Mastita: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Cuprins

Ce este mastita?

Mastita este un tip de afecțiune medicală caracterizată prin inflamarea țesutului mamar, care apare cu sau fără infecție. Femeile care alăptează văd cel mai adesea această afecțiune, în special în timpul alăptării, când sânii lor devin prea plini sau când canalele de lapte se blochează. Afecțiunea a provocat simptome precum umflare, roșeață, sensibilitate și durere în sânul afectat și a prezentat simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră, frisoane și oboseală.Experții clasifică mastita în două tipuri principale. Mastita lactațională apare în timpul alăptării, iar mastita non-lactațională apare în afara perioadei de alăptare. Leziunile mameloanelor permit bacteriilor să pătrundă în țesutul mamar, ducând la mastită și infecții lactaționale. Alți factori, cum ar fi leziuni tisulare sau modificări ale canalelor de lapte, cauzează mastita non-lactațională.O infecție provoacă inflamația în mastită, deși canalele de lapte blocate sau plinătatea excesivă a sânilor pot provoca mastită. Mastita progresează spre o infecție mai severă, care poate duce la formarea unui abces plin cu puroi dacă medicii o lasă netratată. Furnizorii de asistență medicală prescriu antibiotice pentru a trata infecția dacă aceasta este prezentă, dar mastita se rezolvă de la sine în multe cazuri.Femeile care alăptează ar trebui să se asigure că bebelușii lor se prind corect, să evite să-și lase sânii să devină prea plini între alăptare și să exprime o cantitate mică de lapte cu mâna, dacă este necesar, pentru a preveni mastita. Febra ridicată persistentă (peste 101,5 °F), amețelile, confuzia, greața și vărsăturile împiedică capacitatea de a lua medicamentele prescrise la pacienții cu mastită.Femeile care alăptează se confruntă de obicei cu mastită, iar înțelegerea cauzelor, simptomelor și măsurilor preventive ale acesteia le ajută să gestioneze și să reducă riscul de a dezvolta această afecțiune dureroasă.

Care sunt tipurile de mastita?

Tipurile de mastită sunt enumerate mai jos.

  • Mastita de lactatie.Mastita lactațională este cea mai frecventă formă de mastită, care apare la femeile care alăptează. Canalele de lapte blocate sau deteriorarea mameloanelor cauzează mastita lactațională, permițând bacteriilor să intre în țesutul mamar. .
  • Mastita non-lactationala.Mastita non-lactationala apare la femeile care nu alapteaza si este incadrata in mai multe subtipuri. .
  • Mastita periductala.Mastita periductală este o infecție care apare în jurul canalelor de lapte, observată la femeile care nu alăptează. .
  • Mastita granulomatoasa idiopatica.Mastita granulomatoasă idiopatică este o formă rară de mastită fără cauză cunoscută, caracterizată prin inflamație granulomatoasă. .
  • Mastita cu celule plasmatice.Mastita cu celule plasmatice este un proces inflamator neinfecțios care implică celulele plasmatice din țesutul mamar. .
  • Mastita limfocitara.Mastita limfocitara este un alt proces inflamator neinfectios caracterizat prin infiltratie limfocitara. .
  • Mastita puerperală.Mastita puerperală este un alt termen pentru mastita lactațională, referindu-se în mod specific la mastita care apare în perioada postpartum. .
  • Mastita lobulară granulomatoasă.Mastita lobulară granulomatoasă este un tip specific de mastită care implică inflamația granulomatoasă în lobulii sânului. .
  • Abces mamar subareolar.O colecție localizată de puroi apare ca o complicație a mastita periductală într-un abces mamar subareolar. .
  • Infecția cu drojdie a sânilor.O infecție fungică provoacă simptome asemănătoare mastitei la femeile care nu alăptează. .Înțelegerea acestor tipuri îi ajută pe furnizorii de asistență medicală să diagnosticheze și să trateze mastita, deoarece o gestionează diferit în funcție de cauza și tipul de bază.

Care sunt simptomele mastita?

Simptomele mastitei sunt enumerate mai jos.

  • Sensibilitatea sau căldura sânilor: Sentimentele sensibile sau calde din sânul afectat indică inflamație.
  • Umflarea sanilor: Umflarea apare la nivelul sanilor, care este un semn comun al mastita.
  • Îngroșarea țesutului mamar sau a unui nodul de sân: Medicii găsesc zone de duritate sau noduli în țesutul mamar.
  • Durere sau senzație de arsură: Durerea apare constant sau specific în timpul alăptării.
  • Roșeață: zona afectată apare roșie și inflamată.
  • Sânii fierbinți, umflați: sânul se simte fierbinte și umflat, indicând o infecție.
  • dungi roșii pe sâni: dungile roșii care se extind de la mamelon spre subrat semnalează agravarea infecției.
  • Febra: O persoana cu mastita dezvolta o febra, insotita de frisoane.
  • Simptome asemănătoare gripei: durerile corporale, oboseala și starea generală de rău caracterizează simptomele asemănătoare gripei.
  • Zona dureroasă pe un sân: zona se simte roșie, caldă și dureroasă la atingere.
  • Frisoane și dureri corporale: Febra însoțește frisoanele și durerile corporale și indică implicare sistemică.
  • Greață sau vărsături: infecția se agravează și provoacă greață sau vărsături în cazuri severe.
  • Ganglioni limfatici umflați și dureroși: ganglionii limfatici umflați și sensibili din axilă de lângă sânul infectat devin proeminenti.
  • Frecvența cardiacă rapidă: o frecvență cardiacă rapidă indică infecție sistemică sau sepsis.
  • Amețeli sau confuzie: O infecție sau complicații mai severe provoacă amețeli sau confuzie.
  • Febră ridicată persistentă: o febră ridicată persistentă peste 101,5 ° F indică faptul că mastita se agravează și necesită îngrijiri medicale.Identificarea precoce și gestionarea mastita ajută femeile care alăptează să înțeleagă aceste simptome.

Care sunt cauzele mastita?

Cauzele mastita sunt enumerate mai jos.

  • Hiperlactație.Surplusul de lapte a dus la îngustarea canalelor de lapte, ceea ce a provocat ingurgitare și inflamație.
  • Canale de lapte blocate.Laptele se întoarce și duce la mastită dacă sânul nu se golește complet în timpul alăptării.
  • Deteriorarea mameloanelor.Bacteriile pot pătrunde în țesutul mamar prin leziuni, cum ar fi fisuri, dureri sau piercing-uri.
  • Alăptarea are un atașament slab.Legarea limbii la sugari duce la prinderea necorespunzătoare, crescând riscul de mastită.
  • Engorgerea sânilor.Umflarea și inflamația apar din cauza sânilor prea plini, contribuind la mastită.
  • Hrănirile au loc la intervale lungi de timp.Alăptarea pe perioade îndelungate previne acumularea de lapte și mastita ulterioară.
  • Infecții cu drojdie.Mastita se dezvoltă din cauza infecțiilor fungice.
  • Fumatul.Consumul de tutun dăunează țesutului și canalelor mamare, crescând riscul de mastită.
  • Diabet.Femeile cu diabet zaharat prezintă un risc mai mare de mastită periductală din cauza funcției imunitare compromise.
  • Obezitate.Îngrășarea crește riscul de a dezvolta mastită.
  • Afecțiuni ale pielii.Eczema duce la deteriorarea mameloanelor, crescând riscul de infecție.
  • Afecțiuni inflamatorii.Diferiți factori duc la inflamarea țesutului mamar, ducând la mastita.
  • Infecție cu bacterii.Stafilococul și alte bacterii comune pătrund în țesutul mamar și provoacă infecție.Înțelegerea acestor cauze ajută femeile care alăptează să prevină și să gestioneze eficient mastita.

Care sunt tratamentele pentru mastita?

Tratamentele pentru mastita sunt enumerate mai jos.

  • Antibiotice.Furnizorii de asistență medicală prescriu antibiotice pentru a trata infecțiile cu mastita bacteriană. Un curs comun durează 10 până la 14 zile, cu cefalexină și Keflex fiind opțiuni prescrise.
  • Golirea sânului.Goliți laptele de la sân cât mai bine posibil, fie prin alăptare, fie prin pompare, pentru a reduce presiunea și pentru a ajuta la curățarea infecției.
  • Medicamente pentru ameliorarea durerii.Oamenii iau medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul (Tylenol), pentru a calma durerea și pentru a reduce febra asociată cu mastita.
  • Comprese calde.Aplicarea unei cârpe calde pe zona afectată ajută la îmbunătățirea fluxului de lapte și la atenuarea disconfortului.
  • Comprese reci.Aplicați comprese reci sau cu gheață pe zona afectată pentru a reduce umflarea și pentru a oferi ușurare.
  • Hidratarea.Menținerea hidratării ajută la menținerea sănătății generale și ajută la recuperarea după mastită.
  • Odihnește-te.Este recomandabil ca persoanele cu mastită să se considere bolnave și să se odihnească din plin pentru a sprijini procesul de vindecare.
  • Măsuri de autoîngrijire.Practicile de autoîngrijire, cum ar fi îmbrățișarea copilului și oferirea sânului (cel puțin la fiecare 2 ore în timpul zilei), ajută la gestionarea simptomelor.
  • Evitați îmbrăcămintea strâmtă.Purtarea hainelor largi și evitarea sutienelor strâmte reduc disconfortul și permit un flux mai bun de lapte.
  • Observație.Furnizorii de asistență medicală recomandă observație înainte de a începe tratamentul cu antibiotice dacă simptomele sunt ușoare.
  • Intervenție chirurgicală.Medicii identifică un abces mamar și necesită drenaj prin aspirație cu ac sau incizie chirurgicală.Persoanele pot gestiona mastita și pot reduce riscul de complicații prin înțelegerea acestor opțiuni de tratament.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu mastită?

Riscurile pentru persoanele cu mastită sunt enumerate mai jos.

  • Abces mamar.Mastita nu primește tratament de la medici, ceea ce duce la formarea unui abces mamar care necesită intervenție chirurgicală pentru drenaj dacă medicii nu o tratează.
  • Febră septică.Infecția se răspândește, ducând la simptome sistemice severe, inclusiv febră septică.
  • Creșterea durerii și a disconfortului.Disconfortul crescut rezultă din agravarea simptomelor, cum ar fi durerea sânilor, umflarea și căldura.
  • Staza de lapte.Alăptarea ineficientă sau hrănirea nefrecventă cauzează acumularea de lapte, crescând riscul de mastită.
  • Deteriorarea mameloanelor.Sfarcurile crăpate sau deteriorate exacerba riscul de a dezvolta mastită din cauza pătrunderii bacteriilor.
  • Infecția cu drojdie.O infecție cu drojdie provoacă fisuri ale mameloanelor și staza laptelui, ambele crescând riscul de mastită.
  • Boli autoimune.Bolile autoimune fac persoanele mai susceptibile la mastita.
  • Istoria conductelor astupate.Canalele obturate cresc probabilitatea viitoarelor infecții cu mastită.
  • Contraceptive orale.Utilizarea contraceptivelor orale a fost asociată cu un risc crescut de apariție a mastitei.
  • Risc crescut de transmitere a HIV.Cercetări recente indică faptul că mastita crește riscul de transmitere a HIV prin alăptare.
  • Simptome persistente.Tratamentul nu rezolvă simptomele mastitei, ceea ce duce la disconfort continuu și complicații potențiale.
  • Risc neinflamator de cancer mamar.Unele studii sugerează că riscul de cancer de sân neinflamator crește în decurs de un an de la dezvoltarea mastita fără legătură cu sarcina.Persoanele înțeleg aceste riscuri pentru a lua măsuri preventive și pentru a căuta tratament în timp util pentru a gestiona eficient mastita.

Cum să previi mastita?

Pentru a preveni mastita, femeile care alăptează alăptează și la cerere, asigurându-se că bebelușul lor se prinde corect și golește complet sânul în timpul fiecărei alăptări. Este important să alternați care sân este oferit primul și să folosiți diferite poziții de alăptare pentru a facilita îndepărtarea laptelui. Menținerea hidratată, menținerea unei diete sănătoase și odihna adecvată promovează sănătatea generală a sânilor. Îngrijitorul masează ușor sânii și monitorizează orice semne de blocaj pentru a ajuta la menținerea curgerii laptelui și pentru a preveni inflamația. Acțiunea promptă, inclusiv comprese calde și alăptarea continuă, împiedică agravarea stării dacă apar orice simptome de mastită, cum ar fi umflarea sau sensibilitatea.

Cum este diagnosticată mamita?

Mastita este diagnosticată de un profesionist din domeniul sănătății, efectuând un examen fizic al sânului afectat și evaluând simptomele pacientului. Furnizorul caută semne precum umflare, roșeață, sensibilitate și căldură în sân, precum și orice noduli sau zone de țesut îngroșat. Un istoric medical detaliat și o discuție despre simptome, în special la femeile care alăptează, diagnostic. Cercetătorii au luat o probă de lapte matern pentru analiză pentru a verifica dacă există infecție. În general, medicii nu necesită analize suplimentare, deoarece ei diagnostichează clinic mastita.

Când să consultați un medic despre mastita?

Consultați un medic cu privire la mastită atunci când aveți simptome cum ar fi durere persistentă a sânilor, umflare, roșeață sau căldură care nu se ameliorează în 12 până la 24 de ore de la tratamentul la domiciliu. Solicitați asistență medicală dacă aveți febră sau simptome asemănătoare gripei care durează mai mult de 24 de ore sau dacă observați orice umflături suspecte în sân, indiferent dacă alăptați sau nu. Consultați un furnizor de asistență medicală dacă aveți sfarcurile crăpate sau care sângerează care par infectate sau dacă vedeți puroi sau sânge în lapte. Adresați-vă medicului dumneavoastră cât mai curând posibil dacă simptomele dumneavoastră se agravează sau vă simțiți rău. Intervenția precoce ajută la prevenirea complicațiilor, cum ar fi dezvoltarea unui abces.

Care sunt specialitățile medicului care tratează mastita?

Specialitățile medicilor care tratează mastitele sunt obstetricienii-ginecologi (OB GYN), consultanții în lactație, chirurgii mamari și radiologii. Departamente precum Oncologia Chirurgicală a sânilor și melanomului, Clinica de sâni și Oncologie chirurgicală a sânilor sunt implicate în mod specific în tratamentul mastitei. Specialiștii oferă îngrijire prin examinări fizice, evaluări ale simptomelor și planuri de tratament adecvate, care includ antibiotice și proceduri de drenaj. Profesioniștii din domeniul sănătății efectuează ecografii mamare pentru a evalua în continuare starea. Acești specialiști asigură un management eficient al mastitei prin sfaturi medicale.

Cum poți trata mamita acasă?

Puteți trata mamita acasă, asigurând alăptarea frecventă sau pomparea pentru a menține curgerea laptelui și pentru a preveni ingurgitarea. Aplicarea compreselor calde cu 15 până la 30 de minute înainte de alăptare ajută la slăbirea blocajelor, în timp ce compresele reci reduc umflarea și durerea după aceea. Un masaj blând al sânului afectat într-o mișcare circulară oferă o ușurare, dar ar trebui să evitați masajul viguros dacă bănuiți o mastită. Calmantele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul, atenuează disconfortul, iar odihna și hidratarea favorizează recuperarea. Frunzele de varză ușurează durerea la sân, deși nu tratează infecția în sine.

Ce se întâmplă dacă lași mamita să nu fie tratată?

Dacă lăsați mamita să nu fie tratată, aceasta evoluează la o infecție mai severă, care poate duce la formarea unui abces mamar plin cu puroi. Abcesul provoacă dureri semnificative și necesită drenaj chirurgical. Complicațiile sistemice, cum ar fi sepsisul, apar atunci când mastita netratată răspândește infecția în fluxul sanguin. Umflarea crescută, roșeața și simptomele asemănătoare gripei agravează simptomele, ceea ce face dificilă îngrijirea unui copil. Tratamentul prompt previne complicațiile și asigură bunăstarea atât a mamei, cât și a sugarului.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au mastită?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au mastită este pozitiv, deoarece majoritatea cazurilor se rezolvă cu un tratament adecvat, cum ar fi antibiotice, în decurs de 24 până la 48 de ore. Mastita inflamatorie se ameliorează semnificativ în decurs de 10 până la 14 zile, iar alăptarea ajută la eliminarea infecției. Un medic veterinar tratează inadecvat mastita, ducând la mastită recurentă sau cronică care durează luni de zile dacă nu este gestionată corespunzător. Medicii trebuie să ofere un tratament mai agresiv, inclusiv drenaj chirurgical, atunci când se dezvoltă un abces. Majoritatea pacienților se recuperează fără complicații pe termen lung cu îngrijire adecvată.

Cât durează mastita?

Mastita durează aproximativ 10 până la 14 zile dacă este tratată corect. Simptomele mastitei se ameliorează dramatic în 24 până la 72 de ore cu un tratament adecvat, cum ar fi antibioticele. Multe femei se simt mai bine în decurs de 48 până la 72 de ore, când furnizorii de asistență medicală recunosc și tratează semnele precoce ale mastitei. Simptomele mastitei durează 2 până la 5 zile, atingând vârful în a doua și a treia zi. Lăsarea mastitei netratată o duce la un abces mamar, prelungind recuperarea.

Care este procentul din populația de cuvinte care are mastită?

Se estimează că procentul din populația mondială care are mastită variază semnificativ, cu incidențe raportate variind de la 2% la 33% în rândul femeilor care alăptează. Aproximativ 2 până la 10% dintre femeile care alăptează suferă de mastită de lactație, în timp ce unele studii arată că până la 33% dintre femeile care alăptează se confruntă cu această afecțiune la un moment dat. Regiunile prezintă rate de prevalență diferite ale mastitei, Etiopia raportând 3,1% și Kenya raportând 12,0%. Incidența mastitei la femeile care alăptează ajunge la 20% în anumite populații, dar rămâne sub 10% în general. Cercetătorii consideră că este dificil să determine cifre globale exacte, dar mamita rămâne o problemă comună în rândul femeilor care alăptează din întreaga lume.

Care sunt cele mai probabile persoane de a face mastita?

Cele mai probabile persoane să facă mastită sunt femeile care alăptează, în special cele în primele șase săptămâni postpartum. Aproximativ 10% dintre mamele din SUA care alăptează suferă de mastită de lactație, iar afecțiunea este mai frecventă la mamele cu mai mulți copii. Factori precum deteriorarea mameloanelor, canalele de lapte blocate și plinătatea excesivă a sânilor contribuie la apariția mastitei de lactație. Fumatul crește riscul de mastita periductală, afectând indivizii indiferent de starea de alăptare. Mastita este o afecțiune destul de comună în rândul persoanelor care alăptează.

De ce faci mastită?

Obțineți mastită din cauza inflamației în țesutul mamar, declanșată de factori precum blocarea canalelor de lapte, aprovizionarea excesivă cu lapte sau deteriorarea mameloanelor. Canalele de lapte înfundate sau sânii prea plini duc la umflături, sensibilitate și durere în timpul alăptării. Sfarcurile crăpate permit bacteriilor să intre, provocând infecții și inflamații suplimentare. Stresul, oboseala și tehnicile slabe de alăptare, cum ar fi prinderea necorespunzătoare, duc la dezvoltarea mastitei. Cunoașterea acestor cauze ajută la prevenirea și gestionarea eficientă a mastita.

Cine sunt celebrii oameni cu mastită?

Persoanele celebre cu mastită sunt enumerate mai jos.

  • Mandy Moore.Mandy Moore a fost deosebit de sinceră cu privire la lupta cu mastita în timpul călătoriilor ei de alăptare cu fiii ei Gus și Ozzie.
  • Troian Bellisario.Troian Bellisario s-a luptat cu infecții ale țesutului mamar, inclusiv cu mastita, în timpul alăptării.
  • Chelsea Houska DeBoer.Chelsea Houska DeBoer s-a confruntat cu infecții ale țesuturilor mamare în timpul alăptării, inclusiv cu potențial mastita.
  • Kristen Bell.Kristen Bell a împărtășit experiențele ei cu mastita în timp ce își alăptează fiicele, Lincoln și Delta.
  • Nicole „Snooki” Polizzi.Infecțiile țesuturilor mamare au provocat lupte pentru Nicole Polizzi, implicând mastita în timpul alăptării.
  • Meghan King Edmonds.Meghan King Edmonds a suferit infecții ale țesuturilor mamare în timpul alăptării, inclusiv mastita.
  • Kristin Cavallari.Kristin Cavallari s-a confruntat cu infecțiile țesutului mamar care includ mastita în timpul alăptării.
  • Jaime Pressly.Jaime Pressly s-a luptat cu infecții ale țesutului mamar în timpul alăptării, inclusiv cu potențial mastita.
  • Lauren Paul.Lauren Paul s-a confruntat cu infecții ale țesutului mamar care implică mastita în timpul experienței ei de alăptare.
  • Emily Maynard.Emily Maynard s-a luptat cu infecții ale țesutului mamar în timpul alăptării, inclusiv cu mastita.
  • Brooklyn Decker.Brooklyn Decker a vorbit despre lupta ei cu mastita severă în timpul alăptării, amintindu-și simptomele dureroase și complicațiile.
  • Audrey Roloff.Audrey Roloff a apelat la rețelele de socializare pentru a-și dezvălui diagnosticul de mastită, descriind mastita ca fiind o inflamație dureroasă a sânului.Aceste celebrități și-au împărtășit experiențele cu mastita, subliniind provocările cu care se confruntă multe mame care alăptează.
Care este istoria mastita?

Istoria mastitei este o narațiune complexă care se întinde pe secole, reflectând atât înțelegerea medicală, cât și practicile societale legate de alăptare și sănătatea maternă. Regina Atossa a Persiei a fost tratată de medicul Democêdes pentru cel mai timpuriu caz înregistrat de mastită inflamatorie, ceea ce indică faptul că oamenii au recunoscut această afecțiune de mult timp. Creșele spitalicești din țările industrializate au observat o formă epidemică de mastită puerperală, care coincide cu o creștere a nașterilor în spitale și o lipsă de promovare a alăptării în acea epocă din anii 1930 până în anii 1960. Această perioadă a marcat începutul erei antibioticelor, care ulterior a contribuit semnificativ la tratarea infecțiilor asociate cu mastita. Există două tipuri de mastită. Mastita lactațională apare în timpul alăptării, iar mastita non-lactațională apare în orice moment. Engorgementul sau un canal blocat precedă mastita lactațională, care se caracterizează prin simptome precum umflare, roșeață, sensibilitate și simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră și frisoane. Afecțiunea este cea mai frecventă în a doua și a treia săptămână postpartum, studiile indicând că 75 până la 95% din cazuri apar în acest interval de timp. Înțelegerea mastita a evoluat semnificativ în ultimul secol, cu progresele în controlul mamitei la bovinele de lapte influențând practicile în medicina umană. Cercetătorii au identificat Staphylococcus aureus ca un agent cauzal major al mastitei atât la animalele de lapte, cât și la femei, subliniind importanța măsurilor de control al infecțiilor. Furnizorii de asistență medicală au subliniat importanța unor tehnici adecvate de prindere și a gestionării plenitudinei sânilor pentru a preveni mastita la alăptare. Dacă afecțiunea este lăsată netratată, apar complicații severe, cum ar fi formarea abceselor, necesitând utilizarea antibioticelor în multe cazuri. Istoria mastita reflectă o conștientizare tot mai mare a problemelor de sănătate maternă, impactul practicilor de alăptare și dezvoltarea continuă a tratamentelor medicale pentru a aborda această afecțiune comună, dar dureroasă. Înțelegerea contextului său istoric ajută la informarea practicilor actuale și a măsurilor preventive pentru femeile care alăptează.