Neuropatie periferică: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este neuropatia periferică?

Neuropatia periferică este un tip de afecțiune medicală care implică leziuni ale sistemului nervos periferic, care constă din nervii din afara creierului și măduvei spinării. Afecțiunea se manifestă în diferite moduri, inclusiv slăbiciune, amorțeală și durere și afectează mâinile și picioarele. Neuropatia periferică este un termen general care cuprinde o serie de tulburări care rezultă din afectarea nervilor, ducând la comunicarea afectată între nervii periferici și sistemul nervos central.

Care sunt tipurile de neuropatie periferică?

Tipurile de neuropatie periferică sunt enumerate mai jos.

Neuropatie motorie.Leziuni ale nervilor care controlează mușchii și mișcarea, afectând acțiuni precum mișcarea mâinilor și a brațelor sau vorbirea.

Neuropatie senzorială.Leziuni ale nervilor care transportă senzații, ducând la simptome precum amorțeală, furnicături și durere.
Neuropatie autonomă.Neuropatia autonomă afectează nervii autonomi care controlează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac și digestia.
Neuropatii combinate.Neuropatiile combinate implică un amestec de leziuni ale nervilor motorii, senzoriali și autonomi.-Mononeuropatie.Mononeuropatia afectează un singur nerv, ducând la simptome localizate.

Mononevrita multiplex.Mononevrita multiplex afectează mai mulți nervi individuali în diferite zone, provocând simptome variate.
Polineuropatie.Polineuropatia afectează mai mulți nervi în întregul corp, simetric, ducând la simptome larg răspândite.
Polineuropatie amiloidă.Depunerea proteinei amiloide în nervi cauzează polineuropatie amiloidă, ducând la deteriorare.

Neuropatie diabetică.Neuropatia diabetică este o complicație frecventă a diabetului, care rezultă din nivelurile ridicate prelungite ale zahărului din sânge care afectează sănătatea nervilor.
Neuropatie inflamatorie.Neuropatia inflamatorie provoacă inflamarea nervilor, ceea ce duce la deteriorare și disfuncție.
Neuropatie dureroasă.Durerea cronică datorată leziunilor nervoase caracterizează neuropatia dureroasă.

Sindromul Guillain-Barre (GBS).Sindromul Guillain-Barre (GBS) cauzează o slăbiciune musculară rapidă ca formă acută, severă de polineuropatie demielinizantă.
Polineuropatie demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP).Polineuropatia demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP) este o formă cronică de polineuropatie demielinizantă care duce la slăbiciune progresivă și pierderea senzorială.
Neuropatie proximală.Neuropatia proximală afectează nervii din partea superioară a picioarelor și șoldurilor, ducând la slăbiciune și durere în acele zone.

Neuropatie focală.Neuropatia focală implică afectarea unui anumit nerv sau grup de nervi, ducând la simptome localizate.Diverse cauze, simptome și tipuri de nervi duc la o gamă largă de prezentări clinice pentru aceste tipuri de neuropatie periferică.

Care sunt simptomele neuropatiei periferice?

Simptomele neuropatiei periferice sunt enumerate mai jos.

Amorțeală: Apariția treptată a amorțelii în picioare sau mâini reduce capacitatea de a simți durerea sau schimbările de temperatură.

furnicături: senzații de înțepături sau furnicături, descrise ca o senzație de înțepături și ace, în special la nivelul extremităților.
Durere arzătoare: durerea este severă și debilitantă, senzație de ascuțire, zguduire, pulsație sau arsură.
Slăbiciune musculară: Slăbiciunea musculară afectează unul sau mai mulți mușchi și duce la dificultăți la ridicarea obiectelor.

Crampe: Leziunile nervoase cauzează crampe musculare.
Sensibilitate la atingere: Sensibilitatea crescută la atingere ușoară și presiune provoacă disconfort.
Durere profundă: Alte simptome însoțesc o senzație de durere profundă.

Subțierea mușchilor: pierderea sau atrofia musculară din cauza leziunilor prelungite ale nervilor.
Paralizia: Paralizia afectează mobilitatea și funcția în cazurile severe.
Dificultate de coordonare: tulburări de coordonare și echilibru din cauza pierderii senzoriale.

Sensibilitate la temperatură: Capacitate redusă de a simți temperaturile calde și reci, ceea ce duce la potențiale răni.Simptomele neuropatiei periferice variază ca severitate și afectează diferite zone ale corpului, începând de la mâini și picioare.

Care sunt cauzele neuropatiei periferice?

Cauzele neuropatiei periferice sunt enumerate mai jos.

Leziuni traumatice: Neuropatia periferică rezultă din leziuni fizice care afectează nervii.

Infecții: Leziunile nervoase apar din cauza infecțiilor virale, cum ar fi zona zoster și alte infecții.
Probleme metabolice: Afecțiuni precum diabetul zaharat contribuie semnificativ la neuropatia periferică.
Cauze ereditare: Neuropatia periferica afecteaza functia nervoasa din cauza unor tulburari ereditare.

Expunerea la toxine: plumbul, mercurul și solvenții provoacă leziuni ale nervilor.
Consumul de alcool: Neuropatia periferică rezultă din consumul îndelungat de alcool.
Anumite medicamente: Anumite medicamente, inclusiv cele pe care medicii le folosesc pentru chimioterapie si anticonvulsivante specifice, afecteaza nervii periferici cu efectele lor secundare.

Lipsa fluxului sanguin: afectarea nervilor și neuropatia periferică au rezultat din circulația sanguină redusă.
Compresie nervoasă: Afecțiuni precum sindromul de tunel carpian implică presiune asupra nervilor, ducând la neuropatie.
Condiții autoimune: Leziunile nervoase rezultă din tulburări în care sistemul imunitar atacă propriile țesuturi ale corpului.

Infecții inflamatorii: Infecțiile care provoacă inflamație duc la neuropatie periferică.
Leziuni fizice: leziunile, cum ar fi leziunile spatelui, afectează funcția nervoasă și duc la neuropatie.
Chimioterapia: Se știe că anumite tipuri de chimioterapie provoacă neuropatie periferică ca efect secundar.

Diabetul: Diabetul este cea mai frecventă cauză a neuropatiei periferice atât în Regatul Unit, cât și în Statele Unite, afectând 60 până la 70% dintre persoanele cu această afecțiune.

Care sunt tratamentele pentru neuropatia periferică?

Tratamentele pentru neuropatia periferică sunt enumerate mai jos.

Schimb de plasmă: o procedură care îndepărtează anticorpii din sânge, utilizată în cazurile de neuropatie periferică autoimună.

Steroizi: Anumite tipuri de neuropatie periferică provoacă inflamații pe care medicamentele antiinflamatoare o ajută să o reducă.
Imunoglobulină intravenoasă (IVIG): un tratament care furnizează anticorpi pentru a ajuta la modularea răspunsului imun în afecțiunile autoimune care afectează nervii periferici.
Terapie cu vitamine: Tratament pentru neuropatia periferică cauzată de deficiențe de vitamine, care implică suplimentarea cu vitamine precum B12, împreună cu îmbunătățiri ale dietei.

Injecții și plasturi cu lidocaină: Furnizorii de asistență medicală folosesc anestezice locale pentru a calma durerea în zone specifice afectate de neuropatia periferică.
Medicamente antiepileptice: Medicii prescriu medicamente precum gabapentina și pregabalinul pentru a gestiona durerea cronică legată de nervi.
Medicamente antidepresive: Duloxetina (Cymbalta) și venlafaxina (Effexor XR) ajută la atenuarea durerilor nervoase și la îmbunătățirea stării de spirit.

Agenți de amorțire topici: creme sau plasturi care conțin lidocaină sau alte medicamente pentru amorțire aplicate direct pe zonele dureroase.
Kinetoterapie: O abordare de reabilitare îmbunătățește forța, mobilitatea și reduce durerea asociată cu neuropatia periferică.
Acupunctură: un tratament alternativ pe care unii indivizi îl consideră util pentru ameliorarea durerii legate de neuropatia periferică.

Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS): o terapie care utilizează curenți electrici de joasă tensiune pentru a calma durerea prin stimularea nervilor.
Crioterapia: Un tratament care presupune aplicarea de frig la extremitati pentru a reduce durerea si inflamatia.
Chirurgie: Medicii iau în considerare opțiunile chirurgicale pentru a repara leziunile nervoase sau pentru a ameliora compresia asupra nervilor în cazuri extreme.

Medicamente fără prescripție medicală: Unele analgezice fără prescripție medicală oferă ameliorarea simptomelor ușoare ale neuropatiei periferice.
Remedii pe bază de plante: tratamente naturiste, cum ar fi ardeiul cayenne, turmericul, tarhonul și chimenul negru, pe care unii oameni le folosesc pentru a gestiona simptomele.
Agenți pentru durerea nervilor: medicii prescriu medicamente special concepute pentru a viza durerile nervoase care nu răspund la analgezicele standard. Scopul principal al acestor tratamente este de a aborda cauza de bază a neuropatiei periferice, oferind în același timp ameliorarea simptomelor.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu neuropatie periferică?

Riscurile pentru persoanele cu neuropatie periferică sunt enumerate mai jos.

Risc crescut de cădere.Persoanele cu neuropatie periferică sunt mai predispuse la cădere din cauza pierderii echilibrului și a coordonării.
Ulcere la picioare.Leziunile nervoase duc la pierderea senzației la nivelul picioarelor, crescând riscul de răni și ulcere pentru persoanele cu neuropatie periferică.

Amputație.Persoanele cu boală arterială periferică și neuropatie periferică au șanse mai mari de a necesita amputații din cauza complicațiilor de la ulcerul piciorului.
Infecție.Persoanele cu neuropatie periferică se confruntă cu o senzație și un flux sanguin redus, ceea ce duce la răni neobservate și crește riscul de infecții.
Dureri cronice.Neuropatia periferică provoacă durere persistentă care afectează calitatea vieții persoanelor cu această afecțiune.

Slăbiciune musculară și paralizie.Mușchii slabi duc la paralizie, afectând mobilitatea și activitățile zilnice ale persoanelor cu neuropatie periferică.
Se modifică ritmul cardiac.Neuropatia periferică afectează nervii autonomi, ducând la ritmuri neregulate ale inimii la persoanele cu această afecțiune.
Probleme de circulatie a sangelui.Leziunile nervilor afectează fluxul sanguin, ceea ce duce la complicații în circulație pentru persoanele cu neuropatie periferică.

Tulburări ale rinichilor.Problemele cu rinichii cauzează niveluri ridicate de toxine în sânge care dăunează și mai mult țesutului nervos la persoanele cu neuropatie periferică.
Tulburări hepatice.Problemele hepatice la persoanele cu această afecțiune duc la acumularea de toxine care dăunează nervilor periferici, similar cu afecțiunile renale.
Risc mai mare de deces.Cercetătorii sugerează că neuropatia periferică este asociată cu un risc mai mare de deces din toate cauzele, în special din cauza afecțiunilor cronice care afectează persoanele cu această afecțiune.

Prognostic prost de recuperare.Afecțiunile care implică degenerescența Walleriana sau axonală au un prognostic și rezultate de recuperare mai proaste pentru persoanele cu neuropatie periferică.
Deficiențe nutriționale.Persoanele cu neuropatie periferică experimentează simptome exacerbate și leziuni suplimentare ale nervilor din cauza malnutriției sau a dietei proaste.
Daune legate de alcool.Consumul excesiv de alcool pe termen lung duce la neuropatie periferică, agravând riscurile existente pentru persoanele cu această afecțiune.

Susceptibilitate crescută la toxine.Metalele grele și alte substanțe toxice agravează leziunile nervoase și simptomele la persoanele cu neuropatie periferică.
Complicații din afecțiunile cronice.Persoanele cu boli cronice, cum ar fi diabetul, experimentează o agravare a neuropatiei periferice și riscurile asociate.Aceste riscuri evidențiază importanța gestionării condițiilor de bază și a menținerii sănătății generale pentru a atenua efectele neuropatiei periferice.

Cum să previi neuropatia periferică?

Pentru a preveni neuropatia periferică, gestionați afecțiunile medicale subiacente, în special diabetul, prin monitorizarea nivelului de zahăr din sânge și menținerea tensiunii arteriale sănătoase și a nivelurilor de colesterol. Un stil de viață sănătos care include o dietă echilibrată bogată în nutrienți, exerciții fizice regulate și gestionarea greutății reduce semnificativ riscul de afectare a nervilor. Limitarea consumului de alcool și evitarea expunerii la toxine sunt pași cruciali în prevenire. Abordarea deficiențelor de vitamine, în special vitamina B1 (tiamină) și antioxidanții precum acidul alfa-lipoic, susține sănătatea nervilor. În cele din urmă, rămânerea vigilentă în ceea ce privește evitarea rănilor și abordarea promptă a simptomelor previne deteriorarea ulterioară a nervilor.

Cum este diagnosticată neuropatia periferică?

Neuropatia periferică este diagnosticată printr-o evaluare clinică cuprinzătoare care include un istoric medical detaliat și un examen fizic. Furnizorii de asistență medicală efectuează examene neurologice pentru a evalua senzația, forța și reflexele și efectuează teste specifice, cum ar fi studii de conducere nervoasă și teste de electrodiagnostic, inclusiv teste de conducere nervoasă senzorială și motorie, teste de răspuns F și electromiografie cu ac. Medicul a ordonat analize de sânge și analize ale lichidului cefalorahidian pentru a identifica cauzele care stau la baza. Medicii trimit pacienții către un neurolog pentru evaluare de specialitate, dacă este necesar. Diagnosticul precoce promovează tratamentul și managementul eficient al neuropatiei periferice.

Când să consultați un medic despre neuropatia periferică?

Consultați un medic despre neuropatia periferică atunci când observați simptome neobișnuite, cum ar fi furnicături, amorțeală sau durere în mâini sau picioare. Căutați asistență medicală este importantă dacă aveți slăbiciune, pierderea senzațiilor sau modificări ale echilibrului. Medicii și furnizorii de servicii medicale previn deteriorarea ulterioară a nervilor și gestionează simptomele în mod eficient prin diagnosticare și tratament precoce. Consultați-vă imediat furnizorul de asistență medicală dacă aveți o tăietură sau un ulcer la picior sau dacă aveți crampe dureroase sau contracții musculare necontrolate. Monitorizați-vă simptomele și raportați orice modificare medicului dumneavoastră dacă aveți un diagnostic de neuropatie periferică.

Care sunt specialitățile medicului care tratează neuropatia periferică?

Specialitățile medicului care tratează neuropatia periferică sunt neurologia, neurochirurgia, medicina durerii și medicina fizică și reabilitare. Neurologii se specializează în special în diagnosticarea și gestionarea afecțiunilor care afectează sistemul nervos, inclusiv neuropatia periferică. Geneticienii clinici și specialiștii în managementul durerii sunt implicați în tratamentul neuropatiei periferice. Echipele multidisciplinare, cum ar fi cele de la Northwestern Medicine și Cleveland Clinic, includ experți din diverse domenii pentru a oferi îngrijire cuprinzătoare pacienților cu neuropatie periferică.

Cum poți trata neuropatia periferică acasă?

Puteți trata neuropatia periferică la domiciliu prin diverse remedii naturiste și modificări ale stilului de viață. O dietă echilibrată bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe susține sănătatea nervilor, în timp ce exercițiile fizice regulate îmbunătățesc circulația și reduc simptomele. Băile calde, băuturile cu sare Epsom și tratamentele topice precum crema cu capsaicină sau plasturii cu lidocaină ameliorează durerea. Practicarea unei bune îngrijiri a picioarelor, cum ar fi inspecțiile zilnice pentru răni și purtarea de încălțăminte adecvată, este crucială, în special pentru persoanele cu diabet. În cele din urmă, renunțarea la fumat și gestionarea stresului prin meditație îmbunătățește starea generală de bine și ameliorează simptomele neuropatiei periferice.

Ce se întâmplă dacă lași neuropatia periferică să nu fie tratată?

Dacă lăsați neuropatia periferică să nu fie tratată, aceasta duce la agravarea progresivă a simptomelor, inclusiv creșterea durerii, amorțeală și slăbiciune musculară. Leziunile nervoase netratate duc la complicații grave, cum ar fi ulcere ale piciorului, infecții și, potențial, gangrenă, care necesită amputarea în timp. Afecțiunea provoacă o pierdere a senzației la picioare, ceea ce face mai ușor ca rănile și abraziunile să treacă neobservate, ceea ce duce la infecții severe. Neuropatia periferică netratată duce la leziuni permanente ale nervilor pe care medicii nu le pot inversa, afectând în cele din urmă calitatea vieții unei persoane și reducând potențial speranța de viață. Diagnosticul și tratamentul precoce previn rezultate grave.

Care este prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au neuropatie periferică?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au neuropatie periferică este variabil și depinde în mare măsură de cauza de bază a leziunii nervoase și de durata afecțiunii. Persoanele se confruntă cu o îmbunătățire în timp, mai ales atunci când gestionează cauza de bază, cum ar fi diabetul. În multe cazuri, complicațiile care afectează speranța de viață duc la leziuni permanente ale nervilor sau se agravează în timp. Neuropatia periferică în sine cauzează rareori rezultate fatale, dar duce la complicații grave dacă este lăsată netratată. Mulți indivizi consideră că perspectiva este bună, deoarece pot gestiona neuropatia periferică, deși este incomodă.

Cât durează neuropatia periferică?

Neuropatia durează săptămâni, luni sau chiar ani, în funcție de cauza de bază și de circumstanțele individuale. Unii pacienți prezintă simptome pentru o perioadă scurtă de timp în timpul tratamentului, în timp ce alții au simptome persistente care durează între 18 luni și cinci ani sau mai mult, în special în cazurile de neuropatie indusă de chimioterapie. Recuperarea variază semnificativ; unii indivizi se simt mai bine în decurs de 6 până la 12 luni, în timp ce alții ating doar o recuperare parțială sau prezintă simptome permanente. Durata neuropatiei periferice este influențată de factori precum tipul și cantitatea de chimioterapie primită, precum și de orice afecțiuni subiacente, cum ar fi diabetul. Procesul de vindecare este lent, iar medicii nu garantează recuperarea completă pentru fiecare pacient.

Care este procentul din populația de cuvinte care are neuropatie periferică?

Procentul populației mondiale care are neuropatie periferică este estimat la aproximativ 2,4%. Estimările sugerează că prevalența neuropatiei periferice variază semnificativ, cifrele indicând rate de până la 8% la populațiile mai în vârstă. Diferiți factori, cum ar fi vârsta și durata diabetului, determină prevalența neuropatiei periferice diabetice (DPN), care variază de la 6% la 51% în rândul persoanelor cu diabet. Una din zece persoane din populația generală are o formă de neuropatie periferică, estimează cercetătorii.

Cine sunt cei mai probabili oameni să facă neuropatie periferică?

Cele mai probabile persoane de a face neuropatie periferică sunt cele cu diabet, deoarece este principala cauză a afecțiunii în Statele Unite, afectând aproximativ 60 până la 70% dintre diabetici. Persoanele cu vârsta peste 50 de ani prezintă un risc mai mare, cu rate de prevalență crescând între 5% și 7% în rândul persoanelor cu vârsta de 45 și peste. Alte grupuri expuse riscului includ persoanele cu deficiențe de vitamine, boli autoimune sau cei care au suferit leziuni sau expunere la toxine. Factorii genetici influențează apariția unor neuropatii rare care apar în familii. Afecțiunea este deosebit de comună în rândul adulților în vârstă și a celor cu probleme de sănătate subiacente.

De ce faci neuropatie periferică?

Obțineți neuropatie periferică din cauza diferiților factori care dăunează nervilor periferici. Cauzele comune includ diabetul necontrolat, care afectează 60 până la 70% dintre persoanele cu această afecțiune, precum și consumul excesiv de alcool, deficiențe de vitamine (în special vitamina B12) și leziuni fizice. Bolile autoimune, tulburările metabolice, expunerea la toxine și anumite medicamente contribuie la alți factori. Predispozițiile genetice și bolile sistemice contribuie la dezvoltarea neuropatiei periferice. Afecțiunea apare dintr-o interacțiune complexă a stilului de viață, a factorilor nutriționali și medicali care duc la deteriorarea nervilor.

Cine sunt celebrii oameni cu neuropatie periferică?

Persoanele celebre cu neuropatie periferică sunt enumerate mai jos.

Eric Clapton: un muzician renumit care a discutat deschis despre lupta lui Eric Clapton cu neuropatia periferică.

Dave Ball: chitaristul pentru Procol Harum care a început să sufere de neuropatie periferică.
Tony Benn: O persoană celebră care a suferit deschis de neuropatie periferică.
Dean Winters: Actorul a fost bântuit de neuropatie de 12 ani, experimentând amorțeală persistentă chiar și după operații.

Patrick Stewart: O persoană celebră se confruntă cu dureri cronice legate de neuropatie.
Serena Williams: O persoană celebră care se confruntă cu dureri cronice, potențial legate de neuropatie.
Pete Davidson: O persoană celebră care suferă de dureri cronice, posibil asociate cu neuropatie.

Lady Gaga: O persoană celebră se confruntă cu dureri cronice care includ simptome neuropatice.
Padma Lakshmi: O persoană celebră care suferă de dureri cronice, potențial legate de neuropatie.
Travis Barker: O persoană celebră care suferă de dureri cronice, posibil legate de neuropatie.

Cynthia McFadden: O persoană celebră a avut probleme de sănătate legate de neuropatie.
Montel Williams: O persoană celebră a vorbit despre provocările de sănătate ale lui Montel Williams, inclusiv durerea cronică care implică neuropatie.Acești indivizi au atras atenția asupra afecțiunii prin experiențele lor și discuțiile publice.

Care este istoricul neuropatiei periferice?

Istoria neuropatiei periferice este bogată și complexă, reflectând înțelegerea în evoluție a leziunilor nervoase și a implicațiilor acesteia pentru sănătate. Recunoașterea durerii rezultate din leziunile nervilor periferici datează de la începutul secolului al XIX-lea, cu contribuții notabile din partea unor figuri precum Silas Weir Mitchell, care a contribuit la atragerea atenției asupra suferinței cauzate de aceste afecțiuni. Munca lui Silas Weir Mitchell a ajutat la stabilirea unei baze pentru înțelegerea clinică a durerii neuropatice.Terminologia din jurul neuropatiei periferice a variat și a rămas prost definit, complicând sarcina de a urmări evoluția acesteia de-a lungul istoriei. Termenul „nevrita periferică” a fost folosit istoric, dar „nevrita periferică” cuprinde o gamă largă de afecțiuni care afectează sistemul nervos periferic. Clasificarea acestor tulburări s-a îmbunătățit în timp, ducând la o mai bună înțelegere a cauzelor și manifestărilor lor.Progresele în știința medicală, inclusiv dezvoltarea tehnicilor de diagnostic și o înțelegere mai profundă a mecanismelor de bază, au îmbunătățit semnificativ capacitatea de a diagnostica și trata neuropatia periferică în secolul al XX-lea. Recunoașterea diferitelor etiologii, cum ar fi factorii metabolici, sistemici, toxici și genetici, a extins sfera cercetării și practicii clinice. Diabetul zaharat de tip 2 negestionat a apărut ca cea mai frecventă cauză a neuropatiei periferice, cu niveluri ridicate de zahăr din sânge dăunând nervilor periferici în timp.Înțelegerea afecțiunilor asociate, cum ar fi polineuropatia demielinizantă inflamatorie cronică (CIDP) și alte neuropatii legate de imun, a influențat studiul neuropatiei periferice, care prezintă simptome recidivante și remisive. Rolul istoricului familial și al predispoziției genetice a fost recunoscut, cu anumite neuropatii rare legate de factori ereditari.Practicile antice, inclusiv utilizarea anghilelor în Mesopotamia și explorările științifice ulterioare ale unor figuri precum Michael Faraday din Londra au urmărit contextul istoric al stimulării nervilor periferici și au contribuit la înțelegerea funcției și stimulării nervoase.Istoria neuropatiei periferice reflectă o călătorie de la recunoașterea timpurie a durerii legate de nervi până la o înțelegere sofisticată a diverselor cauze, mecanisme și tratamente. Această evoluție continuă pe măsură ce cercetarea avansează, oferind noi perspective în prevenirea și gestionarea neuropatiei periferice, o afecțiune complexă.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire