Sciatică: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este sciatica?

Sciatica este un tip de boală caracterizată prin durere, slăbiciune, amorțeală sau furnicături care iradiază de-a lungul traseului nervului sciatic, care se extinde din partea inferioară a spatelui prin șolduri și fese și în jos pentru fiecare picior. Afecțiunea apare atunci când nervul sciatic este iritat, inflamat, ciupit sau comprimat, din cauza unor probleme subiacente, cum ar fi alunecarea discurilor, stenoza coloanei vertebrale sau alte afecțiuni care afectează partea inferioară a spatelui. .Cel mai lung nerv din corpul uman este nervul sciatic, iar iritația sa duce la simptome debilitante care afectează semnificativ calitatea vieții unei persoane. Simptomul caracteristic al sciaticii este durerea care începe în partea inferioară a spatelui și împușcă un picior, extinzându-se până la picior. Alte senzații precum slăbiciune, amorțeală sau furnicături însoțesc durerea la piciorul afectat. .Sciatica nu este o boală de sine stătătoare, ci mai degrabă un simptom al unei afecțiuni de bază care afectează nervul sciatic sau rădăcinile nervoase lombosacrale. Medicii clasifică sciatica ca un tip de durere nervoasă și, deși se rezolvă de la sine în 4 până la 6 săptămâni, unii indivizi experimentează că devine cronică. .Măsurile de autoîngrijire, cum ar fi evitarea activităților care exacerba durerea, angajarea în terapie fizică și utilizarea strategiilor de gestionare a durerii, ajută la atenuarea simptomelor. Medicii efectuează intervențiile medicale necesare pentru a aborda cauzele subiacente ale compresiei nervoase în cazuri mai severe. .Sciatica reprezintă o problemă semnificativă de sănătate care afectează multe persoane, iar înțelegerea cauzelor și simptomelor sciaticii duce la un management și un tratament eficient. Resurse precum Clinica Cleveland oferă informații complete despre sciatica și gestionarea acesteia pentru informații mai detaliate.

Care sunt tipurile de sciatică?

Tipurile de sciatică sunt acute, cronice, bilaterale și alternante. .

• Sciatică acută: tipul acut se referă la un debut recent al durerii nervului sciatic care durează între 4 și 8 săptămâni. Sciatica acută se rezolvă de la sine prin măsuri de autoîngrijire.
• Sciatică cronică: durerea persistentă a nervului sciatic care durează mai mult de 8 săptămâni caracterizează tipul cronic. Sciatica cronică nu dispare cu auto-gestionare, iar pacienții necesită intervenție medicală.
• Sciatica bilaterala: Tipul bilateral afecteaza ambele picioare simultan. Condiții precum tumorile coloanei vertebrale sau modificările degenerative ale coloanei vertebrale cauzează sciatică bilaterală care afectează mai multe niveluri.
• Sciatica alternativă: tipul alternativ este o formă rară de sciatică în care simptomele afectează ambele picioare alternativ. Problemele degenerative ale articulației sacroiliace indică sciatica alternantă.Fiecare tip de sciatică este definit de durata simptomelor și dacă unul sau ambele picioare sunt afectate. Înțelegerea acestor distincții duce la un diagnostic și tratament eficient.

Care sunt simptomele sciaticii?

Simptomele sciaticii sunt variate și au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a unui individ. Simptomele includ.

• Durerea: simptomul distinctiv este durerea care are originea în partea inferioară a spatelui și iradiază pe un picior, descrisă ca fiind ascuțită, înjunghiată, arsătoare sau împușcatoare. Durerea se extinde de la fese până la picior.
• Amorțeală: cazurile severe de sciatică determină multe persoane să experimenteze amorțeală la piciorul afectat.
• Senzații de furnicături: Pacienții descriu senzațiile de furnicături ca „înțepături” în picior sau picior.
• Slăbiciune: indivizii experimentează slăbiciune musculară la piciorul afectat, ceea ce le face dificil să se miște sau să meargă.
• Durere radiantă: nervul sciatic radiază durere în partea din spate a coapsei și în gambe sau picior.
• Înrăutățirea simptomelor: Anumite mișcări, cum ar fi aplecarea, strănutul sau tusea, agravează simptomele.
• Senzații de căldură sau rece: Unii indivizi simt senzații de temperatură neobișnuite în zona afectată.
• Senzații de arsură: O senzație de arsură de-a lungul traseului nervului sciatic este frecventă.
• Simptome acute: Ei observă simptome acute fără slăbiciune însoțitoare sau modificări ale funcției intestinului sau vezicii urinare, iar simptomele apar în absența semnelor de infecție, cum ar fi febra.
• Simptome grave: Simptome grave se dezvoltă în cazuri rare, inclusiv furnicături sau amorțeală severă care îngreunează mersul sau mișcarea persoanelor.O combinație a acestor simptome caracterizează sciatica, variind ca intensitate și durată. Înțelegerea acestor simptome duce la un management și un tratament eficient al cauzelor care stau la baza sciaticii.

Care sunt cauzele sciaticii?

Cauzele sciaticii sunt variate și includ.

• Hernia de disc: cea mai frecventă cauză a sciaticii, în care materialul moale din interiorul discului spinal iese și comprimă rădăcinile nervului sciatic.
• Stenoza spinală lombară: îngustarea canalului rahidian în partea inferioară a spatelui pune presiune asupra nervilor, inclusiv a nervului sciatic.
• Discuri alunecate: un disc alunecat duce la compresie nervoasă și simptome de sciatică, similare cu hernia de disc.
• Creșterea excesivă a oaselor: pintenii osoși care comprimă nervul sciatic se dezvoltă din afecțiuni precum osteoartrita.
• Leziune: Leziunea spatelui inferior sau a feselor provoacă inflamație sau presiune directă asupra nervului sciatic.
• Sindromul Piriformis: Mușchiul piriform, situat în fese, spasmează și irită nervul sciatic, ducând la simptome de sciatică.
• Tumori: Rareori, nervul sciatic sau rădăcinile acestuia sunt comprimate de tumorile la nivelul coloanei vertebrale.
• Infecții: Inflamația și presiunea asupra nervului sciatic rezultă din infecții la nivelul coloanei vertebrale.
• Alte afecțiuni: Afecțiuni precum diabetul conduc la afectarea nervilor, ceea ce contribuie la sciatică.Înțelegerea acestor cauze permite gestionarea și tratamentul eficient al sciaticii, deoarece abordarea corectă se bazează pe identificarea problemei de bază.

Care sunt tratamentele pentru sciatică?

Tratamentele pentru sciatică sunt enumerate mai jos.

• Antiinflamatoare: Medicamentele precum medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum ibuprofenul ajută la reducerea inflamației și a durerii.
• Corticosteroizi: Medicii prescriu corticosteroizi pentru a reduce inflamația și a atenua durerea asociată cu sciatica.
• Terapia rece: aplicarea pungilor de gheață pe zona afectată ajută la reducerea durerii și umflăturilor, mai ales în primele zile de simptome.
• Terapia cu căldură: Căldura ajută la relaxarea mușchilor și îmbunătățește fluxul sanguin către zona afectată după câteva zile.
• Kinetoterapie: exercițiile și întinderile direcționate întăresc mușchii și atenuează presiunea asupra nervului sciatic.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu sciatică?

Riscurile pentru persoanele cu sciatică sunt enumerate mai jos.

• Durere cronică: O persoană poate prezenta o posibilă complicație a sciaticii care persistă pe termen lung.
• Slăbiciune musculară cronică: afectarea gravă a nervului afectat duce la afecțiuni precum „scăderea piciorului”.
• Invaliditate permanentă: sciatica provoacă dificultăți de mers sau paralizie a corpului inferior dacă medicii nu oferă un tratament prompt.
• Leziuni ale nervilor: Leziunile permanente ale nervilor cauzate de sciatică agravează durerile de spate și de picioare în timp.
• Creșterea factorilor de risc: obezitatea, postura proastă, inactivitatea fizică și fumatul exacerbează simptomele sciaticii.

Cum să previi sciatica?

Pentru a preveni sciatica, angajați-vă în exerciții fizice regulate care se concentrează pe întărirea mușchilor de bază din abdomen și partea inferioară a spatelui, deoarece aceștia oferă sprijin esențial pentru coloana vertebrală. Ar trebui să menții o postură bună în timp ce stai și stai în picioare; asigurați-vă că vă echilibrați umerii peste șolduri pentru a evita aplecarea. Evitați șederea prelungită sau activitățile care pun presiune pe partea inferioară a spatelui și luați în considerare încorporarea unor exerciții cu impact redus, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul sau aerobic în apă, pentru a reduce tensiunea pe partea inferioară a spatelui. O dietă și un stil de viață sănătos îi ajută pe indivizi să-și gestioneze greutatea și să prevină apariția sciatică. În cele din urmă, tehnicile sigure de ridicare și mecanica corporală atentă în timpul activităților zilnice reduc și mai mult riscul de iritare a nervilor.

Cum este diagnosticată sciatica?

Sciatica este diagnosticată printr-o combinație de evaluare a istoricului medical, examen fizic și teste specifice efectuate de un profesionist din domeniul sănătății. Profesioniștii din domeniul sănătății folosesc testul de ridicare a picioarelor drepte (SLR) pentru a evalua iritația nervoasă, în timp ce comandă teste imagistice, cum ar fi raze X, RMN sau tomografii pentru a identifica cauzele subiacente, cum ar fi hernia de disc sau stenoza coloanei vertebrale. Un furnizor de servicii medicale verifică puterea musculară și reflexele și efectuează o electromiografie (EMG) pentru a evalua semnalele nervoase electrice. Diagnosticul exclude alte afecțiuni prin identificarea „steaguri roșii” în simptomele pacientului. Medicii recunosc sciatica ca un simptom al unei probleme de bază, mai degrabă decât un diagnostic de sine stătător.

Când să consultați un medic despre sciatică?

Consultați un medic despre sciatică atunci când aveți dureri severe care interferează cu viața de zi cu zi, slăbiciune sau amorțeală la nivelul piciorului sau dificultăți în controlul intestinului sau vezicii urinare. Solicitați asistență medicală dacă simptomele persistă mai mult de câteva săptămâni, în ciuda măsurilor de autoîngrijire sau dacă observați durere fulgerătoare bruscă care radiază din partea inferioară a spatelui în jos pe picioare. Consultați un medic dacă aveți simptome de sciatică care apar brusc după o accidentare sau traumă. Mergeți la A&E sau sunați imediat la serviciile de urgență dacă aveți sciatică pe ambele părți sau simțiți slăbiciune gravă sau amorțeală la ambele picioare. În cele din urmă, dacă durerea de sciatică devine intolerabilă sau nu se ameliorează cu odihnă, ar trebui să consultați un profesionist din domeniul sănătății pentru o evaluare suplimentară și opțiuni de tratament.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează sciatica?

Specialitățile medicului care tratează sciatica sunt neurochirurgie, ortopedie, neurologie, managementul durerii, medicina fizică și reabilitare și îngrijirea chiropractică. Neurochirurgii și chirurgii ortopedici abordează problemele structurale subiacente, în timp ce neurologii și specialiștii în managementul durerii se concentrează pe durerea legată de nervi. Kinetoterapeuții și chiropracticienii oferă opțiuni de tratament non-chirurgical, inclusiv exerciții și terapie manuală. Îngrijirea de specialitate pentru sciatică este oferită de fiziatri și medici intervenționali. Profesioniștii din domeniul sănătății folosesc o abordare multidisciplinară pentru a gestiona și trata simptomele sciaticii.

Cum poți trata sciatica acasă?

Puteți trata sciatica acasă, aplicând terapie cu frig și căldură pentru a atenua durerea și inflamația. Începeți cu pachete de gheață sau comprese reci în primele 72 de ore pentru a reduce umflarea și amorțirea zonei afectate, aplicând comprese cu gheață sau comprese reci timp de 15 până la 20 de minute de mai multe ori pe zi. Treceți la terapia termică folosind perne de încălzire sau pachete fierbinți pentru a calma disconfortul și a relaxa mușchii după perioada inițială. Întinderi ușoare, cum ar fi întinderea genunchiului la piept și întinderea fesierii așezat, ameliorează tensiunea din partea inferioară a spatelui și a picioarelor. Medicamentele pentru durere fără prescripție medicală oferă o ușurare suplimentară ca parte a strategiei dumneavoastră de autoîngrijire.

Ce se întâmplă dacă lași sciatica să nu fie tratată?

Dacă lăsați sciatica să nu fie tratată, aceasta duce la o serie de complicații, inclusiv leziuni permanente ale nervilor, care duc la durere cronică, slăbiciune și amorțeală la nivelul picioarelor. Cu cât sciatica rămâne mai mult timp neabordată, cu atât este mai mare riscul de a dezvolta probleme severe, cum ar fi pierderea controlului motor, incontinența vezicii urinare și intestinale și chiar paralizia în cazuri extreme, cum ar fi sindromul cauda equina. Persoanele netratate se confruntă cu simptome care se agravează, care le afectează în mod semnificativ bunăstarea generală, în timp ce cazurile ușoare de sciatică se rezolvă de la sine în decurs de patru până la șase săptămâni. Este recomandabil să se solicite asistență medicală, mai ales dacă simptomele persistă sau se agravează, pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au sciatică?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au sciatică este bun, cu 80% până la 90% dintre indivizi îmbunătățindu-se fără a fi nevoie de intervenție chirurgicală. Majoritatea cazurilor se rezolvă de la sine în decurs de 4 până la 6 săptămâni, iar aproape 50% dintre indivizi raportează ameliorarea simptomelor în decurs de 1,5 luni. Unele persoane cu sciatică cronică sau probleme de sănătate subiacente prezintă simptome persistente. Recurența sciaticii este obișnuită, în special în rândul adulților în vârstă și a celor cu probleme de spate preexistente. Factorii individuali de sănătate și cauza de bază a sciaticii variază prognosticul, în timp ce mulți indivizi se recuperează complet.

Cât durează sciatica?

Sciatica durează între 4 și 6 săptămâni, deși se rezolvă în câteva zile sau săptămâni fără tratament. Sciatica acută durează de la una până la două săptămâni, în timp ce sciatica cronică persistă mai mult de două luni, extinzându-se peste trei luni. Durata variază semnificativ între indivizi, majoritatea indivizilor experimentând o îmbunătățire în decurs de 12 săptămâni. Furnizorii de asistență medicală recomandă tratamente mai implicate în cazurile în care sciatica durează mai mult de șase săptămâni.

Care este procentul din populația de cuvinte care are sciatică?

Procentul populației mondiale care are sciatică este estimat a fi între 10% și 40% la un moment dat în viața lor, cu rate anuale de incidență variind de la 1% la 5%. Sciatica este cea mai frecventă în rândul persoanelor cu vârsta de 40 de ani și mai mult, iar sciatica afectează aproximativ 40% dintre oamenii din SUA. Aceștia au trăit în timpul vieții. Prevalența anuală a sciaticii legate de disc în populația generală este estimată la 2,2%. În ciuda caracterului comun al sciaticii, multe mituri și concepții greșite despre sciatică persistă. Managementul și tratamentul eficient necesită o înțelegere a stării.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă sciatică?

Oamenii cel mai probabil să facă sciatică sunt cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani, cu o prevalență mai mare observată la persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 59 de ani. Obezitatea, statul prelungit, diabetul și fumatul cresc probabilitatea de a dezvolta sciatică. Persoanele cu hernie de disc sau alte probleme ale coloanei vertebrale sunt deosebit de susceptibile. Sciatica afectează mai mulți adulți, în special cei peste 40 de ani. Aproximativ 13% până la 40% dintre indivizi suferă de sciatică la un moment dat în viață.

De ce faci sciatică?

Obțineți sciatică deoarece nervul sciatic, care este cel mai lung nerv din corpul uman, devine iritat, inflamat, ciupit sau comprimat din cauza diferitelor condiții de bază. Cele mai frecvente cauze includ o hernie de disc sau alunecarea coloanei vertebrale, stenoza coloanei vertebrale (îngustarea coloanei vertebrale) sau alte probleme care afectează partea inferioară a spatelui. Aceste afecțiuni provoacă presiune asupra rădăcinilor nervoase care formează nervul sciatic, ducând la durere, slăbiciune, amorțeală sau furnicături care iradiază în josul piciorului. Obezitatea, vârsta (care afectează cel mai mult indivizii între 30 și 50 de ani) și mișcările bruște contribuie la dezvoltarea sciaticii. Înțelegerea acestor cauze permite gestionarea și tratamentul eficient al stării de sciatică.

Cine sunt celebrii oameni cu sciatică?

Persoanele celebre cu sciatică sunt enumerate mai jos.

• Adele: A suferit de sciatică severă care afectează capacitatea lui Adele de a merge și a fost sinceră cu privire la lupta lui Adele cu această afecțiune.
• George W. Bush: Doctorul a efectuat un tratament cu discul coloanei vertebrale, indicând probleme legate de durerile de spate, care includ sciatica.
• Tiger Woods: sciatică cu experiență împreună cu alte leziuni unice, inclusiv un tendon lui Ahile rupt și o coloană inferioară stresată.
• Bono: a dezvăluit un ligament rupt, hernie de disc și compresie severă a nervului sciatic, ducând la o intervenție chirurgicală de urgență.
• Harrison Ford: Oamenii știu că au probleme cu spatele, care includ sciatica.
• Peyton Manning: un fost sportiv profesionist care s-a confruntat cu probleme de spate, inclusiv sciatica.
• Tony Romo: Un alt sportiv suferă de probleme de spate care implică sciatică.
• Jennifer Grey: A fost menționată printre celebritățile cu probleme de spate, inclusiv sciatică.
• Andre Agassi: sciatica a provocat dureri cronice de spate.
• Whoopi Goldberg: Rapoartele arată că Whoopi Goldberg folosește un walker, indicând probleme semnificative ale spatelui, care includ sciatica.Acești indivizi evidențiază prevalența sciaticii atât în ​​rândul celebrităților, cât și al sportivilor, reflectând impactul afecțiunii asupra calității vieții și a performanței.

Care este istoria sciaticii?

Istoria sciaticii este bogată și se întinde pe mai multe secole, recunoașterea și înțelegerea acesteia evoluând semnificativ în timp. Medicii antici greci și romani au fost printre primii care au documentat durerea în distribuția sciatică, atribuind durerea bolilor articulației șoldului. Hipocrate, care a trăit în secolul al V-lea î.Hr., a contribuit la descrierile timpurii ale acestei stări. Medicul italian Giovanni Maria Cotugno a efectuat experimente în 1764 care au distins durerea de picior de origine „nervosă” de durerea de origine „artritică”, marcând un progres semnificativ în înțelegerea sciaticii în secolul al XVIII-lea. Diverse afecțiuni reumatice au provocat inflamația nervului sciatic, ducând la sciatică până în secolul al XIX-lea. Un moment cheie în istoria sciaticii a avut loc în 1934, când Mixter și Barr au propus o nouă etiologie pentru această afecțiune. Mixter și Barr au identificat modificări degenerative ale discurilor intervertebrale ale pacienților care suferă de sciatică, deplasând atenția către problemele coloanei vertebrale ca cauză primară. Cercetătorii au pus bazele interpretărilor moderne ale sciaticii, care acum o recunosc ca durere rezultată din patologia nervului sciatic sau a rădăcinilor. Termenul „sciatică” în sine este derivat din termenul latin medieval „sciaticus”, care este o corupție a termenilor anteriori care se referă la afecțiune. Nervul sciatic, care cuprinde rădăcinile nervoase de la L4 la S3, este cel mai mare nerv din corpul uman și are un impact crucial asupra simptomelor asociate cu sciatica. Istoricii au observat că sciatica este mai răspândită în anumite anotimpuri, în special vara și toamna, atribuind acest lucru factorilor de mediu, cum ar fi soarele care „uscă” lichidul articular necesar de-a lungul istoriei. Cercetătorii au observat că bărbații sunt mai afectați decât femeile, iar afecțiunea este cel mai frecventă între 40 și 59 de ani. Istoria sciaticii reflectă o evoluție treptată a înțelegerii — de la vechile atribuții la bolile de șold, prin recunoașterea problemelor legate de nervi. origini, la viziunea modernă a sciaticii ca simptom al problemelor subiacente ale coloanei vertebrale. Această perspectivă istorică înțelege complexitățile sciaticii și gestionarea acesteia astăzi.