, inclusiv simptomele pacientului și orice probleme anterioare de sănătate.
  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN).Scanările RMN ale creierului și măduvei spinării sunt utilizate pentru a identifica leziuni sau zone de leziuni care indică scleroza multiplă.
  • Puncție lombară (punctură spinală).Cercetătorii au efectuat o analiză a lichidului cefalorahidian obținut printr-o puncție lombară și au dezvăluit anomalii asociate cu scleroza multiplă.
  • Teste de potențiale evocate.Testele de potențial evocat măsoară activitatea electrică din creier ca răspuns la stimuli, ajutând la evaluarea funcției sistemului nervos.
  • Teste de sânge.Medicii au efectuat analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni care imită simptomele sclerozei multiple.
  • Verificări de mișcare și coordonare.Furnizorul evaluează mișcarea, coordonarea, vederea, echilibrul și reflexele pacientului pentru a identifica deficitele neurologice.
  • Modelul simptomelor.Medicii bazează diagnosticul pe un model de simptome în concordanță cu scleroza multiplă, inclusiv episoade de disfuncție neurologică.
  • Excluderea altor condiții.Medicii efectuează o evaluare amănunțită pentru a exclude alte boli care prezintă simptome similare.
  • Criterii de diagnostic.Neurologii folosesc criterii stabilite, cum ar fi criteriile McDonald, care necesită dovezi ale leziunilor în cel puțin două zone separate ale sistemului nervos central și dovezi ale progresiei bolii.
  • Combinație de teste.Medicii folosesc o combinație de examene fizice, teste imagistice și teste de laborator pentru a ajunge la un diagnostic.
  • Diagnostic clinic.Medicii diagnostichează clinic scleroza multiplă pe baza prezenței leziunilor diseminate în spațiu și timp, alături de simptomele pacientului.
  • Cercetare în curs.Cercetătorii lucrează continuu la îmbunătățirea metodelor de diagnosticare, inclusiv la dezvoltarea unor potențiale teste de sânge pentru scleroza multiplă.
  • Experienta in diagnosticare individuala.Complexitatea afecțiunii reflectă experiențele variate ale fiecărui pacient în obținerea unui diagnostic.Diagnosticarea sclerozei multiple implică o abordare cu mai multe fațete care include evaluarea clinică, studii imagistice, teste de laborator și excluderea altor afecțiuni.

Când să consultați un medic despre scleroza multiplă?

Consultați un medic despre scleroza multiplă atunci când aveți simptome precum oboseală copleșitoare, probleme de vedere (inclusiv vedere încețoșată sau dublă), amorțeală sau furnicături acute, slăbiciune la unul sau mai multe membre sau probleme la mers. Este important să solicitați asistență medicală pentru orice schimbări bruște de sănătate, cum ar fi pierderea vederii la unul sau ambii ochi, paralizie acută sau probleme de coordonare. Consultați un profesionist din domeniul sănătății pentru diagnostic și management adecvat dacă simptomele persistă mai mult de 24 de ore sau reapar frecvent. Intervenția precoce ajută la gestionarea sclerozei multiple și la îmbunătățirea calității vieții. Un profesionist medical calificat pune întotdeauna un diagnostic definitiv, în timp ce autoevaluările oferă perspective.

Care sunt specialitățile medicului care tratează scleroza multiplă?

Specialitățile medicilor care tratează scleroza multiplă sunt neurologii, specializați în afecțiuni care afectează sistemul nervos. Neuro-oftalmologii abordează problemele legate de ochi asociate cu scleroza multiplă, în timp ce alți furnizori de asistență medicală, cum ar fi kinetoterapeuții, terapeuții ocupaționali, neuropsihologii și furnizorii de sănătate mintală contribuie la gestionarea multidisciplinară a bolii. Furnizorii de asistență medicală primară (PCP) sunt cruciali în recunoașterea simptomelor și trimiterea pacienților către specialiști. Abordarea colaborativă dintre acești diverși specialiști asigură un management eficient al sclerozei multiple.

Cum poți trata scleroza multiplă acasă?

Puteți trata scleroza multiplă acasă, implementând ajustări ale stilului de viață care se concentrează pe dietă, exerciții fizice și gestionarea stresului. Urmând o dietă sănătoasă bogată în alimente antiinflamatoare, cum ar fi fructele, legumele și acizii grași omega-3, ajută la reducerea simptomelor sclerozei multiple. Angajarea în exerciții fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, îmbunătățește sănătatea generală și atenuează oboseala și rigiditatea asociate cu scleroza multiplă. Practicarea tehnicilor de ameliorare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă și jurnalul, îmbunătățește bunăstarea mentală. Consultați-vă cu un furnizor de asistență medicală înainte de a începe orice suplimente sau terapii noi pentru a vă asigura că suplimentele sau terapiile sunt sigure și adecvate pentru starea dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă lași scleroza multiplă să nu fie tratată?

Dacă lăsați scleroza multiplă să nu fie tratată, starea progresează de la scleroza multiplă recidivantă-remisiva la scleroza multiplă secundar progresivă, ducând la o scădere constantă a funcției neurologice fără perioade de remisie. Înrăutățirea simptomelor, inclusiv oboseală, spasme musculare și probleme de vedere, afectează pacienții, crescând riscul de dizabilitate pe termen lung și complicații cum ar fi paralizia parțială sau completă. Sistemul imunitar continuă să atace mielina, ceea ce duce la o atrofie mai rapidă a creierului și duce la leziuni neurologice severe. Progresia rapidă duce la deces atunci când scleroza multiplă nu este tratată. Pacienții respectă planurile de tratament și comunică cu furnizorii de asistență medicală despre starea lor.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au scleroză multiplă?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care suferă de scleroză multiplă este pozitiv, cu mulți indivizi capabili să trăiască o speranță de viață aproape normală, cu doar 5 până la 10 ani mai scurtă decât populația generală. Factorii care influențează prognosticul includ vârsta la diagnosticare, sexul, frecvența recăderilor și eficacitatea planurilor de tratament. Progresele în terapiile de modificare a bolii (DMT) și intervenția timpurie au îmbunătățit semnificativ rezultatele pentru pacienți. Un număr substanțial de pacienți prezintă doar simptome intermitente și mențin o bună calitate a vieții, în timp ce simptomele sclerozei multiple variază foarte mult și se agravează în timp. Mulți oameni cu scleroză multiplă își împlinesc viața cu îngrijire și management adecvat.

Cât durează scleroza multiplă?

Scleroza multiplă durează toată viața, deoarece este o afecțiune cronică fără tratament. Simptomele variate și perioadele de exacerbare (recăderi) urmate de remisie durează luni sau chiar ani. Persoanele cu scleroză multiplă trăiesc în medie 25 până la 35 de ani după diagnostic, deși speranța de viață variază semnificativ între pacienți. Durata și severitatea simptomelor fluctuează, cu recidive care durează de la câteva zile la câteva săptămâni. Scleroza multiplă este o afecțiune pe tot parcursul vieții care necesită un tratament și un tratament continuu.

Care este procentul din populația de cuvinte care are scleroză multiplă?

Procentul populației mondiale care suferă de scleroză multiplă este de aproximativ 0,03%. Cercetătorii au obținut cifra de la aproximativ 2,9 milioane de oameni care trăiesc cu scleroză multiplă în întreaga lume, comparativ cu o populație globală de aproximativ 7,6 miliarde. Prevalența sclerozei multiple variază în funcție de regiune și de factori demografici, cu rate mai mari observate la anumite populații, în special la femei. Cercetările în curs continuă să investigheze factorii care contribuie la prevalența sclerozei multiple și impactul bolii asupra persoanelor afectate.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă scleroză multiplă?

Persoanele cu cele mai multe șanse de a face scleroză multiplă sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani, în special femeile, care au șanse de trei ori mai mari decât bărbații să dezvolte această afecțiune. Indivizii de origine nord-europeană au cel mai mare risc, albii fiind în general mai afectați decât alte grupuri etnice. Factorii de mediu, cum ar fi viața la latitudini mai înalte, cu o expunere mai mică la soare și predispoziția genetică, inclusiv a avea un membru al familiei cu scleroză multiplă, cresc probabilitatea de a dezvolta boala. Cercetătorii au identificat fumatul ca un factor de risc. Medicii diagnostichează cel mai frecvent scleroza multiplă în Europa de Nord, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, în timp ce toate rasele și etniile suferă de scleroză multiplă.

De ce faci scleroză multiplă?

Obțineți scleroză multiplă deoarece cauza exactă nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că rezultă dintr-o combinație de predispoziție genetică și factori de mediu. Sistemul imunitar atacă în mod greșit mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase din sistemul nervos central, ducând la inflamație și leziuni. Factori precum infecțiile virale, în special virusul Epstein-Barr, nivelurile scăzute de vitamina D și expunerea la anumite toxine din mediu cresc riscul ca indivizii să dezvolte scleroză multiplă. O rudă apropiată cu scleroză multiplă sau altă boală autoimună crește susceptibilitatea. Cercetările în curs urmăresc să descopere mai multe despre interacțiunea complexă a acestor factori în dezvoltarea sclerozei multiple.

Cine sunt celebrii oameni cu scleroză multiplă?

Persoanele celebre cu scleroză multiplă sunt enumerate mai jos.

  • Christina Applegate.Diagnosticată cu scleroză multiplă în 2001, Christina Applegate a vorbit public despre starea ei și a sensibilizat.
  • Selma Blair.Selma Blair și-a anunțat diagnosticul în 2018 prin Instagram și a fost deschisă despre experiențele ei cu boala.
  • Jamie-Lynn Sigler.Diagnosticată la vârsta de 20 de ani în 2001, Jamie-Lynn Sigler și-a dezvăluit public starea ei revistei People și pledează pentru conștientizarea SM.
  • Montel Williams.Diagnosticat în 1999, Montel Williams și-a folosit platforma pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la scleroza multiplă.
  • Teri Garr.Teri Garr, o actriță nominalizată la Oscar, diagnosticată în 1999, și-a împărtășit călătoria cu scleroza multiplă.
  • Richard Pryor.În 1986, medicii l-au diagnosticat pe Richard Pryor, ceea ce l-a determinat să folosească un scuter motorizat și este cunoscut pentru contribuțiile sale la comedie.
  • David Lander.David Lander, cunoscut pentru rolul său din „Laverne & Shirley”, a fost diagnosticat cu scleroză multiplă și a vorbit despre experiențele sale.
  • Trevor Bayne.Medicii l-au diagnosticat pe Trevor Bayne, cel mai tânăr pilot din istoria NASCAR care a câștigat Daytona 500, cu scleroză multiplă.Aceste celebrități nu numai că s-au confruntat cu provocările sclerozei multiple, dar au contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la această afecțiune prin platformele lor publice.
Care este istoricul sclerozei multiple?

Scleroza multiplă este un tip de tulburare cronică autoimună care afectează sistemul nervos central (SNC). Istoria sclerozei multiple (SM) este o narațiune complexă care se întinde pe mai multe secole, cu repere semnificative care marchează recunoașterea și înțelegerea acesteia. Rapoartele despre o afecțiune asemănătoare cu scleroza multiplă din înregistrările scrise datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea, sugerând prezența sclerozei multiple. Unul dintre cele mai notabile cazuri timpurii este cel al Sfintei Lidwina van Schiedam, care a trăit între 1380 și 1433 în Schiedam, Olanda. Mulți istorici cred că Sfânta Lidwina a dezvoltat o afecțiune recidivă și progresivă care indică scleroza multiplă.Abia la mijlocul secolului al XIX-lea, scleroza multiplă a început să fie recunoscută ca o afecțiune medicală distinctă. Renumitul neurolog francez Jean-Martin Charcot a susținut o prelegere esențială în care a oferit prima descriere definitivă a sclerozei multiple și a numit oficial boala în 1868. Lucrarea lui Charcot a pus bazele înțelegerii caracteristicilor clinice ale sclerozei multiple, inclusiv recidivarea și progresivă a acesteia. natură. În urma contribuțiilor lui Charcot, scleroza multiplă a câștigat recunoaștere în alte părți ale lumii. Dr. William Moxon a recunoscut starea în Anglia în 1873, iar până în 1878, Dr. Edward Seguin a recunoscut scleroza multiplă în Statele Unite. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, o mare parte din ceea ce se știe despre scleroza multiplă, inclusiv simptomele și cauzele potențiale ale acesteia, a fost stabilit de cercetători.La începutul secolului al XX-lea a înregistrat progrese considerabile în înțelegerea sclerozei multiple, cercetările în curs dezvăluind mai multe despre fiziopatologia acesteia și rolul sistemului imunitar în atacarea tecii de mielină care protejează fibrele nervoase. Cercetătorii s-au concentrat pe acest aspect autoimun al sclerozei multiple pentru a înțelege factorii genetici și de mediu care contribuie la apariția bolii. Istoria sclerozei multiple a continuat să evolueze cu progrese semnificative în diagnostic, tratament și îngrijire de-a lungul secolului XX și în secolul XXI. Apariția terapiilor de modificare a bolii (DMT) a transformat gestionarea sclerozei multiple, permițând un control mai bun al simptomelor și încetinind progresia bolii.Astăzi, experții recunosc scleroza multiplă ca fiind o tulburare neurologică complexă și cronică care are un impact semnificativ asupra vieții celor afectați. Cercetările în curs continuă să exploreze cauzele, mecanismele și potențialele terapii ale acesteia, făcând scleroza multiplă un domeniu critic de studiu în neurologie și imunologie. Cartea recent publicată „Scleroza multiplă. Istoria unei boli” de MD T. Jock Murray oferă o privire de ansamblu cuprinzătoare asupra istoriei bolii, evidențiind povestea polițistă care se întinde pe peste un secol de anchetă și descoperire medicală.