Migrenă: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este migrena?

Migrena este un tip de afecțiune medicală caracterizată ca o tulburare neurologică care se manifestă ca dureri de cap severe. Medicii știu că afecțiunea provoacă durere intensă, pulsatorie sau o senzație de pulsație, localizată pe o parte a capului. O migrenă durează de la 4 la 72 de ore, iar alte simptome, cum ar fi greața, vărsăturile și sensibilitatea la lumină și sunet, însoțesc faza de durere de cap dacă nu sunt tratate.Medicii clasifică migrena drept o tulburare primară de cefalee, ceea ce înseamnă că nu este cauzată de o altă afecțiune medicală. Cefaleea primară afectează mai mult de 10% din populația globală și este deosebit de răspândită în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 50 de ani. Migrenele sunt de aproximativ trei ori mai frecvente la femei decât la bărbați, ceea ce sugerează o potențială legătură cu factorii hormonali.Medicii au clasificat în continuare afecțiunea în diferite tipuri, inclusiv migrena cu aură, care implică semne de avertizare, cum ar fi tulburări de vedere (de exemplu, vedea lumini intermitente sau linii în zig-zag) înainte de a începe durerea de cap. Medicii folosesc termenul de migrenă clasică pentru a descrie tipul, care este urmat de o cefalee puternică unilaterală.Cercetătorii cred că o combinație de factori genetici, de mediu și neurologici duce la migrenă. O tendință moștenită de a experimenta dureri de cap însoțite de tulburări senzoriale este asociată cu starea medicală, ceea ce indică faptul că creierul procesează informațiile senzoriale primite cu instabilitate. Inflamația durei mater, o membrană protectoare care înconjoară creierul, duce la modificări ale fluxului sanguin local și la răspândirea durerii.Sunt disponibile diferite tratamente medicale pentru a ajuta la gestionarea simptomelor și pentru a reduce frecvența și severitatea atacurilor, în timp ce în prezent nu există un remediu pentru migrenă. Medicii includ medicamente precum triptanii, medicamentele antiinflamatoare și terapiile preventive în aceste tratamente. Gestionarea stării medicale necesită modificări ale stilului de viață și identificarea factorilor declanșatori.Migrena este o boală neurologică invalidantă care are un impact semnificativ asupra calității vieții celor afectați. Înțelegerea simptomelor, declanșatorilor și a opțiunilor de tratament ale afecțiunii medicale asigură un management eficient și îmbunătățește rezultatele pacientului.

Care sunt tipurile de migrenă?

Tipurile de migrenă sunt enumerate mai jos.

Migrenă fără aură (migrenă comună) Migrena fără aură este cel mai răspândit tip, reprezentând aproximativ 75% din cazurile de migrenă. O cefalee pulsantă unilaterală care durează de la 4 la 72 de ore implică greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet într-o migrenă fără aură.

Migrena cu aură include simptome de avertizare cunoscute sub denumirea de aură, pe care oamenii le experimentează ca tulburări vizuale (cum ar fi să văd lumini intermitente sau linii în zig-zag), modificări senzoriale sau dificultăți de vorbire înainte de a începe durerea de cap.
Migrena silențioasă (migrenă acefalgică) prezintă simptome de aură fără durerea de cap însoțitoare. Societatea Internațională pentru Dureri de Cap clasifică migrena tăcută drept aură tipică fără dureri de cap.
Migrena hemiplegică – Migrena hemiplegică este un tip rar care implică paralizie temporară sau slăbiciune pe o parte a corpului, împreună cu alte simptome, cum ar fi modificări ale vederii, confuzie și probleme de vorbire. Există două subtipuri: migrenă hemiplegică familială (moștenită) și migrenă hemiplegică sporadică (apare fără antecedente familiale).

Definiția migrenei cronice implică apariția a 15 sau mai multe zile cu dureri de cap pe lună, cel puțin opt dintre aceste zile fiind migrene. Migrenele episodice se dezvoltă în migrene cronice.
Migrena cu aura trunchiului cerebral Migrena cu aura trunchiului cerebral include simptome care provin din trunchiul cerebral, cum ar fi vertij, tinitus și vedere dublă, împreună cu simptomele tipice ale aurei.
Episoadele de vertij sau amețeli caracterizează migrena vestibulară, care apare cu sau fără cefalee. Problemele de echilibru sunt asociate cu migrena vestibulară.

Migrena abdominală afectează copiii și aceștia experimentează dureri abdominale recurente, greață, vărsături și dureri de cap.Înțelegerea acestor diferite tipuri de migrene duce la un diagnostic și un management eficient, deoarece fiecare tip necesită abordări diferite de tratament și modificări ale stilului de viață pentru a atenua simptomele și a reduce frecvența atacurilor.

Care sunt simptomele migrenei?

Simptomele migrenei sunt diverse și variază de la o persoană la alta. Simptomele includ.

Cefalee intensă: O cefalee severă, pulsantă, localizată pe o parte a capului, este semnul distinctiv al unei migrene, dar durerea de cap apare bilateral. Durerea durează de la 4 la 72 de ore și are o intensitate moderată până la severă dacă nu este tratată.

Greață și vărsături: Mulți indivizi prezintă simptome gastrointestinale, inclusiv greață și vărsături, în timpul unui atac de migrenă.
Sensibilitate la lumină și sunet: Persoanele cu migrene devin sensibile la stimulii senzoriali, considerând intolerabile luminile strălucitoare și sunetele puternice.
Aura: Unii indivizi experimentează o aură înainte de a începe durerea de cap, care include tulburări vizuale (cum ar fi lumini intermitente, linii în zig-zag sau pierderea temporară a vederii), modificări senzoriale (cum ar fi furnicături sau amorțeală) sau tulburări motorii.

Oboseală și căscat: indivizii nu se simt obosiți și căscă frecvent în timpul unei migrene.
Schimbări de dispoziție: o persoană experimentează schimbări de dispoziție, cum ar fi iritabilitate sau depresie, înainte sau în timpul unei migrene.
Gât înțepenit: migrenele provoacă o înțepenire a gâtului ca simptom.

Urinare crescută: Unii indivizi raportează o creștere a urinării în timpul unui episod de migrenă.
Pofte și sete: Anumite alimente sau sete crescută determină oamenii să aibă pofte în timpul unei migrene.
Alte simptome: amețeli, transpirații, senzație de căldură sau frig, dureri de stomac și diaree sunt simptome suplimentare.O combinație a acestor simptome caracterizează migrenele, făcându-le o tulburare neurologică complexă care are un impact semnificativ asupra calității vieții celor afectați. Înțelegerea acestor simptome duce la un management și un tratament eficient.

Care sunt cauzele migrenei?

Cauzele migrenei sunt multiple și includ o combinație de factori genetici, de mediu și neurologici. Cauzele primare și declanșatoarele asociate migrenelor includ.

Modificări hormonale: Hormonii, în special estrogenul, declanșează fluctuații care provoacă migrene. Cercetătorii observă acest fenomen la femei în timpul ciclurilor menstruale, sarcinii sau menopauzei.
Stres și factori emoționali: nivelurile ridicate de stres, anxietate și chiar emoție declanșează migrene. Declanșatorii emoționali contribuie semnificativ la episoadele de migrenă.

Factori dietetici: Anumite persoane declanșează migrene cu anumite alimente și băuturi. Vinovații obișnuiți includ brânzeturile învechite, carnea procesată, alcoolul (în special vinul roșu) și alimentele care conțin aditivi precum MSG. Sărind peste mese sau să nu mănânci provoacă migrene.
Tipare de somn: privarea de somn și somnul excesiv declanșează migrene. Tiparele neregulate de somn perturbă ritmurile naturale ale corpului și duc la dureri de cap.
Factori de mediu: declanșatorii includ schimbările de vreme, expunerea la lumini puternice, mirosuri puternice și zgomote puternice. Se știe că lumina puternică a soarelui sau luminile pâlpâitoare provoacă migrene la unele persoane.

Factori fizici: Oboseala si suprasolicitarea provoaca migrene. Mișcările bruște ale gâtului sau menținerea unei poziții fixe pentru prea mult timp declanșează dureri de cap.
Predispoziție genetică: Dovezile arată că familiile au un istoric de migrene, sugerând că o componentă genetică influențează susceptibilitatea unui individ la migrene.
Factori neurologici: Activitatea anormală a creierului afectează temporar semnalele nervoase și substanțele chimice din creier, provocând migrene. Activitatea anormală a dus la modificări ale fluxului sanguin și inflamație, ceea ce a contribuit la durerea de cap.

Cofeină: Consumul moderat de cofeină ajută unii indivizi să atenueze durerile de cap, în timp ce consumul excesiv sau retragerea de cofeină declanșează migrene.
Alte afecțiuni medicale: Afecțiuni precum anxietatea, depresia și alte tulburări neurologice cresc frecvența și severitatea migrenelor.Înțelegerea acestor cauze și declanșatoare gestionează și previne eficient atacurile de migrenă. Indivizii identifică factori declanșatori personali pentru a face ajustări ale stilului de viață care reduc frecvența și intensitatea migrenelor lor.

Care sunt tratamentele pentru migrenă?

Tratamentele pentru migrenă sunt diverse și clasificate în tratamente acute, tratamente preventive și terapii fără medicamente.1. Tratamente acute: Tratamentele acute sunt medicamente utilizate pentru a ameliora simptomele migrenei odată ce începe un atac. Acestea includ:.- Triptani: Medicii consideră triptanii tratamente de primă linie pentru migrenele moderate până la severe. Triptanii obișnuiți includ sumatriptan (Imitrex) și rizatriptan (Maxalt). Un studiu recent sugerează că triptanii sunt printre cele mai eficiente opțiuni pentru ameliorarea migrenei.- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Opțiunile fără prescripție medicală precum ibuprofenul și naproxenul sunt eficiente pentru migrenele ușoare până la moderate.- Acetaminofen: oamenii folosesc acetaminofen pentru durerea de migrenă ușoară până la moderată.- Antiemetice: Medicamente precum metoclopramida și proclorperazina atenuează greața și vărsăturile asociate migrenelor. Metoclopramida intravenoasă a demonstrat o eficacitate semnificativă în tratarea migrenelor acute.- Gepants: medicamentele orale mai noi, cum ar fi ubrogepant (Ubrelvy) și rimegepant (Nurtec) sunt utilizate pentru tratamentul acut.- Anticorpi monoclonali CGRP: anticorpii monoclonali CGRP sunt tratamente mai noi care vizează peptida legată de gena calcitoninei (CGRP) implicată în atacurile de migrenă.2. Tratamente preventive: Tratamentele preventive sunt medicamente luate pentru a reduce frecvența și severitatea atacurilor de migrenă. Acestea includ:.- Beta-blocante: Propranololul (Inderal) și metoprololul (Lopressor) ajută la prevenirea migrenelor.- Antidepresive: Anumite antidepresive, cum ar fi amitriptilina, sunt folosite pentru prevenirea migrenei.- Anticonvulsivante: topiramatul și valproatul reduc în mod eficient frecvența migrenelor.- Anticorpi monoclonali CGRP: Cercetătorii folosesc anticorpi monoclonali CGRP ca tratamente preventive.3. Terapii non-medicamentale: Modificările stilului de viață și tratamentele alternative ajută la gestionarea migrenelor prin terapii non-medicamentoase.- Terapia cu temperatură: Compresele calde sau reci aplicate pe cap sau pe gât oferă o ușurare.- Suplimente naturale: Riboflavina (Vitamina B2), magneziu, coenzima Q10 și unt au demonstrat o anumită eficacitate în prevenirea migrenelor.- Schimbări ale stilului de viață: Oamenii pot reduce frecvența migrenelor identificând și evitând factorii declanșatori, menținând un program regulat de somn și gestionând stresul.4. Alte tratamente: – Injecții cu Botox: Botoxul ajută la reducerea numărului de zile cu dureri de cap pentru prevenirea migrenei cronice.- Abordări non-farmacologice: terapia cognitiv-comportamentală (CBT), biofeedback-ul și acupunctura beneficiază indivizii.Aceste tratamente îmbunătățesc semnificativ calitatea vieții persoanelor care suferă de migrene, în timp ce nu există un tratament pentru migrene. Pacienții lucrează îndeaproape cu furnizorii lor de asistență medicală pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat care se adresează nevoilor și simptomelor lor specifice.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu migrenă?

Care sunt riscurile pentru persoanele cu migrenă? Persoanele cu migrene se confruntă cu mai multe riscuri pentru sănătate și complicații care le afectează în mod semnificativ bunăstarea generală. Iată câteva dintre riscurile cheie asociate migrenelor.

Risc crescut de accident vascular cerebral: cercetările indică faptul că persoanele care suferă de migrene, în special cele cu aură, au un risc mai mare de accident vascular cerebral. Studiile sugerează că migrenele cresc riscul de accident vascular cerebral cu aproximativ 50%. Femeile pronunță în mod deosebit această asociere.
Boli de inimă: studiile sugerează că migrenele se leagă de un risc cu 50% mai mare de evenimente coronariene pentru persoanele afectate. Aceasta include afecțiuni precum atacurile de cord și alte probleme cardiovasculare.

Hipertensiune arterială: dovezile sugerează că migrenele contribuie la dezvoltarea hipertensiunii arteriale, care este un factor de risc semnificativ pentru bolile cardiovasculare.
Anomalii cardiace: Unele studii arată că persoanele cu migrene au o prevalență mai mare a defectelor cardiace, cum ar fi foramen oval patent (PFO), care complică și mai mult sănătatea cardiovasculară.
Epilepsie: Există o asociere remarcată între migrene și un risc crescut de epilepsie, în special la persoanele care suferă de atacuri de migrenă severe sau frecvente.

Probleme de sănătate mintală: Condițiile de sănătate mintală, inclusiv depresia și anxietatea, sunt asociate cu migrene. Persoanele care suferă de migrene cresc semnificativ probabilitatea de a se confrunta cu aceste afecțiuni, care exacerba impactul general al migrenelor asupra calității vieții.
Insomnie: Durerea cronică și disconfortul asociate cu migrenele duc la tulburări de somn, crescând riscul de insomnie și alte probleme legate de somn.
Modificări structurale ale creierului: studiile de neuroimagistică au relevat o prevalență mai mare a leziunilor structurale ale creierului asimptomatice la persoanele cu migrene. Acest lucru sugerează că modificările structurii creierului în timp sunt asociate cu migrene.

Complicații de la medicamente: Medicii folosesc unele medicamente pentru a trata migrenele, care duc la complicații sau efecte secundare care prezintă riscuri suplimentare pentru sănătate.
Frecvența crescută a durerilor de cap: Frecvența crescută a durerilor de cap duce la afecțiuni de migrenă cronică și complică și mai mult managementul.
Alte probleme de sănătate: Alte afecțiuni medicale, cum ar fi tulburările gastrointestinale, complică profilul de sănătate al persoanelor care suferă de migrene.Migrenele afectează în mod semnificativ sănătatea unei persoane, ducând la o serie de complicații care necesită un management și o monitorizare atentă. Înțelegerea acestor riscuri îmbunătățește tratamentul și îmbunătățește calitatea vieții celor afectați de migrene.

Cum să previi migrena?

Pentru a preveni migrena, persoanele ar trebui să se angajeze în exerciții aerobice regulate, cum ar fi mersul pe jos, joggingul sau mersul cu bicicleta, care pot ajuta la reducerea frecvenței atacurilor. Menținerea unui program consecvent pentru mâncare și dormit, gestionarea stresului prin tehnici precum respirația profundă și evitarea factorilor declanșatori precum săritul peste mese sau consumul excesiv de cofeină sunt esențiale. Medicamentele preventive, cum ar fi beta-blocante precum atenololul (Tenormin) și metoprololul (Lopressor, Toprol XL), pot fi prescrise de către furnizorii de servicii medicale. Schimbările stilului de viață, inclusiv menținerea hidratată, ținerea unui jurnal de dureri de cap și utilizarea tehnicilor de relaxare, pot ajuta în continuare la prevenirea migrenelor. În cele din urmă, încorporarea acupuncturii și asigurarea unui mediu calm poate contribui la reducerea apariției migrenelor.

Cum este diagnosticată migrena?

Migrena este diagnosticată printr-o combinație de istoricul medical al pacientului, examenul fizic și îndeplinirea criteriilor de diagnosticare a Clasificării Internaționale a Cefaleei (ICHD-3). Simptomele pacientului, inclusiv frecvența și caracteristicile atacurilor de cefalee, sunt evaluate de neurologi și medicii primari, care efectuează teste imagistice precum scanări CT sau RMN pentru a exclude alte afecțiuni, deși nu există un test specific pentru migrenă în sine. Un jurnal de simptome ajută la diagnostic prin urmărirea tiparelor de cefalee și a potențialilor factori declanșatori. Diagnosticul presupune ca pacientul să fi suferit cel puțin cinci atacuri care îndeplinesc criteriile stabilite. Procesul pune accent pe o înțelegere aprofundată a experiențelor raportate și a semnelor clinice ale pacientului.

Când să consultați un medic despre migrenă?

Consultați un medic despre migrenă atunci când aveți dureri de cap care apar mai mult de patru zile pe lună sau necesită medicamente mai mult de două zile pe săptămână. Solicitați asistență medicală dacă migrenele interferează cu activitățile zilnice, se agravează sau dacă aveți simptome noi sau severe, cum ar fi o durere de cap bruscă, intensă sau simptome de aură care durează mai mult de o oră. Consultați un profesionist din domeniul sănătății dacă aveți o durere de cap care persistă mai mult de 72 de ore sau dacă aveți simptome însoțitoare cum ar fi febră, îndoitură a gâtului, confuzie sau convulsii. Medicii recomandă consultații regulate dacă aveți antecedente familiale de migrene sau dacă durerile de cap se agravează progresiv. Înțelegerea acestor semne de avertizare vă ajută să vă asigurați un management eficient și să vă îmbunătățiți calitatea vieții.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează migrenele?

Specialitățile medicale care tratează migrenele sunt neurologii, în special cei care au absolvit o pregătire suplimentară în medicina cefaleei și sunt certificate de Consiliul Unit pentru Subspecialități Neurologice (UCNS). Specialiștii în durere, anestezologii și medicii care se concentrează pe medicina pentru cefalee, împreună cu medicii primari, trimit pacienții către neurologi în tratamentul migrenei. Diferiți profesioniști medicali, cum ar fi stomatologi, chiropracticieni, dieteticieni și terapeuți, ajută la gestionarea migrenelor prin identificarea factorilor declanșatori și oferind îngrijiri de susținere. Abordarea cuprinzătoare a tratamentului migrenei implică colaborarea dintre acești specialiști pentru a optimiza rezultatele pacientului.

Cum poți trata migrena acasă?

Puteți trata migrena acasă folosind diferite metode care pot oferi ameliorare și ajuta la gestionarea simptomelor. Odihna într-o cameră întunecată și liniștită poate atenua durerea, în timp ce aplicarea de comprese calde sau reci pe frunte sau pe gât poate oferi un confort suplimentar. Calmantele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul, pot fi eficiente pentru durerea ușoară, iar remediile naturale precum ghimbirul, magneziul și uleiurile esențiale precum levănțica și menta pot ajuta. Menținerea hidratată, menținerea unui program regulat de alimentație și somn și practicarea unor tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi yoga, pot preveni și mai mult atacurile de migrenă. Presopunctura și masajul blând pot oferi o ușurare imediată în timpul unui episod de migrenă.

Ce se întâmplă dacă lași migrena să nu fie tratată?

Dacă lăsați migrena să nu fie tratată, starea se agravează semnificativ, ducând la simptome mai severe, cum ar fi durere prelungită, greață și sensibilitate crescută la lumină și sunet. Durerile de cap cronice zilnice, caracterizate prin simptome continue, transformă migrenele netratate în migrene în toată regula. Atacurile de migrenă cresc în frecvență și intensitate, ceea ce poate duce la episoade debilitante care durează de la 4 la 72 de ore. Migrenele netratate cresc riscul de complicații grave, inclusiv accident vascular cerebral și boli cardiovasculare în timp. Managementul și tratamentul în timp util al migrenelor reduc aceste riscuri și îmbunătățesc calitatea vieții.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au migrenă?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au migrenă este variabil, deoarece diferă foarte mult de la un indivizi. Cercetările sugerează că până la patru din cinci persoane se confruntă cu o îmbunătățire în timp, văzând migrenele lor devin mai puțin frecvente sau severe. Unii indivizi se confruntă cu migrenă cronică sau forme rezistente ale afecțiunii, care provoacă un handicap semnificativ și le scade calitatea vieții. Mulți pacienți obțin o ameliorare semnificativă a simptomelor cu un management adecvat, inclusiv modificări ale stilului de viață și tratamente țintite. Opțiunile de tratament eficiente ajută la gestionarea stării de migrenă și la îmbunătățirea rezultatelor pacientului, în timp ce nu există un remediu pentru migrenă.

Cât durează migrena?

Migrena durează de la 4 până la 72 de ore dacă nu este tratată. Faza de durere de cap poate varia ca durată, durează între patru ore și trei zile și poate fi însoțită de simptome precum greață, vărsături și sensibilitate la lumină și sunet. Migrenele netratate pot dura mai mult, cu cazuri rare de peste o săptămână. Durata totală a unui atac de migrenă include diferite faze. prodrom, aura, cefalee și postdrom, fiecare cu propriul interval de timp. Dacă simptomele migrenei persistă mai mult de 72 de ore, trebuie solicitată asistență medicală.

Care este procentul din populația de cuvinte care are migrenă?

Procentul populației mondiale care suferă de migrenă este estimat a fi între 10% și 15%, cu aproximativ 1 miliard de oameni afectați la nivel global. Statistica de 1 miliard de oameni se traduce prin aproximativ 1 din 7 persoane care se confruntă cu migrene la un moment dat în viața lor. Prevalența medie a migrenei este raportată la aproximativ 12%. Există variații ale prevalenței între diferite țări și studii, unele rapoarte indicând rate de până la 21,7%. Migrena este o problemă semnificativă de sănătate globală care afectează o parte substanțială a populației.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă migrenă?

Cele mai probabile persoane de a face migrenă sunt femeile, în special cele cu vârste cuprinse între 20 și 45 de ani, deoarece acestea au șanse de trei ori mai mari de a suferi migrene decât bărbații. Persoanele cu antecedente familiale de migrene sunt expuse unui risc mai mare, până la 80% dintre persoanele cu migrene având o rudă de gradul I care suferă de migrene. Modificările hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul menstruației, sarcinii sau menopauzei, afectează probabilitatea ca femeile să se confrunte cu migrene. Fetele afectează mai mult decât băieții până la vârsta de 17 ani. Factorii genetici, hormonali și de mediu contribuie la probabilitatea de a dezvolta migrene.

De ce ai migrenă?

Aveți migrenă din cauza unei combinații de factori genetici, de mediu și de stil de viață care declanșează o activitate anormală a creierului. Declanșatorii obișnuiți includ stresul, schimbările hormonale, lipsa somnului, anumite alimente și stimuli senzoriali, cum ar fi lumini strălucitoare și mirosuri puternice. Schimbările de rutină, deshidratarea și săritul peste mese provoacă atacuri de migrenă. Mecanismul exact implică inflamarea durei mater și modificări ale fluxului sanguin local, ducând la durerea pulsantă caracteristică. Vă puteți înțelege declanșatorii specifici și puteți gestiona acești factori declanșatori pentru a ajuta la reducerea frecvenței și severității migrenelor în timp ce nu există nici un tratament.

Cine sunt celebrii oameni cu migrenă?

Persoanele celebre cu migrenă sunt enumerate mai jos.

Iulius Caesar, generalul și om de stat roman.
Napoleon Bonaparte, liderul militar și împăratul francez.
Thomas Jefferson, al treilea președinte al Statelor Unite și autor principal al Declarației de independență.

Harriet Tubman a fost un aboliționist și activist politic american.
Ulysses S. Grant, al 18-lea președinte al Statelor Unite și general al Uniunii în timpul războiului civil.
Woodrow Wilson, al 28-lea președinte al Statelor Unite.

John F. Kennedy, al 35-lea președinte al Statelor Unite.
Mary Todd Lincoln, soția președintelui Abraham Lincoln.
Ian Thorpe, înotătorul australian și de cinci ori medaliat cu aur olimpic.

Suzanne Shaw, cântăreața și actrița britanică.
Oamenii o cunosc pe actrița americană Susan Olsen pentru rolul ei din „The Brady Bunch”.
Virginia Madsen este o actriță și producător american.

Tori Spelling este o actriță și personalitate de televiziune americană.
Cântărețul și actorul american emblematic este Elvis Presley.
Lady Gaga este o cântăreață, compozitoare și actriță americană.

Whoopi Goldberg este o actriță, comediantă și gazdă de televiziune americană.
Prințesa Margareta, membru al familiei regale britanice.
Denver Broncos l-a prezentat pe Terrel Davis, fostul alergător de fotbal american.

Renumita jucătoare de tenis americană este Serena Williams.
Ben Affleck este un actor și regizor american.
Actrița americană Lisa Kudrow este cunoscută pentru rolul din „Friends”.

Emisiunea ‘Desperate Housewives’ o are pe Marcia Cross, actrita americana.
Janet Jackson este o cântăreață, compozitoare și actriță americană.
Kristin Chenoweth este o actriță și cântăreață americană.

Carly Simon este o cântăreață și compozitoare americană.Acești indivizi și-au împărtășit public experiențele cu migrenele, subliniind că migrenele afectează pe oricine, indiferent de faima sau succesul lor.

Care este istoria migrenei?

Istoria migrenei este bogată și se întinde pe mii de ani, unele dintre cele mai vechi cazuri înregistrate datând din civilizațiile antice. Vechii egipteni au documentat dureri de cap dureroase încă din anul 1200 î.Hr., ceea ce indică faptul că afecțiunea a făcut parte din experiența umană de milenii. Grecii antici atribuiau durerile de cap și migrenele spiritelor rele, împletind înțelegerea culturală a migrenelor cu credințe supranaturale și descriind simptomele migrenei în Babilonul antic. Hipocrate, o figură proeminentă în medicina antică, s-a referit la tulburările vizuale cunoscute sub numele de aură care preced o migrenă în jurul anului 400 î.Hr. Aceste tulburări, care includ simptome precum lumini intermitente sau vedere încețoșată, sunt acum recunoscute ca indicatori semnificativi ai apariției migrenei. Medicii folosesc termenul „migrenă clasică” pentru a descrie migrenele care sunt însoțite de aceste simptome de aură. Istoricii au evoluat semnificativ înțelegerea migrenelor de-a lungul istoriei. Cercetătorii au propus natura ereditară a migrenelor în secolul al XVIII-lea, iar studiile bazate pe populație din anii 1990 au confirmat că aproximativ 70% dintre pacienții cu migrenă au o rudă de gradul I cu antecedente de afecțiune. Această componentă genetică sugerează că atât factorii de mediu, cât și cei genetici influențează migrenele, afectând modul în care celulele nervoase din creier procesează informațiile senzoriale. Tratamentele medicale pentru migrene au progresat de-a lungul timpului. Cercetătorii au introdus beta-blocantele ca opțiune de tratament în anii 1960, urmate de dezvoltarea triptanilor la începutul anilor 1990, care vizează în mod specific simptomele migrenei. În ciuda acestor progrese, în prezent nu există un remediu pentru migrene, iar managementul implică modificări ale stilului de viață și identificarea factorilor declanșatori. Atitudinile culturale și practicile terapeutice din jurul migrenelor s-au schimbat dramatic ca răspuns la evoluțiile medicale și farmaceutice. Vizitarea băilor medicinale a devenit un tratament popular pentru migrene în Europa în anii 1500. Remediile antice includeau trepanarea, o practică în care vindecătorii făceau sau răzuiau găuri în craniu, crezând că va elibera spiritele rele care provoacă dureri de cap. În ciuda progresului științific, campaniile de conștientizare continuă să sublinieze că migrenele sunt o tulburare neurologică, nu doar dureri de cap severe. Clasificarea internațională a tulburărilor de cefalee (ICHD-3) include diferite tipuri de dureri de cap, cu criterii specifice pentru diagnosticarea migrenelor, cum ar fi frecvența și durata episoadelor de cefalee. Istoria migrenei reflectă o interacțiune complexă de credințe culturale, progrese medicale și înțelegere în evoluție a afecțiunii, subliniind semnificația acesteia ca o boală neurologică invalidantă care afectează milioane de oameni din întreaga lume.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire