Otomicoză (infecție fungică a urechii): Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire

Cuprins

Ce este otomicoza (infecție fungică a urechii)?

Otomicoza (infecție fungică a urechii) este un tip de boală caracterizată printr-o infecție fungică a canalului urechii externe, care afectează în mod specific canalul auditiv extern. Diverse ciuperci, inclusiv cele legate de drojdie și ciuperci, cauzează afecțiunea, care este denumită medical otomicoză. Otorinolaringologii se confruntă cu otomicoză, cunoscută sub numele de otita externă fungică.

Care sunt tipurile de otomicoză (infectie fungică a urechii)?

Tipurile de otomicoză (infectie fungică a urechii) sunt enumerate mai jos.

  • Otomicoza externa: Otomicoza externa este cea mai frecventa forma, afecteaza canalul auditiv extern si este cauzata de ciuperci precum Aspergillus si Candida.
  • Otita externă fungică malignă (FMEO): O formă mai severă de otită externă fungică malignă apare la indivizii imunocompromiși, ceea ce duce la distrugerea extinsă a țesuturilor și la complicații potențial care pun viața în pericol.
  • Otomicoza urechii medii: Infecția fungică în urechea medie, care este mai puțin frecventă, apare la persoanele cu antecedente de infecții cronice ale urechii și implică otomicoză.
  • Infecții fungice ale urechii interne: ciupercile infectează urechea internă și duc la complicații și simptome mai grave, deși rare.
  • Otomicoza acuta: Debutul brusc al simptomelor caracterizeaza otomicoza acuta, care este asociata cu inotul sau expunerea la apa contaminata.
  • Otomicoza cronica: Medicii necesita tratament prelungit pentru otomicoza cronica, care este o infectie de lunga durata si recurenta.
  • Otomicoza superficiala: Otomicoza superficiala implica straturile exterioare ale pielii canalului urechii si este mai putin severa.
  • Otomicoză invazivă: Pacienții imunocompromiși prezintă adesea otomicoză invazivă, o formă rară, dar gravă, care se extinde dincolo de canalul urechii și afectează țesuturile din jur.Simptomele variate sunt prezente cu fiecare tip de otomicoză și necesită abordări diferite ale tratamentului, care implică medicamente antifungice topice.

Care sunt simptomele otomicozei (infecție fungică a urechii)?

Simptomele otomicozei (infecție fungică a urechii) sunt enumerate mai jos.

  • Dureri de urechi: Durerea de ureche este un simptom comun.
  • Mâncărime: se raportează mâncărime intensă în canalul urechii.
  • Decolorare: decolorarea apare pe urechea exterioară sau pe canalul urechii, care este roșu, galben, violet sau gri.
  • Secreția urechii: Secreția din ureche variază în culoare, inclusiv galben, verde, negru, alb sau gri.
  • Deficiență de auz: Unele persoane simt plinătatea în ureche sau suferă de pierderea auzului.

Care sunt cauzele otomicozei (infecție fungică a urechii)?

Cauzele otomicozei (infecție fungică a urechii) sunt enumerate mai jos.

  • Specia Aspergillus: Genul de ciuperci Aspergillus este responsabil pentru aproximativ 90% din infecțiile fungice ale urechii, complexul Aspergillus niger fiind cea mai frecventă tulpină implicată.
  • Specii Candida: Drojdiile Candida reprezintă cazurile rămase de otomicoză, contribuind la infecția fungică în canalul urechii.
  • Specii Cryptococcus: Drojdiile din genul Cryptococcus duc la infecții fungice la nivelul urechii, contribuind la otomicoză.
  • Clime umede: Otomicoza este mai răspândită în regiunile tropicale și subtropicale unde nivelul de umiditate este ridicat, creând un mediu propice creșterii fungice.
  • Curățarea excesivă a urechilor: Supra curățarea canalului urechii perturbă flora naturală și duce la un dezechilibru care favorizează infecțiile fungice.
  • Inflamație cronică: infecțiile fungice, inclusiv otomicoza, predispun indivizii la inflamații persistente în canalul urechii.
  • Înotul: Înotul frecvent, în special în apă contaminată (cum ar fi piscinele și lacurile), introduce ciuperci în canalul urechii, crescând riscul de otomicoză.
  • Igienă precară a urechii: curățarea și întreținerea inadecvate a igienei urechii favorizează dezvoltarea infecțiilor fungice la nivelul urechii.
  • Utilizarea antibioticelor: Flora bacteriană normală a urechii este perturbată de terapia antibiotică generică, permițând ciupercilor să prolifereze și să provoace infecții.
  • Afecțiuni ale pielii: Persoanele cu afecțiuni ale pielii preexistente care afectează canalul urechii, cum ar fi eczema sau psoriazisul, prezintă o creștere a otomicozei.

Care sunt tratamentele pentru otomicoză (infectie fungică a urechii)?

Tratamentele pentru otomicoză (infecție fungică a urechii) sunt enumerate mai jos.

  • Picături antifungice pentru urechi: medicamente precum fluconazolul și clotrimazolul sunt utilizate pentru a trata infecțiile fungice ale urechii.
  • Medicamente antifungice topice: Medicii aplică medicamente antifungice topice, precum creme sau pulberi, direct pe ureche pentru a combate infecția. Exemplele includ miconazolul și econazolul.
  • Medicamente antifungice orale: Medicii prescriu medicamente orale, cum ar fi itraconazolul, pentru infecțiile cauzate de ciuperci precum Aspergillus, atunci când infecția rezistă tratamentelor topice.
  • Picături pentru urechi din acetat de aluminiu: Medicii recomandă picături pentru urechi din acetat de aluminiu pentru a reduce inflamația în canalul urechii.
  • Picături pentru urechi cu acid acetic: Medicii folosesc picături pentru urechi cu acid acetic pentru a ajuta la reducerea inflamației și pentru a crea un mediu nefavorabil pentru creșterea ciupercilor.
  • Curățarea urechilor: Un medic efectuează curățarea minuțioasă a canalului urechii înainte de a începe tratamentul pentru a îndepărta resturile și descărcarea.
  • Agenți de uscare: medicul a prescris pulberi antifungice topice care ajută la uscarea urechii și la uciderea ciupercii.
  • Terapie combinată: folosesc medicamente antifungice topice singure sau în combinație pentru a spori eficacitatea tratamentului.
  • Management pe termen lung: Medicii recomandă menținerea urechilor uscate și utilizarea medicamentelor antifungice pentru a preveni reapariția în cazurile cronice.
  • Soluții de casă: Oamenii folosesc un amestec din părți egale de oțet și alcool ca remediu casnic pentru a trata infecțiile fungice ale urechii, deoarece oțetul are proprietăți antifungice.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu otomicoză (infecție fungică a urechii)?

Riscurile pentru persoanele cu otomicoză (infecție fungică a urechii) sunt enumerate mai jos.

  • Sistem imunitar slăbit: Persoanele cu sistem imunitar compromis, cum ar fi cele cu diabet zaharat sau care urmează tratament imunosupresor, prezintă un risc mai mare de complicații și recidive ale otomicozei.
  • Complicații severe: infecția care se răspândește la osul temporal al craniului duce la complicații grave, inclusiv afecțiuni potențiale care pun viața în pericol.
  • Infecție netratată: netratarea otomicozei are consecințe grave asupra sănătății, inclusiv posibilitatea unor rezultate fatale.
  • Simptome cronice: calitatea vieții este afectată semnificativ de simptome persistente, cum ar fi durere, mâncărime, pierderea auzului și senzația de plenitudine a urechii.
  • Recidivă: Persoanele cu antecedente de otomicoză experimentează infecții recurente, în special atunci când sunt prezente umiditatea și instrumentele auriculare.

Cum să preveniți otomicoza (infectia fungică a urechii)?

Pentru a preveni otomicoza (infecția fungică a urechii), mențineți urechile uscate, mai ales după înot sau duș, deoarece umiditatea favorizează creșterea fungică. Purtarea dopurilor de urechi în timpul activităților acvatice și evitarea tampoanelor de bumbac protejează canalul urechii de apă și iritație. Folosirea unui uscător de păr la o setare scăzută pentru a usca urechile și evitarea zgârieturilor reduce și mai mult riscul de infecție. Menținerea unei cantități mici de ceară este benefică, deoarece ceara acționează ca o barieră naturală împotriva ciupercilor. În cele din urmă, soluțiile antifungice, cum ar fi un amestec de oțet și apă, ajută la tratarea și prevenirea infecțiilor fungice.

Cum este diagnosticată otomicoza (infecția fungică a urechii)?

Otomicoza (infecția fungică a urechii) este diagnosticată prin luarea unui tampon din canalul urechii pacientului și trimiterea acestuia la un laborator pentru testare. Examenul de laborator identifică specia fungică specifică care provoacă infecția, folosind tehnici precum prepararea hidroxidului de potasiu (KOH) pentru a vizualiza elementele fungice. Profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv otolaringologii, efectuează examinări clinice care diagnosticează otomicoza pe baza simptomelor precum durere, mâncărime și secreții. Personalul examinează tampoanele atât pentru bacteriologie, cât și pentru micologie, pentru a exclude infecțiile bacteriene. Agenții cauzali comuni includ ciuperci din genurile Aspergillus și Candida.

Când să consultați un medic despre otomicoză (infectie fungică a urechii)?

Consultați un medic despre otomicoză (infecție fungică a urechii) atunci când aveți simptome precum durere, mâncărime, pierderea auzului sau o senzație de plenitudine în ureche, mai ales dacă este însoțită de scurgeri. Este recomandabil să solicitați asistență medicală dacă observați simptome persistente după utilizarea picăturilor antifungice timp de câteva săptămâni sau dacă dezvoltați două sau mai multe infecții ale urechii într-o perioadă de șase luni. Un medic primar sau un specialist ORL efectuează o evaluare amănunțită pentru diagnosticarea și tratamentul adecvat al otomicozei. Trebuie să faceți o evaluare suplimentară pentru a preveni complicațiile dacă aveți simptome recurente sau cronice. Consultarea promptă ajută la asigurarea unui management eficient al afecțiunii.

Care sunt specialitățile medicului care tratează otomicoza (infecția fungică a urechii)?

Specialitățile medicale care tratează otomicoza (infecția fungică a urechii) sunt otolaringologii (specialiști ORL) și medicii primari. Otorinolaringologii sunt specializați în afecțiuni legate de ureche, nas și gât, iar otorinolaringologii sunt bine echipați pentru a gestiona infecțiile fungice ale canalului urechii. Medicii primari diagnosticheaza si initiaza tratamentul pentru otomicoza prin prescrierea de picaturi antifungice pentru urechi si efectuarea procedurilor de curatare a urechilor. Pentru evaluare și management ulterioară, adresați-vă unui specialist ORL în cazurile de infecții persistente sau complicate.

Cum poți trata otomicoza (infecția fungică a urechii) acasă?

Puteți trata otomicoza (infecția fungică a urechii) acasă, folosind mai multe remedii. O abordare comună este de a amesteca părți egale de oțet de mere și apă caldă, aplicând câteva picături din amestec în canalul urechii cu un picurător și lăsând-o să stea câteva minute. Pregătiți un amestec de ulei de arbore de ceai și ulei de măsline combinând câteva picături de ulei de arbore de ceai cu 1 lingură de ulei de măsline și îl aplicați în același mod. Alte opțiuni includ utilizarea peroxidului de hidrogen diluat sau a unui amestec de 1,1 alcool și oțet alb pentru a ajuta la curățarea urechii și la reducerea creșterii fungice. Solicitați asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează.

Ce se întâmplă dacă lăsați otomicoza (infecția fungică a urechii) să nu fie tratată?

Dacă lăsați otomicoza (infecția fungică a urechii) să nu fie tratată, infecția persistă și se poate agrava, ducând la complicații precum durere, mâncărime și secreții din ureche. Infecția fungică a urechii s-a răspândit la timpan, a provocat perforație și a crescut riscul de infecții mai severe care afectează structurile înconjurătoare, inclusiv osul temporal al craniului. Otomicoza netratată la persoanele imunodeprimate duce la complicații grave, inclusiv pierderea auzului și răspândirea sistemică a infecției fungice a urechii. Pierderea auzului pe termen lung sau permanent rezultă din infecții cronice netratate. Tratamentul în timp util previne aceste rezultate adverse.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au otomicoză (infecție fungică a urechii)?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au otomicoză (infecție fungică a urechii) este favorabil cu un tratament adecvat, deoarece majoritatea cazurilor răspund bine la terapiile antifungice. Unii indivizi se confruntă cu infecții cronice sau recurente, mai ales dacă revin la activități precum înotul prea curând după tratament. Infecția se rezolvă, dar simptomele persistente, cum ar fi tinitusul, continuă. Infecțiile fungice ale urechii necesită tratament prelungit și urmărire pentru a preveni reapariția, în timp ce sunt benigne și nu pun viața în pericol. Recunoașterea și gestionarea timpurie conduc la un rezultat pozitiv.

Cât durează otomicoza (infecția fungică a urechii)?

Infecția urechii (otomicoza) durează aproximativ trei săptămâni, deși, în unele cazuri, persistă până la trei luni, mai ales dacă este cauzată de ciuperca Malassezia. Tratamentul implică medicamente antifungice sau picături pentru urechi timp de 1 până la 3 săptămâni, simptomele se rezolvă după aproximativ 10 zile de terapie adecvată. Medicii administrează terapia antifungică orală în cazuri rare dacă tratamentele topice eșuează sau dacă există otită externă invazivă. O infecție fungică a urechii durează până la patru săptămâni de tratament.

Care este procentul din populația de cuvinte care are otomicoză (infecție fungică a urechii)?

Procentul populației mondiale care suferă de otomicoză (infecție fungică a urechii) este estimat la 3% până la 5%, pe baza prevalenței formei cronice. Având în vedere că populația globală este de aproximativ 8 miliarde, estimarea de 3% până la 5% se traduce la aproximativ 240 până la 400 de milioane de indivizi potențial afectați de otomicoză. Forma acută de otomicoză afectează aproximativ 0,4% din populație anual, ceea ce contribuie și mai mult la prevalența generală. Climele umede și curățarea excesivă a urechilor cresc riscul de a dezvolta otomicoză.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă otomicoză (infecție fungică a urechii)?

Oamenii cel mai probabil să facă otomicoză (infecție fungică a urechii) sunt cei care trăiesc în zone calde sau tropicale, deoarece afecțiunea prosperă în astfel de climate. Persoanele care înoată prezintă un risc mai mare din cauza expunerii potențiale la apa contaminată. Persoanele cu diabet zaharat sau alte afecțiuni medicale cronice și ale pielii, cum ar fi eczema, sunt mai predispuse la dezvoltarea infecției fungice. Persoanele cu antecedente de infecții ale urechii sau cei care folosesc produse topice antibacteriene se predispun la otomicoză. Diferiți factori contribuie la susceptibilitatea unui individ la această afecțiune.

De ce faci otomicoză (infecție fungică a urechii)?

Obțineți otomicoză (infecție fungică a urechii) din cauza expunerii la ciuperci, în special în condiții umede, care prosperă în canalul urechii externe. Înotul în apă contaminată, sistemul imunitar slăbit sau trauma la nivelul urechii crește riscul de a dezvolta otomicoză. Cerumenul (ceara), antibioticele topice sau steroizii și instrumentele urechii predispun indivizii la otomicoză. Simptomele otomicozei includ durere, mâncărime, pierderea auzului și o senzație de plenitudine în ureche, însoțită de scurgeri de lichid. Tratamentul otomicozei implică medicamente antifungice topice pentru a elimina infecția.

Cine sunt celebrii oameni cu otomicoză (infecție fungică a urechii)?

Persoanele celebre cu otomicoză (infecție fungică a urechii) nu sunt documentate pe scară largă în evidențele publice sau mass-media. O afecțiune obișnuită afectează pe oricine, dar cazurile specifice care implică persoane cunoscute apar rar în rapoarte. Cele mai multe discuții despre otomicoză se concentrează mai degrabă pe aspectele medicale, simptomele și tratamentul acesteia decât pe cazuri individuale. Nu există o listă notabilă a persoanelor celebre asociate în mod specific cu starea de otomicoză.

Care este istoricul otomicozei (infecție fungică a urechii)?

Istoria otomicozei (infecție fungică a urechii) este marcată de observațiile și descrierile timpurii ale profesioniștilor medicali în secolul al XIX-lea. Andral și Gavarret au descris pentru prima dată această afecțiune în 1843, identificând un caz de infecție fungică la ureche. În urma acesteia, în 1844, Mayer a raportat o boală a canalului auditiv extern cauzată de o ciupercă, documentând prezența unui parazit micotic în puroiul unei urechi drenate. Recunoașterea timpurie a otomicozei a pus bazele pentru înțelegerea otomicozei ca o entitate patologică distinctă.O infecție fungică a canalului urechii externe, care afectează în mod specific canalul auditiv extern, caracterizează otomicoza. Ciupercile precum Candida și Aspergillus provoacă otomicoză, care sunt cele mai frecvente specii asociate cu această afecțiune. Termenul „otomicoză” în sine este derivat din cuvintele grecești „oto”, care înseamnă ureche, și „micoză”, care înseamnă infecție fungică.Simptomele otomicozei includ durere, mâncărime, pierderea auzului și o senzație de plinătate în ureche, însoțită de scurgeri slabe. Se manifestă diferite forme ale afecțiunii, inclusiv infecții acute, subacute sau cronice, iar climatele umede sau persoanele care se angajează în curățarea excesivă a urechilor îi predispun la infecții fungice.În ciuda recunoașterii sale, există încă o dezbatere în comunitatea medicală cu privire la dacă ciupercile sunt adevărați agenți infecțioși sau doar contaminanți în canalul urechii. Otorinolaringologii recunosc otomicoza ca fiind o problemă comună și se referă la ea ca otită externă fungică.Istoria otomicozei reflectă o înțelegere treptată a infecțiilor fungice ale urechii, începând cu rapoartele timpurii de cazuri în anii 1840 și evoluând într-o afecțiune medicală recunoscută care continuă să fie studiată și tratată astăzi.