Intoxicații alimentare: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este otrăvirea alimentară?

Toxiinfecția alimentară este un tip de afecțiune medicală care se referă la o boală cauzată de consumul de alimente sau apă contaminate cu agenți patogeni, cum ar fi bacterii, viruși sau toxine. Alimentele sau băuturile contaminate duc la intoxicații alimentare, o formă de boală alimentară care duce la diferite simptome gastrointestinale. Germenii sau agenții patogeni, inclusiv bacteriile, virușii sau paraziții, sunt cauzele principale ale intoxicațiilor alimentare. Bacteriile comune asociate cu toxiinfecțiile alimentare includ Salmonella, E. Bacteriile precum Coli și Listeria duc la boli de origine alimentară, în timp ce viruși precum Norovirusul și Hepatita A contribuie și ei. Acești agenți patogeni produc substanțe chimice nocive și toxine care contribuie la afecțiune.

Care sunt tipurile de toxiintoxicare alimentară?

Tipurile de intoxicații alimentare sunt enumerate mai jos.

• Norovirus: Un virus foarte contagios care provoacă gastroenterită, asociată cu alimente sau apă contaminate.
• Rotavirus: afectează în primul rând sugarii și copiii mici, ducând la diaree severă și deshidratare.
• Intoxicatia cu Salmonella: cauzata de bacteriile Salmonella, gasite in oua crude, pasarile insuficient gatite si produsele contaminate.
• Clostridium perfringens: Asociat cu cantități mari de alimente care sunt preparate și păstrate la cald pe perioade lungi, cum ar fi în bufete.
• Listerioza: Cauzată de Listeria monocytogenes, care se găsește în carnea de delicatese, produsele lactate nepasteurizate și alimentele gata de consum.
• E. coli (Escherichia coli): Anumite tulpini, în special E. Carnea de vită tocată insuficient gătită și legumele contaminate provoacă boli grave transmise prin alimente legate de Coli O157:H7.
• Campilobacterioza: Cauzata de Campylobacter jejuni, care se gaseste in carnea de pasare cruda sau insuficient gatita si laptele nepasteurizat.
• Toxiinfecția alimentară cu Bacillus cereus: Cauzată de bacteriile Bacillus cereus, asociate cu preparatele din orez și alimentele depozitate necorespunzător.
• Botulism: o boală rară, dar cu potențial fatală, cauzată de toxinele produse de Clostridium botulinum, legate de alimente conservate sau conservate necorespunzător.
• Infecția cu Cyclospora: cauzată de parazitul Cyclospora cayetanensis, asociat cu produse proaspete contaminate, cum ar fi fructele de pădure și salata verde.
• Hepatita A: alimentele sau apa contaminate transmit o infecție virală, ducând la inflamarea ficatului.
• Contaminarea încrucișată: Contaminarea încrucișată se referă la transferul bacteriilor dăunătoare de la un produs alimentar la altul prin manipulare sau depozitare necorespunzătoare, deși nu este un tip specific de otrăvire alimentară.O serie de simptome, inclusiv greață, vărsături, diaree, crampe abdominale și febră, rezultă din aceste diferite tipuri de otrăvire alimentară, în funcție de agentul patogen specific implicat. Manipularea adecvată a alimentelor, gătitul și practicile de depozitare previn îmbolnăvirea.

Care sunt simptomele intoxicației alimentare?

Simptomele intoxicației alimentare sunt variate și includ. Diaree. Medicii observă adesea diareea ca fiind unul dintre cele mai frecvente simptome, care poate fi apoasă sau sângeroasă.

• Vărsături. Mulți indivizi suferă de greață urmată de vărsături pe măsură ce organismul încearcă să elimine toxinele.
• Greață. O senzație de rău care însoțește vărsăturile.
• Dureri de stomac și crampe. Alimentele contaminate provoacă disconfort abdominal și crampe, începând de la o oră după consum.
• Febră. Corpul dezvoltă o febră ușoară până la moderată în timp ce luptă împotriva infecției.
• Dureri de cap. Unii indivizi raportează durerile de cap ca fiind un simptom al intoxicației alimentare.
• Slăbiciune. Deshidratarea și răspunsul organismului la boală provoacă oboseală și slăbiciune generală.
• Pierderea poftei de mâncare. Mulți oameni se simt mai puțin înclinați să mănânce în timpul unui episod de otrăvire alimentară.
• Mă simt rău. O senzație generală de indispoziție sau stare de rău este frecventă.
• Balonare abdominală și gaze. Balonarea și creșterea producției de gaze afectează unii indivizi.
• Frisoane și dureri. Frisoanele și durerile corporale însoțesc simptomele.Simptomele apar în decurs de câteva ore până la câteva zile după consumul de alimente sau băuturi contaminate. Tipul de agent patogen implicat și starea de sănătate a individului determină severitatea și durata simptomelor. Simptomele durează câteva zile, iar hidratarea este deosebit de importantă dacă apar diaree și vărsături. Solicitați asistență medicală dacă simptomele sunt severe sau persistă.

Care sunt cauzele intoxicațiilor alimentare?

Cauzele intoxicațiilor alimentare sunt germeni sau agenți patogeni, inclusiv bacterii, viruși și paraziți, care contaminează alimentele sau băuturile. Aceste microorganisme dăunătoare produc toxine care duc la boli atunci când sunt ingerate. Cele mai frecvente bacterii asociate cu toxiinfecțiile alimentare includ.

• Salmonella: Se găsește în ouăle crude și în carnea de pasăre insuficient gătită, Salmonella este o cauză principală a bolilor de origine alimentară la nivel mondial.
• Escherichia coli (E. coli): Anumite tulpini de E. Carne de vită tocată insuficient gătită și produse contaminate provoacă boli gastrointestinale severe asociate cu Coli, în special O157:H7.
• Campylobacter: Carnea de pasăre crudă sau insuficient gătită conține bacteria Campylobacter, care este cea mai frecventă cauză de otrăvire alimentară în Marea Britanie.
• Listeria: Produsele lactate nepasteurizate, carnea de delicatese și alimentele gata de consumat conțin bacteria Listeria, care prezintă un risc semnificativ, în special pentru femeile însărcinate și persoanele imunodeprimate.
• Norovirus: un virus extrem de contagios se răspândește prin alimente, apă sau suprafețe contaminate; Norovirusul provoacă de obicei focare, în special în mediile aglomerate.
• Staphylococcus aureus: bacteria Staphylococcus aureus produce toxine în alimentele depozitate necorespunzător, ducând la apariția rapidă a simptomelor.
• Bacillus cereus: Două tipuri de boli gastrointestinale asociate cu preparatele cu orez, în special orezul prăjit care a fost ținut la cald pentru perioade lungi, sunt cauzate de Bacillus cereus.
• Specii Vibrio: Fructele de mare conțin aceste bacterii, care provoacă boli atunci când oamenii consumă crustacee crude sau insuficient gătite.
• Shigella: alimentele și apa contaminate transmit bacteria Shigella și provoacă diaree severă.
• Hepatita A: alimentele și apa contaminate transmit acest virus, în special în zonele cu salubritate slabă.Acești agenți patogeni produc toxine care duc la intoxicații alimentare, împreună cu contaminanți chimici din alimente. Alimentele cu risc ridicat includ carnea crudă și gătită, carnea de pasăre, fructele de mare, produsele lactate nepasteurizate și anumite fructe și legume. Manipularea adecvată a alimentelor, gătitul și practicile de depozitare previn intoxicațiile alimentare.

Care sunt tratamentele pentru toxiinfecțiile alimentare?

Tratamentele pentru toxiinfecțiile alimentare sunt axate pe atenuarea simptomelor și prevenirea deshidratării. Iată principalele opțiuni de tratament.

• Rehidratare: Unul dintre cele mai critice aspecte ale tratării toxiinfecțiilor alimentare este înlocuirea lichidelor și electroliților pierdute. Bea lichide limpezi, cum ar fi apă, bulion sau soluții de rehidratare orală (SRO) care conțin electroliți pentru a obține rehidratarea. Personalul medical administrează lichide intravenoase (IV) în cazurile severe.
• Ajustări dietetice: indivizii reintroduc treptat alimente fade care sunt ușor de digerat, cum ar fi bananele, orezul, sosul de mere și pâinea prăjită (denumită dieta BRAT) odată ce simptomele încep să se amelioreze. Se recomandă evitarea produselor lactate, a alimentelor grase și a alimentelor bogate în fibre până când recuperarea este completă.
• Medicamente fără prescripție medicală: Loperamida (Imodium) ajută la reducerea diareei, în timp ce meclizina sau dimenhidrinatul ameliorează greața. Ar trebui să consultați un furnizor de asistență medicală înainte de a utiliza aceste medicamente, în special în cazurile de infecții bacteriene, deoarece aceste medicamente prelungesc boala.
• Medicamente pe bază de prescripție medicală: în special cu infecții bacteriene, cum ar fi cele cauzate de Salmonella sau E. Un furnizor de asistență medicală prescrie antibiotice pentru Coli. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva intoxicațiilor alimentare virale și sunt utilizate selectiv în funcție de agentul patogen specific implicat.
• Odihnă: odihnește-te din plin pentru recuperare, deoarece organismul are nevoie de timp pentru a se vindeca de infecție.
• Monitorizarea simptomelor: indivizii își monitorizează îndeaproape simptomele. Solicitați asistență medicală dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează în câteva zile sau dacă apar semne de deshidratare severă, cum ar fi amețeli, uscăciune a gurii sau scăderea urinării.
• Evitarea anumitor alimente și băuturi: oamenii evită alcoolul, cofeina și alimentele picante sau grase, deoarece acestea irită stomacul și prelungesc simptomele în timpul recuperării.
• Consultarea furnizorilor de asistență medicală: Solicitați imediat asistență medicală dacă simptomele toxiinfecției alimentare sunt severe, persistente sau sunt însoțite de febră mare, sânge în scaune sau vărsături prelungite.Indivizii gestionează toxiinfecțiile alimentare și își susțin recuperarea urmând aceste strategii de tratament.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu toxiintoxicare alimentară?

Riscurile pentru persoanele cu toxiintoxicare alimentară sunt variate și variază de la complicații ușoare până la severe. Iată câteva dintre riscurile cheie asociate cu toxiinfecțiile alimentare.

1. Deshidratare: Vărsăturile excesive și diareea provoacă unul dintre cele mai frecvente riscuri, deshidratarea. Simptomele deshidratării includ gura uscată, amețeli și scăderea producției de urină.
2. Boală gravă: Anumiți agenți patogeni provoacă boli severe, în special în grupurile cu risc ridicat. Infecții cauzate de bacterii precum E. Complicații grave, cum ar fi insuficiența renală, rezultă din Coli sau Salmonella.
3. Complicații: Unii indivizi suferă complicații severe, inclusiv majoritatea cazurilor de intoxicații alimentare care se rezolvă fără complicații.

• Insuficiență renală: Anumite tulpini de E. Bacteriile Coli, în special O157:H7, cauzează sindromul hemolitic uremic (HUS), ducând la insuficiență renală.
• Invaliditate de lungă durată: problemele de sănătate pe termen lung, cum ar fi artrita cronică sau problemele neurologice, rezultă din unele boli de origine alimentară.

4. Deces: Toxiinfecția alimentară se dovedește fatală în cazuri rare, în special pentru populațiile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii, femeile însărcinate, sugarii și persoanele cu sistem imunitar slăbit, inclusiv cei cu cancer, diabet sau HIV/SIDA.
5. Factori de risc crescuti: Un risc mai mare pentru rezultate severe este indicat de simptome și afecțiuni specifice.Febră mare (temperatură peste 101,5 °F sau 38,6 °C).
6. 9. Scaune cu sânge.
7. 10. Vărsături prelungite.
8. 11. Diaree care durează mai mult de trei zile.
9. 12. Semne de deshidratare.
10. Transmiterea infecțiilor: Toxiinfecția alimentară duce la transmiterea unor persoane de agenți patogeni între ele, mai ales dacă nu respectă practicile de igienă.
11. Impact psihologic: Intoxicația alimentară a dus la anxietate cu privire la consumul anumitor alimente în viitor, ceea ce a afectat obiceiurile alimentare și bunăstarea generală.Toxiinfecțiile alimentare afectează pe oricine, dar anumite grupuri se confruntă cu un risc mai mare de îmbolnăvire și complicații severe, ceea ce îi determină să solicite imediat asistență medicală atunci când apar simptome, în timp ce toxiinfecțiile alimentare afectează pe oricine.

Cum să preveniți toxiinfecțiile alimentare?

Pentru a preveni intoxicațiile alimentare, urmați patru pași cheie. Curățați-vă mâinile și suprafețele des, spălându-vă bine mâinile cu apă caldă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde înainte și după manipularea alimentelor, în special carnea crudă, carnea de pasăre, fructele de mare și ouăle. Separați proteinele crude de alte alimente pentru a evita contaminarea încrucișată, folosind plăci de tăiat și ustensile cu coduri de culori. Gătiți alimentele la temperaturile interne adecvate – 165 ° F pentru păsări de curte, 145 ° F pentru pește și 160 ° F pentru carnea măcinată – și răciți rapid alimentele perisabile, păstrând frigiderele la 40 ° F sau mai puțin. Spălați produsele proaspete și verificați datele de expirare pentru a asigura siguranța alimentelor.

Cum este diagnosticată toxiinfecțiile alimentare?

Intoxicația alimentară este diagnosticată printr-o combinație de istoric medical, examen fizic și teste de laborator. Furnizorii de asistență medicală evaluează simptome precum diareea, vărsăturile și durerile de stomac și se interesează despre consumul recent de alimente și băuturi. Medicii comandă culturi de scaun, mai ales dacă pacientul are simptome severe, cum ar fi febră sau scaune cu sânge, pentru a identifica agenți patogeni specifici. Medicii efectuează teste de sânge pentru a evalua nivelul electroliților și funcția rinichilor în cazurile severe. Prezentarea clinică informează diagnosticul și presupune raportarea autorităților sanitare dacă este necesar.

Când să consultați un medic despre toxiinfecțiile alimentare?

Consultați un medic cu privire la otrăvirea alimentară atunci când aveți simptome severe, cum ar fi diaree cu sânge, diaree care durează mai mult de trei zile, febră mare (peste 102 °F) sau dacă nu puteți menține lichidele din cauza greaței și vărsăturilor. Solicitați asistență medicală dacă observați sânge sau puroi în scaune, aveți dureri de burtă sau crampe extreme sau vărsături mai mult de 12 ore. Persoanele din grupurile cu risc ridicat, cum ar fi copiii mici, vârstnicii sau cei cu un sistem imunitar slăbit, consultă un medic dacă suspectează toxiinfecții alimentare. Simptomele care persistă mai mult de 24 de ore necesită contactarea unui medic primar, în timp ce simptomele severe care durează mai mult de trei zile necesită tratament imediat.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează toxiinfecțiile alimentare?

Specialitățile medicului care tratează toxiinfecțiile alimentare sunt gastroenterologia, bolile infecțioase și medicina generală. Medicii gastroenterologi sunt specializați în sistemul digestiv și creează evaluări specializate și planuri de tratament pentru toxiinfecțiile alimentare. Medicii de boli infecțioase se concentrează pe infecțiile care provoacă boli de origine alimentară, în timp ce medicii generaliști oferă consultații inițiale și gestionează simptomele. Cazurile severe de toxiintoxicare alimentară afectează funcția rinichilor, determinând nefrologii să se implice. Aceștia ajută furnizorii de telesănătate în gestionarea simptomelor de intoxicație alimentară de la distanță în unele cazuri.

Cum poți trata toxiinfecția alimentară acasă?

Puteți trata toxiinfecția alimentară acasă, concentrându-vă pe hidratare și ameliorarea simptomelor. Bea lichide limpezi, cum ar fi apă, bulion sau soluții de rehidratare orală pentru a înlocui lichidele și electroliții pierduti. Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi medicamentele anti-greață sau anti-diareice, ajută la atenuarea simptomelor, dar trebuie să consultați un furnizor de asistență medicală dacă simptomele sunt severe sau persistente. Consumul de alimente fade precum pâinea prăjită, orezul sau bananele ajută la refacere. Odihna și lăsarea corpului să se vindece este crucială în acest timp.

Ce se întâmplă dacă lași intoxicația alimentară să nu fie tratată?

Dacă lăsați otrăvirea alimentară să nu fie tratată, aceasta duce la complicații severe, cum ar fi deshidratarea, care este cel mai frecvent risc asociat cu această afecțiune. Toxiinfecțiile alimentare netratate provoacă probleme de sănătate mai grave, inclusiv insuficiență renală, probleme digestive cronice sau chiar deces, în special la populațiile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu un sistem imunitar slăbit. Complicațiile suplimentare apar din infecții specifice, în funcție de agentul patogen implicat. Simptomele persistă sau se agravează, ceea ce duce la disconfort prelungit și posibilă spitalizare. Solicitarea asistenței medicale este crucială dacă simptomele sunt severe sau nu se ameliorează.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care suferă de toxiinfecții alimentare?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care suferă de toxiintoxicare alimentară este bun, deoarece majoritatea persoanelor se recuperează fără tratament în decurs de 12 până la 48 de ore. Simptomele se ameliorează în câteva zile, iar multe cazuri de otrăvire alimentară sunt ușoare, permițând îngrijirea de sine la domiciliu. Unii indivizi, în special cei cu un sistem imunitar slăbit, prezintă simptome sau complicații mai severe și necesită asistență medicală. Intoxicația alimentară poate duce la cazuri rare de boală prelungită care durează până la două săptămâni sau mai mult. Majoritatea persoanelor care suferă de otrăvire alimentară completează o recuperare completă cu hidratare și îngrijire corespunzătoare.

Cât durează otrăvirea alimentară?

Toxiinfecția alimentară durează între 12 și 48 de ore, deși variază de la 1 la 10 zile, în funcție de tipul de agent patogen implicat și de sănătatea individului. Majoritatea cazurilor ușoare se rezolvă în câteva zile fără tratament, iar simptomele dispar în decurs de 24 până la 48 de ore. Anumite situații pot face ca simptomele să dureze mai mult timp de săptămâni în unele cazuri. Menținerea hidratării este esențială în timpul recuperării, deoarece intoxicația alimentară duce la deshidratare, deoarece diareea și vărsăturile o provoacă.

Care este procentul din populația de cuvinte care are toxiintoxicare alimentară?

Procentul populației mondiale care suferă de toxiintoxicare alimentară este de aproximativ 7,69%. Cifra corespunde anual la aproximativ 600 de milioane de persoane afectate de boli alimentare, pe baza datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Având în vedere populația mondială totală de aproximativ 7,8 miliarde, procentul evidențiază impactul global semnificativ al bolilor de origine alimentară.

Cine sunt cei mai probabili oameni să facă toxiinfecții alimentare?

Oamenii cel mai probabil să facă toxiinfecții alimentare sunt copiii mici, femeile însărcinate, adulții cu vârsta de 65 de ani și mai mult și persoanele cu sistem imunitar slăbit sau cu boli cronice. Aceste grupuri sunt expuse unui risc crescut din cauza unor factori precum răspunsurile imune subdezvoltate sau în scădere, făcând copiii mici, femeile însărcinate, adulții cu vârsta de 65 de ani și mai mult și persoanele cu sistem imunitar slăbit sau boli cronice mai susceptibile la simptome severe și complicații cauzate de agenții patogeni alimentari. Păsările de curte crude, ouăle și produsele nespălate găzduiesc bacterii dăunătoare precum Salmonella și E, care se asociază cu toxiinfecțiile alimentare. Coli. Manipularea și pregătirea atentă a alimentelor protejează copiii mici, femeile însărcinate, adulții cu vârsta de 65 de ani și peste și persoanele cu sistem imunitar slăbit sau cu boli cronice.

De ce faci intoxicații alimentare?

Faceți toxiinfecții alimentare deoarece consumați alimente sau apă care sunt contaminate cu microorganisme dăunătoare, cum ar fi bacterii, viruși sau paraziți. Vinovații obișnuiți includ bacterii precum Salmonella, E. Coli și Listeria produc toxine care duc la boli. Orice tip de aliment poate fi infectat cu acești agenți patogeni, iar prezența acestor agenți patogeni provoacă simptome gastrointestinale precum diaree, greață și vărsături. Bacteriile, cum ar fi cele de la Staphylococcus, produc toxine care provoacă intoxicații alimentare. Ingestia de alimente sau băuturi contaminate este cauza principală a intoxicațiilor alimentare.

Cine sunt faimoșii cu toxiintoxicare alimentară?

Persoanele celebre cu toxiinfecții alimentare sunt enumerate mai jos.

• În decembrie 2011, medicii l-au dus de urgență pe starul pop Joe Jonas la camera de urgență cu toxiinfecții alimentare și dureri de stomac extreme.
• Paramedicii l-au dus de urgență pe cântăreața Tyrese la camera de urgență din cauza toxiinfecției alimentare.
• Christina Applegate Christina Applegate a raportat că s-a îmbolnăvit după ce a suferit o intoxicație alimentară de la o salată, despre care Christina Applegate credea că a fost contaminată de contactul cu deșeurile umane.
• Medicii l-au internat în spital și l-au tratat pe Charlie Sheen pentru un caz sever de otrăvire alimentară după ce acesta a mâncat scoici rele.
• Cântăreața și actrița Mandy Moore și-a întrerupt călătoria în Ecuador la scurt timp după ce a suferit o otrăvire alimentară și a declarat că universul a vrut ca ea să încetinească.
• Taylor Momsen Fosta vedetă din „Gossip Girl” a suferit o otrăvire alimentară în timpul unui concert cu trupa ei, The Pretty Reckless.Toxiinfectia alimentara afecteaza pe oricine, indiferent de faima sau stilul de viata.

Care este istoria toxiinfecțiilor alimentare?

Istoria toxiinfecțiilor alimentare este o narațiune complexă care se întinde pe secole, reflectând evoluția conștientizării siguranței alimentare și a măsurilor de sănătate publică. Medicii de la Universitatea din Maryland au studiat primul caz documentat de boală alimentară cunoscută datând din 323 î.Hr., speculând că Alexandru cel Mare ar fi suferit de otrăvire alimentară. Acest indiciu precoce al bolilor de origine alimentară evidențiază relația de lungă durată dintre consumul de alimente și sănătate.Toxiinfecția alimentară a apărut ca o problemă semnificativă de sănătate publică în Marea Britanie în anii 1880, coincizând cu prima identificare a bolii gastrice acute cauzate de anumite organisme. Această perioadă a marcat introducerea sistemelor de notificare pentru cazurile de toxiintoxicare alimentară în Anglia și Țara Galilor, subliniind nevoia de monitorizare și abordare a bolilor transmise prin alimente. Recunoașterea toxiinfecțiilor alimentare ca problemă de sănătate publică a fost esențială în formarea standardelor și practicilor de siguranță alimentară.Statele Unite au o istorie lungă de focare mortale de boli transmise prin alimente, unele dintre cele mai grave incidente având loc la începutul anilor 1900. Focarele notabile au inclus febra tifoidă transmisă de stridii și Listeria din California Cheese, care au subliniat nevoia critică de măsuri îmbunătățite de siguranță alimentară.Intoxicația alimentară, denumită boală alimentară, este cauzată de ingestia de alimente sau băuturi contaminate. Agenții patogeni precum bacteriile (de exemplu, Salmonella, E. Coli, Listeria), virușii (de exemplu, Norovirusul, Hepatita A) și paraziții sunt principalii vinovați din spatele acestor boli. Toxinele dăunătoare care duc la simptome gastrointestinale, inclusiv greață, vărsături, diaree și dureri abdominale, sunt produse de aceste microorganisme.Înțelegerea toxiinfecțiilor alimentare a evoluat de-a lungul timpului, cu progrese semnificative în standardele și practicile de siguranță alimentară. Gătitul alimentelor la temperaturi ridicate (peste 60°C) este una dintre cele mai eficiente metode de a ucide organismele dăunătoare, reducând astfel riscul de boli de origine alimentară. Conștientizarea faptului că manipularea, prepararea sau depozitarea necorespunzătoare a alimentelor provoacă intoxicații alimentare a condus la implementarea diferitelor protocoale de siguranță alimentară.Istoria toxiinfecțiilor alimentare reflectă o conștientizare tot mai mare a riscurilor asociate cu consumul de alimente și importanța măsurilor de sănătate publică pentru prevenirea și controlul bolilor transmise prin alimente. Evoluția standardelor de siguranță alimentară continuă să fie informată de focarele istorice și de cercetările în curs privind cauzele și prevenirea toxiinfecțiilor alimentare.