Lupus eritematos sistemic (LES): Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire

Ce este lupusul eritematos sistemic (LES)?

Lupusul eritematos sistemic (LES) este un tip de afecțiune medicală clasificată ca o boală autoimună cronică. Sistemul imunitar atacă în mod greșit țesuturile sănătoase din întregul organism în LES, ceea ce duce la inflamații și leziuni pe scară largă. Lupusul eritematos sistemic este cea mai comună formă de lupus, reprezentând aproximativ 70% din cazurile de lupus. Lupusul eritematos sistemic afectează mai multe organe și sisteme, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, inima, plămânii și sistemul nervos și are ca rezultat o varietate de simptome și complicații. LES prezintă manifestări diverse, inclusiv simptome cutanate precum erupția cutanată malară (caracterizată prin eritem peste obraji), fotosensibilitate și lupus discoid. Alte simptome sistemice includ dureri articulare, oboseală, febră și probleme specifice organelor, cum ar fi inflamația rinichilor (nefrita lupică), care duc la complicații severe care necesită dializă sau transplant de rinichi dacă nu sunt gestionate eficient. Lupusul eritematos sistemic urmează un curs recidivant și remisiv, ceea ce înseamnă că pacienții experimentează perioade de exacerbare urmate de perioade de remisie. Cercetătorii nu înțeleg pe deplin cauzele exacte ale LES, dar cred că lupusul eritematos sistemic rezultă dintr-o combinație de factori genetici, de mediu și hormonali. Furnizorii de asistență medicală asociază boala cu morbiditate și mortalitate semnificativă, necesitând monitorizare și management continuu. Furnizorii de asistență medicală recomandă ca pacienții cu LES să fie supuși unor teste specifice la fiecare trei până la șase luni pentru a monitoriza activitatea bolii și funcția organelor. Tratamentul implică o combinație de medicamente, inclusiv medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), corticosteroizi și agenți imunosupresori, adaptate la simptomele individului și severitatea bolii. Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecțiune autoimună complexă care necesită un diagnostic și un management atent pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.

Care sunt tipurile de lupus eritematos sistemic (LES)?

Tipurile de lupus eritematos sistemic (LES) sunt enumerate mai jos.

• Lupus eritematos sistemic cu debut în copilărie (cSLE): LES debutează de obicei în copilărie și prezintă simptome similare cu LES cu debut la adulți, dar are manifestări și rezultate diferite ale bolii.
• Lupus eritematos indus de medicamente: afecțiunea este o afecțiune asemănătoare lupusului declanșată de anumite medicamente. Simptomele se rezolvă după întreruperea medicamentului.
• Lupus neonatal: Afecțiunea rară apare la nou-născuți și este asociată cu autoanticorpi materni. Erupțiile cutanate și, în unele cazuri, blocarea inimii au rezultat din această afecțiune.
• Lupus eritematos cutanat: categoria include forme de lupus, cum ar fi lupusul eritematos discoid (DLE) și lupusul eritematos cutanat subacut (SCLE), care afectează pielea, deși nu este un tip de LES în sine. Persoanele cu LES sau alte persoane experimentează formele.
• Lupus eritematos sistemic cu afectare de organ: acest termen descrie cazurile de LES în care sunt afectate mai multe organe, ducând la complicații precum nefrita lupusică (afectarea rinichilor), care este o manifestare gravă care necesită un management atent.Fiecare tip de LES prezintă simptome și severitate diferite, iar managementul diferă în funcție de manifestările specifice și de implicarea organelor.

Care sunt simptomele lupusului eritematos sistemic (LES)?

Simptomele lupusului eritematos sistemic (LES) sunt diverse și afectează mai multe sisteme de organe. Simptomele comune includ.

• Oboseală: oboseala persistentă sau starea de rău este raportată de persoanele cu LES.
• Febra: Febrele inexplicabile sunt un simptom comun, insotind alte manifestari ale bolii.
• Durerea și umflarea articulațiilor: durerea, rigiditatea și umflarea articulațiilor, cunoscute sub numele de artrită, sunt simptome predominante.
• Erupții cutanate: O erupție caracteristică în formă de fluture pe obraji și nas, precum și alte erupții cutanate, sunt frecvente. Aceste erupții cutanate se agravează din cauza fotosensibilității (sensibilitatea la lumina soarelui).
• Erupție cutanată malară: erupția specifică este o erupție roșie care apare pe nas și obraji.
• Dureri de cap: Mulți pacienți prezintă dureri de cap frecvente.
• Dureri musculare: mușchii experimentează durere sau umflare.
• Probleme pulmonare: Pleurezia (inflamația mucoasei plămânilor), revărsatul pleural și alte complicații legate de plămâni includ simptome.
• Probleme gastrointestinale: greața, durerile abdominale și dispepsia apar ca simptome.
• Modificări în greutate: am observat o pierdere sau o creștere inexplicabilă în greutate.
• Umflare: Umflarea la nivelul picioarelor și în jurul ochilor este frecventă.
• Ulcere bucale: organismul dezvoltă răni dureroase în gură.
• Căderea părului: rărirea sau căderea părului este un simptom pe care unii indivizi îl experimentează.
• Depresie: simptomele de sănătate mintală, inclusiv depresia, sunt asociate cu LES.
• Glandele umflate: Glandele umflate, în special la nivelul gâtului, axilelor sau inghinului, apar ca limfadenopatie.
• Probleme cu rinichii: nefrita lupică, care provoacă inflamația rinichilor, duce la complicații severe dacă nu este gestionată corespunzător.Indivizii experimentează variații semnificative ale simptomelor lupusului eritematos sistemic, iar simptomele se dezvoltă lent sau apar brusc. Boala urmează un curs recidivant și remisiv, ceea ce înseamnă că pacienții experimentează perioade de exacerbare urmate de perioade de remisie. Recunoașterea acestor simptome permite diagnosticarea precoce și gestionarea lupusului eritematos sistemic.

Care sunt cauzele lupusului eritematos sistemic (LES)?

Cauzele lupusului eritematos sistemic (LES) nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că rezultă dintr-o interacțiune complexă a factorilor genetici, de mediu, hormonali și imunologici.

1. Factori genetici: Există o componentă ereditară a LES, deoarece persoanele cu antecedente familiale de lupus sau alte boli autoimune prezintă un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune. Dezvoltarea LES este contribuită de multiple anomalii genetice, dar nicio genă nu a fost legată definitiv de boală.
2. Declanșatori de mediu: Indivizii predispuși genetic experimentează debutul LES din cauza anumitor factori de mediu. Declanșatorii includ.

• Expunerea la soare: lumina ultravioletă (UV) provoacă erupții cutanate și erupții sistemice.
• Infecții: infecțiile virale, cum ar fi virusul Epstein-Barr, au fost asociate cu debutul lupusului.
• Medicamente: medicamentul ofensator induce simptome asemănătoare lupusului, cunoscute sub numele de lupus indus de medicamente, care se rezolvă după întreruperea tratamentului.

3. Factori hormonali: Cercetătorii au descoperit că LES este mai răspândit la femei, în special în timpul anilor reproductivi, sugerând că hormonii, în special estrogenul, au o influență asupra patogenezei bolii. Modificările hormonale, cum ar fi cele care apar în timpul sarcinii sau cu utilizarea contraceptivelor hormonale, influențează activitatea bolii.
4. Factori imunologici: Sistemul imunitar devine dereglat în LES și produce autoanticorpi care atacă propriile țesuturi ale organismului. Acest răspuns autoimun are ca rezultat inflamația și deteriorarea diferitelor organe.
5. Factori etnici și demografici: Anumite grupuri etnice, inclusiv afroamericani, hispanici și asiatici, au o incidență mai mare a LES, ceea ce indică faptul că factorii etnici și demografici influențează susceptibilitatea lor la boală.Predispoziția genetică și expunerile la mediu influențează semnificativ debutul și progresia lupusului eritematos sistemic.

Care sunt tratamentele pentru lupusul eritematos sistemic (LES)?

Tratamentele pentru lupusul eritematos sistemic (LES) sunt diverse și adaptate simptomelor individuale ale pacientului și severității bolii. Tratamentele includ.

• Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Medicii folosesc medicamente antiinflamatoare nesteroidiene pentru a calma durerile articulare, umflarea și inflamația. Exemplele includ ibuprofenul și naproxenul.
• Corticosteroizi: Doze mici de corticosteroizi, cum ar fi prednison, sunt prescrise pentru a reduce inflamația și a suprima sistemul imunitar. Doze mai mari sunt necesare în cazurile de boală severă.
• Antimalarice: medicamentul hidroxiclorochina ameliorează simptomele și încetinește progresia bolii. Hidroxiclorochina este deosebit de eficientă pentru manifestările pielii și durerile articulare.
• Imunosupresoare: Imunosupresoarele ajută la suprimarea răspunsului imunitar hiperactiv în LES. Imunosupresoarele comune includ:.
• Azatioprina.
• Micofenolat de mofetil.
• Metotrexat.
• Ciclofosfamidă (utilizată în cazuri severe, cum ar fi nefrita lupică).
• Produse biologice: Tratamentele mai noi, cum ar fi belimumab (Benlysta), vizează căi specifice ale sistemului imunitar și sunt utilizate pentru pacienții cu LES activ care nu răspund în mod adecvat la terapiile standard.
• Tratamente topice: Medicii folosesc agenți topici, cum ar fi glucocorticoizii și inhibitorii de calcineurină, pentru a gestiona erupțiile cutanate și leziunile pentru manifestările cutanate.
• Modificări ale stilului de viață: profesioniștii din domeniul sănătății sfătuiesc pacienții să evite expunerea la soare, să gestioneze stresul și să mențină o dietă sănătoasă și un regim de exerciții fizice pentru a ajuta la gestionarea simptomelor.
• Monitorizare și îngrijire de susținere: Furnizorii de asistență medicală monitorizează în mod regulat activitatea bolii și funcția organelor și includ terapie fizică și consiliere în îngrijirea de susținere.Planul de tratament pentru LES este foarte individualizat, iar furnizorii de servicii medicale ajustează medicamentele în funcție de răspunsul individual al pacientului și de orice reacții adverse experimentate. Scopul este de a gestiona eficient simptomele, de a minimiza erupțiile și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru cei afectați de lupus eritematos sistemic, o afecțiune cronică autoimună.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu lupus eritematos sistemic (LES)?

Riscurile pentru persoanele cu lupus eritematos sistemic (LES) sunt numeroase și au un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale sănătății și calității vieții. Aceste riscuri includ.

• Boli cardiovasculare: Persoanele cu LES, în special cei mai tineri de 40 de ani, prezintă un risc de 52 de ori mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare în comparație cu colegii sănătoși de vârstă. Inflamația cronică și alți factori asociați cu boala contribuie la creșterea riscului.
• Complicații renale: nefrita lupică se manifestă frecvent la aproximativ o treime dintre pacienții cu LES care dezvoltă complicații renale. Rezultatele severe, inclusiv nevoia de dializă sau transplant de rinichi, au rezultat din afecțiune dacă nu a fost gestionată eficient.
• Complicații cutanate: Aproximativ jumătate dintre persoanele cu LES prezintă simptome legate de piele, cum ar fi erupții cutanate, răni și ulcere. Apar complicații specifice, inclusiv cicatrici ale pielii și lupus discoid.
• Probleme articulare și musculo-scheletice: durerile și deformările articulare sunt frecvente în LES, ceea ce duce la o morbiditate semnificativă. Simptomele asemănătoare artritei afectează mobilitatea și calitatea vieții pacienților.
• Complicații ale sistemului nervos central: problemele neurologice, inclusiv dureri de cap, convulsii și disfuncții cognitive, apar din LES. Există un risc crescut de accident vascular cerebral la persoanele cu LES.
• Complicații pulmonare: Pleurita (inflamația mucoasei plămânilor), hipertensiunea pulmonară și alte probleme respiratorii complică sănătatea generală a pacienților.
• Complicații ale inimii: apare inflamația inimii și a țesuturilor înconjurătoare, cum ar fi pericardita. Anomaliile funcției cardiace sunt asociate cu LES.
• Risc crescut de infecție: Datorită naturii imunosupresoare a bolii și a tratamentelor sale, persoanele cu LES prezintă un risc mai mare de infecții.
• Complicații gastro-intestinale: Simptomele gastro-intestinale, inclusiv durerea abdominală și dispepsia, afectează nutriția și sănătatea generală pentru unii pacienți.
• Impact psihosocial: Natura cronică a LES, împreună cu simptomele sale fizice, duce la probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, care complică și mai mult gestionarea bolii.
• Riscuri legate de sarcină: Femeile cu LES se confruntă cu riscuri crescute în timpul sarcinii, inclusiv preeclampsie, avort spontan și complicații atât pentru mamă, cât și pentru copil.
• Declanșatoare de mediu: expunerea la soare, stresul și anumite medicamente exacerba simptomele LES și duc la erupții.Monitorizarea și gestionarea continuă sunt necesare pentru a atenua morbiditatea și mortalitatea semnificativă asociată cu lupusul eritematos sistemic și pentru a îmbunătăți calitatea vieții celor afectați.

Cum să preveniți lupusul eritematos sistemic (LES)?

Pentru a preveni lupusul eritematos sistemic (LES), concentrați-vă pe schimbările în stilul de viață și pe strategiile de management, deoarece cercetătorii nu cunosc în prezent vreo modalitate de a preveni boala în sine. Persoanele pot include intervenții preventive cheie, protejându-se de expunerea la soare prin utilizarea de protecție solară, purtând îmbrăcăminte de protecție și evitând lumina directă a soarelui, deoarece lumina ultravioletă (UV) declanșează izbucniri. Menținerea unei diete sănătoase, menținerea activității fizice, gestionarea stresului și evitarea fumatului sunt recomandate pentru a ajuta la reducerea riscului de erupții. Controalele medicale regulate și vaccinările în perioadele stabile de lupus eritematos sistemic susțin sănătatea generală și previn complicațiile. Aceste strategii ajută la gestionarea simptomelor persoanelor cu lupus eritematos sistemic și le îmbunătățesc calitatea vieții, împiedicându-le în același timp să obțină o sănătate deplină.

Cum este diagnosticat lupusul eritematos sistemic (LES)?

Lupusul eritematos sistemic (LES) este diagnosticat printr-o combinație de evaluare clinică și teste de laborator. Medicii evaluează istoricul medical al pacientului, simptomele și istoricul familial al bolilor autoimune, luând în considerare prezența unor criterii specifice, cum ar fi cele subliniate de Clinicile Internaționale de Colaborare pentru Lupus Sistemic (SLICC). Testele cheie de laborator includ testul de anticorpi antinucleari (ANA), care este primul pas, deși un rezultat pozitiv nu confirmă lupusul eritematos sistemic. Testele serologice suplimentare și testele de urină ajută la excluderea altor afecțiuni și la confirmarea diagnosticului pe baza constelației de simptome și a constatărilor de laborator. Complexitatea și variabilitatea simptomelor lupusului eritematos sistemic fac diagnosticul dificil și necesită monitorizare continuă.

Când să consultați un medic despre lupusul eritematos sistemic (LES)?

Consultați un medic despre lupusul eritematos sistemic (LES) atunci când aveți simptome precum oboseală persistentă, dureri articulare, erupții cutanate (în special o erupție cutanată malară) sau orice combinație de simptome precum febră, confuzie sau vânătăi în exces. Este important să cereți sfatul medicului dacă aveți antecedente familiale de boli autoimune sau dacă observați modificări neobișnuite în sănătatea dumneavoastră. Consultarea precoce este crucială, deoarece lupusul eritematos sistemic duce la complicații grave, inclusiv nefrita lupică, dacă medicii nu o gestionează eficient. Un furnizor de asistență medicală efectuează testele necesare, inclusiv analize de sânge și urină, pentru a diagnostica și a adapta tratamentul pentru lupusul eritematos sistemic. Monitorizarea și managementul regulat îmbunătățesc calitatea vieții la persoanele cu lupus eritematos sistemic.

Care sunt specialitățile medicilor care tratează lupusul eritematos sistemic (LES)?

Specialitățile medicilor care tratează lupusul eritematos sistemic (LES) sunt medicii reumatologi, specializați în diagnosticarea și gestionarea bolilor autoimune. Medicii pediatri reumatologi tratează copiii și adolescenții cu LES. Diferiți specialiști gestionează complicațiile specifice ale LES, inclusiv dermatologii care se ocupă de manifestările pielii, nefrologii care se ocupă de implicarea rinichilor și endocrinologii care tratează problemele hormonale. O abordare multidisciplinară a îngrijirii este contribuită de către alți furnizori de asistență medicală, asigurând un management cuprinzător al lupusului eritematos sistemic.

Cum poți trata lupusul eritematos sistemic (LES) la domiciliu?

Puteți trata lupusul eritematos sistemic (LES) acasă, încorporând remedii naturale și modificări ale stilului de viață alături de tratamentele medicale standard. Utilizarea suplimentelor precum acizii grași omega-3, vitamina D și curcumina ajută la reducerea inflamației. Implicarea în terapii minte-corp, cum ar fi meditația, yoga și imaginile ghidate, ameliorează stresul și durerea, asigurând în același timp că dormiți adecvat (7 până la 12 ore) joacă un rol crucial în gestionarea simptomelor. O dietă sănătoasă, bogată în alimente antiinflamatoare, exerciții fizice regulate și ritmul pe tot parcursul zilei susțin bunăstarea generală. Consultați-vă cu un furnizor de asistență medicală înainte de a începe orice nou tratament sau regim de supliment.

Ce se întâmplă dacă lași lupusul eritematos sistemic (LES) să nu fie tratat?

Dacă lăsați lupusul eritematos sistemic (LES) să nu fie tratat, sistemul imunitar continuă să atace țesuturile sănătoase, ceea ce duce la inflamație pe scară largă și leziuni ale diferitelor organe, inclusiv pielea, articulațiile, rinichii, inima și plămânii. Complicațiile severe, cum ar fi nefrita lupică, rezultă din afecțiune și provoacă leziuni renale permanente, necesitând dializă sau transplant de rinichi. Creșterea morbidității și mortalității datorate complicațiilor și infecțiilor cardiovasculare rezultă din LES netratat. Înrăutățirea simptomelor, inclusiv oboseala, durerile articulare și problemele specifice organelor, afectează semnificativ calitatea vieții pacienților. Diagnosticul și managementul în timp util previn consecințe grave asupra sănătății cauzate de LES netratat.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au lupus eritematos sistemic (LES)?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au lupus eritematos sistemic (LES) este pozitiv, mai ales cu diagnosticare precoce și tratament eficient. Majoritatea persoanelor cu LES se așteaptă să își gestioneze starea și să mențină o speranță de viață tipică, pe măsură ce aderă la planurile lor de tratament și își monitorizează starea de sănătate în mod regulat. Progresele în îngrijirea medicală au îmbunătățit semnificativ ratele de supraviețuire și calitatea vieții pacienților, în timp ce lupusul eritematos sistemic duce la complicații grave, cum ar fi nefrita lupică. Medicii clasifică aproximativ 70% din cazurile de lupus ca lupus eritematos sistemic, care prezintă o varietate de simptome și necesită un tratament continuu. Mulți oameni cu lupus eritematos sistemic trăiesc o viață împlinită, în ciuda provocărilor pe care le prezintă boala cu îngrijirea adecvată.

Cât durează lupusul eritematos sistemic (LES)?

Lupusul eritematos sistemic (LES) durează variază semnificativ între indivizi, deoarece este o boală cronică autoimună caracterizată printr-un curs recidivant și remisiv. Mulți pacienți trec prin perioade de exacerbare urmate de perioade de remisie, iar aceste faze diferă mult ca durată. Mulți indivizi își gestionează simptomele și își mențin o speranță de viață tipică cu un tratament adecvat, în timp ce medicii nu au în prezent un leac pentru lupusul eritematos sistemic (LES). Medicii gestionează boala ani de zile, îmbunătățind calitatea vieții și reducând complicațiile. Lupusul eritematos sistemic (LES) este o afecțiune pe termen lung care necesită monitorizare și tratament continuu.

Care este procentul din populația de cuvinte care are lupus eritematos sistemic (LES)?

LES, sau lupusul eritematos sistemic, este o boală autoimună cronică care durează toată viața, cu perioade de exacerbare și remisie. Prevalența LES variază la nivel global, estimările sugerând că aproximativ 1,5 milioane de americani au o formă de lupus și cel puțin cinci milioane de oameni din întreaga lume sunt afectați. Având în vedere o populație globală de aproximativ 8 miliarde, afecțiunea se traduce prin aproximativ 0,0625% din populația mondială cu LES. Femeile suferă predominant de boală, cu un raport de aproape 10 la 1 față de bărbați, iar lupusul eritematos sistemic se manifestă la orice vârstă, mai ales la femeile tinere între 15 și 44 de ani.

Care sunt cele mai probabile persoane de a face lupus eritematos sistemic (LES)?

Cele mai probabile persoane de a face lupus eritematos sistemic (LES) sunt femeile, în special cele atribuite femeilor la naștere, deoarece sunt afectate de aproximativ șase până la zece ori mai mult decât bărbații. Boala afectează indivizii cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani cu un risc mai mare, cu o prevalență mai mare în rândul populațiilor afro-americane, hispanice, asiatice, native americane, native din Alaska, ale Primelor Națiuni și populațiilor din Insulele Pacificului. Aceste grupuri prezintă o susceptibilitate crescută din cauza factorilor genetici, de mediu și hormonali. Cercetătorii estimează că lupusul eritematos sistemic afectează peste 250.000 de oameni în Statele Unite, o majoritate semnificativă fiind femei.

De ce faci lupus eritematos sistemic (LES)?

Obțineți lupus eritematos sistemic (LES) deoarece rezultă dintr-o interacțiune complexă de factori genetici, de mediu, hormonali și imunologici. Persoanele cu predispoziție genetică dezvoltă LES, deși cercetătorii nu cunosc cauza exactă atunci când sunt expuși la anumiți factori declanșatori de mediu. Sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile sănătoase, ceea ce duce la inflamații și leziuni pe scară largă în mai multe sisteme de organe. Fumatul și influențele hormonale, în special estrogenul, contribuie la riscul de a dezvolta LES. Boala se manifestă printr-o varietate de simptome, inclusiv dureri articulare, oboseală și erupții cutanate, necesitând un management și monitorizare atentă.

Cine sunt celebrii oameni cu lupus eritematos sistemic (LES)?

Persoanele celebre cu lupus eritematos sistemic (LES) sunt enumerate mai jos.

• În 2007, medicii au diagnosticat-o pe Shannon Boxx, un fost fotbalist profesionist, cu lupus.
• Halsey, o cântăreață și compozitoare care a discutat deschis despre experiențele ei cu lupusul.
• Selena Gomez, o cunoscută cântăreață și actriță care a vorbit despre lupta ei cu lupusul și a suferit un transplant de rinichi din cauza complicațiilor bolii.
• Nick Cannon, un animator și gazdă de televiziune care și-a împărtășit călătoria cu lupusul.
• Paula Abdul, dansatoare, coregrafă, cântăreață și arbitră de spectacole de realitate, își atribuie în mod activ implicarea în comunitatea lupusului experiențele sale personale cu boala.Aceste celebrități își folosesc platformele pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la lupusul eritematos sistemic (LES) și pentru a-și împărtăși experiențele pentru a-i ajuta pe alții să înțeleagă afecțiunea.

Care este istoricul lupusului eritematos sistemic (LES)?

Istoria lupusului eritematos sistemic (LES) este bogată și complexă, pornind de la observațiile medicale timpurii și evoluând prin contribuții semnificative ale diferiților medici de-a lungul secolelor. Medicul francez Pierre Biett a făcut prima descriere clară a lupusului eritematos la începutul secolului al XIX-lea, iar studentul său Cazenave a raportat mai târziu descoperirile lui Pierre Biett și a introdus termenul „eritem centrifug” în 1833. O altă figură proeminentă, Ferdinand von Hebra, a descris disc- a modelat pete de piele sub numele de „Seborrhea Congestiva” și a introdus comparația fluture pentru a caracteriza erupția cutanată malară observată la pacienții cu lupus în 1846. Moritz Kaposi a articulat pentru prima dată natura sistemică a lupusului în 1872, făcând distincția între formele discoide și sistemice de lupus și sugerând că boala se extinde dincolo de piele pentru a implica alte sisteme de organe, ceea ce poate duce la rezultate fatale. Existența unei forme sistemice de lupus a fost stabilită ferm la începutul secolului al XX-lea, în special prin lucrările lui Sir William Osler din Baltimore și Hans Jadassohn din Viena, ambii au contribuit la înțelegerea lupusului eritematos sistemic ca o boală multisistemică. Medicii au recunoscut forma sistemică a lupusului, iar cercetătorii au stabilit că lupusul eritematos sistemic afectează practic orice organ din organism până în 1904. Cercetătorii au studiat intens lupusul eritematos sistemic de-a lungul secolului al XX-lea, realizând progrese semnificative în înțelegerea etiologiei sale, care rămâne necunoscută, dar implică o combinație de factori genetici, de mediu, hormonali și imunologici. Hiperreactivitatea sistemului imunitar caracterizează lupusul eritematos sistemic, ducând la producerea de anticorpi patogeni care atacă țesuturile sănătoase și duc la inflamație și leziuni. Astăzi, cercetătorii recunosc lupusul eritematos sistemic ca fiind o boală autoimună cronică care afectează mai mult de 1,5 milioane de oameni numai în Statele Unite. Lupusul eritematos sistemic prezintă o gamă largă de simptome, inclusiv erupții cutanate, dureri articulare, oboseală și probleme specifice organelor, cum ar fi nefrita lupică. Indivizii variază semnificativ în istoria lor naturală a lupusului eritematos sistemic, unii se confruntă cu o boală relativ benignă, în timp ce alții se confruntă cu o boală rapid progresivă și potențial fatală. Înțelegerea lupusului eritematos sistemic a evoluat semnificativ de la descrierile sale inițiale, iar cercetările în curs continuă să îmbunătățească diagnosticul, managementul și tratamentul acestei afecțiuni complexe, subliniind importanța monitorizării atentă și a îngrijirii individualizate pentru cei afectați.