Ce este sângerarea nazală (epistaxisul)?
Sângerarea nazală (epistaxis) este un tip de afecțiune medicală caracterizată prin sângerare din vasele de sânge din membrana nazală. Sângerarea nazală apare atunci când un vas de sânge din interiorul nasului se sparge, ceea ce duce la pierderea de sânge din țesutul care căptușește nasul. Majoritatea sângerărilor nazale sunt benigne, autolimitante și apar doar într-o singură nară. Cazuri mai severe apar la persoanele în vârstă sau la cei care primesc medicamente pentru subțierea sângelui, în timp ce mulți oameni gestionează sângerările nazale acasă. Sângerările nazale indică stări de sănătate subiacente, cum ar fi tulburări de coagulare a sângelui sau tumori nazale.
Care sunt tipurile de sângerare nazală (epistaxis)?
Tipurile de sângerare nazală (epistaxis) sunt enumerate mai jos.
- Sângerări nazale anterioare: mai frecvente și au originea în partea din față a nasului. Sângerările nazale anterioare fac sângele să curgă prin nări și ar trebui gestionate acasă.
- Sângerări nazale posterioare: mai puțin frecvente, dar mai probabil să necesite îngrijiri medicale. Sângerările nazale posterioare implică sângerări din ambele nări și sunt considerate mai grave. Tratamentul medical necesită epistaxis posterior.Medicii clasifică în continuare aceste tipuri de sângerări nazale în funcție de cauzele care stau la baza, cum ar fi traumatisme, iritații ale mucoasei, anomalii ale septului, boli inflamatorii, tumori sau afecțiuni sistemice.
Care sunt simptomele sângerării nazale (epistaxis)?
Simptomele sângerării nazale (epistaxis) sunt enumerate mai jos.
- Sângerare de la una sau ambele nări.
- O senzație de curgere de lichid în partea din spate a gâtului.
- Nevoia de a înghiți frecvent.
- Ameţeli.
- Amețeli.
- Confuzie.
- Leşin.
- Leșin (pierderea cunoștinței).
- Senzație de amețeală sau amețeală, ca să leșini.
- Te simti foarte slab sau ai probleme.Aceste simptome variază ca severitate și indică diferite cauze sau afecțiuni subiacente. Este recomandabil să solicitați asistență medicală pentru un diagnostic și tratament adecvat dacă aveți sângerări severe, sângerări nazale recurente sau oricare dintre simptomele menționate.
Care sunt cauzele sângerării nazale (epistaxis)?
Cauzele sângerării nazale (epistaxis) sunt enumerate mai jos.
- Aer uscat.
- Alergii.
- Infecții.
- Leziuni.
- Hipertensiune arterială.
- Tulburări de coagulare a sângelui.
- Polipi nazali.
- Sept nazal deviat.
- Medicamente, inclusiv diluanți de sânge.
- Alergii cronice.
- Culegere cronică a nasului.
- Mediu cu umiditate scăzută.
- Telangiectazii hemoragice ereditare.
- trombocitopenie imună (ITP).
- Leucemie.
- Tumori nazale si paranazale.
- Consumul de alcool.
- Consumul de cocaina.
- Răspuns de hipersensibilitate.
- Leziuni ușoare ale nasului.
- Contaminare.Acești factori sunt cunoscuți sub denumirea de epistaxis, care provoacă sângerări nazale.
Care sunt tratamentele pentru sângerarea nazală (epistaxis)?
Tratamentele pentru sângerare nazală (epistaxis) sunt enumerate mai jos.
- împachetarea nazală: împachetarea nazală implică împachetarea nasului cu tifon sau alte materiale pentru a aplica presiune și a opri sângerarea.
- Vasoconstrictoare topice: Medicamentele care îngustează vasele de sânge și ajută la controlul sângerării sunt vasoconstrictoare topice.
- Cauterizarea chimică: Cauterizarea chimică implică utilizarea agenților chimici pentru a cauteriza sau a sigila vasele de sânge care sângerează.
- Electrocauterizare: aplică căldură vaselor de sânge pentru a opri sângerarea.
- Embolizare: Medicii injectează un material în vasele de sânge pentru a bloca sursa de sângerare în timpul procedurii de embolizare.
- Cauterizare: Cauterizarea implică aplicarea de căldură sau substanțe chimice pentru a sigila un vas de sângerare.
- Spray-uri nazale: Medicii folosesc spray-uri nazale pentru diagnostic și tratament, cum ar fi utilizarea spray-urilor saline normale pentru umezirea sau irigarea nasului.
- Telescoape și diatermia: Telescoapele și diatermia sunt instrumente utilizate pentru a vizualiza și trata sângerarea adâncă în nas.
- Ligarea arterei sfenopalatine: Ligarea arterei sfenopalatine este o procedură chirurgicală de sigilare a arterei principale care furnizează sânge la nas.
- Opțiuni chirurgicale: Sunt disponibile diverse intervenții chirurgicale pentru sângerări nazale recurente sau severe.
- Sfaturi de prevenire: Discutați strategiile cu echipa de asistență medicală pentru a preveni viitoarele sângerări nazale.
- Terapia rece: Aplicarea gheții reduce inflamația vaselor de sânge și ameliorează durerea.
- Vitamina K: Vitamina K este un remediu natural care ajuta la coagularea sangelui.
- Umidificator sau vaporizator: Plasarea unui umidificator în cameră ajută la gestionarea sângerărilor nazale prin adăugarea de umiditate în aer.
- Evitați anumite medicamente: consultați un furnizor de asistență medicală dacă unele medicamente cresc riscul de sângerare nazală.
- Poziționare corectă: așezarea și aplecarea înainte ajută la controlul sângerării în timpul unui episod de sângerare nazală.
- Suflarea ușoară a nasului: curățarea blândă a cheagurilor ajută la gestionarea sângerărilor nazale.
- Evitați activitățile legate de nas: Abțineți-vă de la mâncărime sau de a vă sufla nasul pentru o perioadă după o sângerare nazală pentru a preveni reapariția.
- Spray nazal decongestionant: produse precum oximetazolina ajută la oprirea sângerării nazale prin constrângerea vaselor de sânge.
- Compresie fermă: Aplicarea unei presiuni susținute pe nas ajută la oprirea sângerării active.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu sângerare nazală (epistaxis)?
Riscurile pentru persoanele cu sângerare nazală (epistaxis) sunt enumerate mai jos.
- Pierderi severe de sânge care duc la anemie sau disfuncție cardiacă.
- Scăderea calității vieții din cauza sângerărilor nazale frecvente.
- Nevoia potențială de intubație generală în funcție de alte leziuni și comorbidități.
- Cauze subiacente rare, dar grave, cum ar fi tulburări de sângerare, anomalii ale vaselor de sânge sau polipi nazali.
- Risc crescut pentru persoanele cu hipertensiune arterială sau insuficiență cardiacă.
- Telangiectazie hemoragică ereditară (HHT) care afectează aproximativ 1 din 5.000 până la 1 din 10.000 de persoane, ducând la sângerări nazale frecvente.
- Persoanele cu HHT dezvoltă mici leziuni numite telangiectazii care izbucnesc și sângerează.
- Persoanele cu trombocite scăzute sau tulburări de coagulare cu un risc mai mare de sângerare nazală.
- Anumite afectiuni medicale care predispun indivizii la sangerari nazale.
- Factori de risc obișnuiți, inclusiv iritanti nazale, consumul de oxigen și afecțiuni sistemice care contribuie la epistaxis.
Cum să preveniți sângerarea nazală (epistaxisul)?
Pentru a preveni sângerarea nazală (epistaxis), se recomandă să mențineți interiorul umed al nasului utilizând un produs nazal salin, evitând fumatul și folosind un umidificator pentru a adăuga umiditate în aer. Evitați să vă strângeți nasul, să folosiți excesiv medicamente pentru răceli și alergii și să descurajați copiii de la anumite acțiuni care duc la sângerări nazale. Evitați suflarea puternică a nasului, strănutul cu gura deschisă și introducerea țesuturilor sau a obiectelor în nas. Solicitați asistență medicală, mai ales dacă sângerările nazale persistă și sunt însoțite de alte simptome sau afecțiuni de sănătate subiacente.
Cum este diagnosticată sângerarea nazală (epistaxisul)?
Sângerarea nazală (epistaxis) este diagnosticată de un furnizor de asistență medicală printr-un examen fizic, care include utilizarea unui endoscop pentru a privi în interiorul nasului. Medicul a recomandat o scanare CT a nasului și a sinusurilor sau alte teste. Medicul a diagnosticat hemoragia anterioară vizualizând-o direct folosind un speculum nazal și o sursă de lumină și a aplicat un spray topic cu anestezic pentru diagnostic. Efectuați o hemoleucogramă completă (CBC) cu o diferență dacă pierdeți o cantitate mare de sânge sau suspectați o tulburare a sângelui.
Când să consultați un medic în legătură cu sângerarea nazală (epistaxis)?
Consultați un medic cu privire la sângerarea nazală (epistaxis) atunci când sângerarea nazală durează mai mult de 20 de minute, apare frecvent sau dacă aveți sângerări nazale severe sau recurente. Solicitați sfatul medicului dacă persoana nu poate opri sângerarea, a pierdut o cantitate mare de sânge, se simte slăbită sau leșin sau dacă alte simptome însoțesc sângerările nazale. Consultați un furnizor de asistență medicală dacă sângerările nazale persistă sau se agravează în ciuda măsurilor de tratament la domiciliu.
Care sunt specialitățile medicului care tratează sângerarea nazală (epistaxisul)?
Specialitățile medicilor care tratează sângerarea nazală (epistaxis) sunt medicii primari, specialiștii ORL (otolaringologi) și medicii specializați în afecțiuni ale urechilor, nasului și gâtului. Mai multe specialități trebuie să evalueze cazurile severe sau sângerările nazale complexe care pun viața în pericol. Pacienții cunosc medicii din Mount Sinai din NYC pentru tratarea formelor comune de sângerări nazale, inclusiv a celor care necesită intervenție medicală.
Cum poți trata sângerarea nazală (epistaxisul) acasă?
Puteți trata sângerarea nazală (epistaxisul) acasă, stând în picioare și aplecând ușor capul înainte pentru a preveni curgerea sângelui în gât. Ciupiți nările bine închise chiar sub osul nazal timp de 5 minute pentru a opri sângerarea. Respirați pe gură în acest timp. Păstrați interiorul nasului umed cu spray-uri nazale saline și umidificatoare, în special în zonele cu climă uscată, pentru a preveni viitoarele sângerări nazale. Solicitați asistență medicală dacă sângerarea persistă sau este severă.
Ce se întâmplă dacă lași sângerarea nazală (epistaxisul) să nu fie tratată?
Dacă lăsați sângerarea nazală (epistaxisul) să nu fie tratată, aceasta duce la pierderi severe de sânge, care pot cauza anemie gravă sau disfuncție cardiacă. Neglijarea sângerărilor nazale cronice poate duce la complicații precum hipertensiunea pulmonară, anemie sau alte probleme de sănătate mai grave. Sângerările nazale severe netratate pot pune viața în pericol în cazuri rare, mai ales dacă implică vase de sânge mari și duc la pierderi semnificative de sânge. Cererea de asistență medicală pentru sângerările nazale persistente sau severe previne potențialele complicații pe termen lung și asigură un management adecvat al cauzelor subiacente.
Care este prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au sângerare nazală (epistaxis)?
Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au sângerare nazală (epistaxis) este pozitiv, deoarece majoritatea cazurilor nu sunt severe și gestionate la domiciliu. Evaluarea și tratamentul medical sunt necesare pentru persoanele cu sângerări nazale frecvente sau afecțiuni de sănătate subiacente. Furnizorii de asistență medicală pot oferi îngrijire adecvată pentru cazurile severe de sângerare nazală, ceea ce poate duce la rezultate excelente, ajutând astfel la evitarea complicațiilor precum anemia și reducerea calității vieții. Sângerările nazale în cazuri rare cauzează pierderi semnificative de sânge, ceea ce duce la urgențe care pun viața în pericol, care necesită asistență medicală imediată în unele cazuri.
Cât durează sângerarea nazală (epistaxisul)?
Sângerarea nazală (epistaxis) durează de la câteva secunde până la 15 minute sau mai mult, majoritatea cazurilor oprindu-se în decurs de 5 până la 10 minute. Sângerările nazale care durează mai mult de 20 de minute necesită îngrijiri medicale în cazuri rare. Solicitați asistență medicală dacă sângerarea nazală persistă peste 20 de minute sau dacă apar sângerări nazale recurente. Aplicarea unei presiuni directe și respectarea măsurilor adecvate de autoîngrijire ajută la gestionarea eficientă a majorității sângerărilor nazale.
Care este procentul din populația de cuvinte care are sângerare nazală (epistaxis)?
Procentul populației mondiale care are sângerare nazală (epistaxis) este de aproximativ 60%.
Care sunt cele mai probabile persoane să facă sângerare nazală (epistaxis)?
Persoanele cu cele mai multe șanse de a face sângerare nazală (epistaxis) sunt copiii cu vârste cuprinse între doi și 10 ani, adulții între 45 și 80 de ani, persoanele cu trombocite scăzute sau tulburări de sângerare, cei cu antecedente de sângerare nazală frecventă și persoanele care iau medicamente precum aspirina sau warfarină. Copiii cu vârsta cuprinsă între doi și 10 ani, adulții între 45 și 80 de ani, persoanele cu trombocite scăzute sau tulburări de sângerare, cei cu antecedente de sângerare nazală frecventă și persoanele care iau medicamente precum aspirina sau warfarina sunt mai predispuse la sângerări nazale din cauza unor factori precum aer uscat, alergii, traumatisme nazale și condiții de sănătate subiacente care afectează coagularea sângelui. Copiii cu vârsta cuprinsă între doi și 10 ani, adulții între 45 și 80 de ani, persoanele cu trombocite sau tulburări de sângerare, cei cu antecedente de sângerări nazale frecvente și persoanele care iau medicamente precum aspirina sau warfarina au de obicei sângerări nazale care sunt mai frecvente sau severe.
De ce ai sângerare nazală (epistaxis)?
Aveți sângerare nazală (epistaxis), deoarece apare atunci când un vas de sânge din interiorul nasului se sparge, ceea ce duce la sângerare din țesutul care căptușește nasul. Diferiți factori, cum ar fi aerul uscat, alergiile, culesul de nas sau condițiile de sănătate subiacente, cum ar fi tulburările de coagulare a sângelui, declanșează sângerări nazale. Majoritatea sângerărilor nazale care afectează o singură nară sunt benigne și autolimitante, dar persoanele în vârstă sau persoanele care utilizează medicamente pentru subțierea sângelui pot prezenta cazuri mai severe. Strategiile adecvate de management și prevenire reduc apariția sângerărilor nazale.
Cine sunt celebrii oameni cu sângerare nazală (epistaxis)?
Tom Hanks și Mary-Louise Parker sunt celebrii oameni cu sângerare nazală (epistaxis).
Care este istoricul sângerării nazale (epistaxis)?
Istoricul sângerării nazale (epistaxis) este crucial pentru înțelegerea factorilor de bază care contribuie la afecțiune. Clinicienii urmăresc să stabilească cantitatea și frecvența sângerării, durata și severitatea episoadelor. Întrebați despre orice antecedente de sângerări nazale recurente frecvente, vânătăi ușoare sau alte probleme de sângerare, deoarece acestea indică o tulburare de sângerare subiacentă.Diferiți factori, cum ar fi traumatisme, infecții, neoplasme sau tulburări genetice subiacente, cum ar fi telangiectazia hemoragică ereditară (HHT), determină variația epistaxisului. Sângerările nazale sunt benigne și autolimitante, majoritatea cazurilor provin din cavitatea nazală anterioară. Au loc sângerări posterioare mai puțin frecvente, dar mai grave, care necesită echipament specializat pentru identificare.Plexul lui Woodruff, situat în cavitatea nazală posterioară, este un loc comun pentru sângerările posterioare. Trombocitele joacă un rol crucial în formarea cheagurilor pentru a opri sângerarea, iar tehnici precum ciupirea nasului și aplecarea înainte ajută la controlul sângerării și la prevenirea pătrunderii sângelui în căile respiratorii.Evaluarea epistaxisului a explorat un istoric familial de tulburări de sângerare. Afecțiunile subiacente precum polipii nazali, septul nazal deviat, răceala, alergiile, infecțiile sinusurilor și hipertensiunea arterială provoacă sângerări nazale.Un istoric cuprinzător al epistaxisului include cantitatea, frecvența, durata și severitatea episoadelor de sângerare și explorează potențialii factori de bază, cum ar fi tulburările genetice, traumatismele sau anomaliile structurale din cavitatea nazală.
