Indigestie: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Cuprins

Ce este indigestia?

Indigestia este un tip de boală caracterizată prin disconfort în abdomenul superior, descrisă ca dispepsie sau stomac deranjat. Indigestia cuprinde o serie de simptome gastrointestinale, inclusiv durere, senzații de arsură și senzație de sațietate după masă. Durerea de stomac, arsurile la stomac, balonarea, eructațiile și flatulența se manifestă ca indigestie, iar problemele cu acidul din stomac sunt asociate cu aceasta.Diverse cauze, inclusiv factori de stil de viață, cum ar fi supraalimentarea, mâncatul prea repede, consumul de alimente bogate în grăsimi, fumatul și consumul excesiv de alcool, cauzează starea de indigestie. Indigestia se dezvoltă din cauza unor afecțiuni medicale precum refluxul acid, gastrita, gastropareza, sindromul intestinului iritabil și intoleranța la lactoză. Stresul și anxietatea sunt recunoscute ca potențiali declanșatori.Medicii clasifică indigestia în rândul adulților ca fiind obișnuită și o clasifică în dispepsie funcțională, o formă cronică de indigestie fără o cauză specifică identificată. Această condiție de dispepsie funcțională apare atunci când nervii din stomac devin excesiv de sensibili, ceea ce duce la simptome persistente.Tratamentul pentru indigestie implică modificări ale stilului de viață, cum ar fi consumul de mese mai mici și mai frecvente, evitarea alimentelor grase și nu mâncarea aproape de ora de culcare. Antiacidele și antagoniștii receptorilor H2 oferă o ușurare prin reducerea acidului din stomac. Consultați un medic dacă simptomele de indigestie persistă, se schimbă vizibil sau sunt însoțite de o scădere în greutate inexplicabilă.Indigestia, o boală cu mai multe fațete, afectează sistemul digestiv, ducând la disconfort și diferite simptome în abdomenul superior, în timp ce factorii externi și afecțiunile medicale subiacente influențează indigestia.

Care sunt tipurile de indigestie?

Tipurile de indigestie sunt enumerate mai jos.

  • Indigestie ocazională: tipul apare rar, în timpul sau după masă, și este ușor.
  • Indigestie cronică: Tipul implică episoade frecvente de indigestie pe parcursul mai multor săptămâni sau luni, indicând o problemă mai persistentă.
  • Dispepsie funcțională: un subtip de indigestie cronică caracterizată prin simptome precum dureri de stomac și o senzație de plenitudine sau balonare în timpul și după masă, fără nicio cauză organică identificabilă.
  • Dispepsia organică: afecțiunile medicale identificabile, cum ar fi ulcerul peptic, gastrita sau boala de reflux gastroesofagian (GERD) sunt asociate cu acest tip.
  • Indigestia indusă de ulcer peptic: Indigestia care apare în mod specific din prezența ulcerelor în stomac sau în partea superioară a intestinului subțire.
  • Indigestie indusă de gastrită: Inflamația mucoasei stomacului a cauzat indigestie, ducând la disconfort și probleme digestive.
  • Indigestia indusă de calculi biliari: calculii biliari obstrucționează fluxul biliari și afectează digestia, provocând indigestie.
  • Indigestia indusă de boala celiacă: Indigestia rezultată dintr-o reacție autoimună la gluten, care duce la inflamație și leziuni la nivelul intestinului subțire.
  • Indigestia indusă de pancreatită: Inflamația pancreasului perturbă digestia normală și provoacă indigestie.
  • Dispepsie funcțională sau non-ulceroasă: un tip de indigestie în care simptomele sunt prezente fără nicio cauză organică identificabilă, legată de stres sau obiceiuri alimentare.Severitatea și frecvența acestor tipuri de indigestie variază, iar înțelegerea tipului specific ajută la determinarea strategiilor adecvate de tratament și management.

Care sunt simptomele indigestiei?

Simptomele indigestiei sunt enumerate mai jos.

  • Arsuri la stomac: O senzație de arsură dureroasă în piept, care apare după masă.
  • Dispepsie: disconfort general sau durere în abdomenul superior, descrisă ca roade sau arsură.
  • Greață: Indigestia provoacă o senzație de rău sau un stomac deranjat.
  • Balonare: O senzație de plinătate sau umflare în abdomen, după mese.
  • Sațietate timpurie: Mâncatul m-a făcut să mă simt sătul prea devreme, ceea ce mi-a redus aportul de alimente.
  • Eructații excesive: oamenii eructează frecvent după ce au mâncat sau au băut.
  • Regurgitație: Senzația de mâncare crește inconfortabil în partea din spate a gâtului.
  • Durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului: senzațiile de arsură, durere sau crampe se manifestă ca durere sau disconfort.
  • Senzație de rău: Alte simptome însoțesc stare generală de rău sau disconfort.
  • Pierderea poftei de mancare: Disconfortul in timpul meselor scade dorinta de a manca.
  • Gass: o senzație de creștere a gazelor în tractul digestiv, care duce la disconfort.
  • Vărsături: greața și vărsăturile au rezultat din indigestie, deși mai puține persoane suferă de vărsături.Alegerile dietetice, stresul și condițiile medicale subiacente influențează aceste simptome, care variază în intensitate.

Care sunt cauzele indigestiei?

Cauzele indigestiei sunt enumerate mai jos.

  • Gastrita: Inflamația mucoasei stomacului duce la disconfort.
  • Ulcere peptice: răni pe mucoasa stomacului sau partea superioară a intestinului subțire care provoacă durere.
  • Boala celiacă: o tulburare autoimună în care ingestia de gluten duce la deteriorarea intestinului subțire.
  • calculi biliari: particulele solide se formează în vezica biliară și provoacă probleme digestive.
  • Constipație: disconfortul abdominal rezultă din dificultăți în mișcările intestinale.
  • Pancreatita: Pancreasul perturba digestia din cauza inflamatiei.
  • Reflux acid: o afecțiune în care acidul din stomac curge înapoi în esofag, provocând iritații.
  • Boala de reflux gastroesofagian (GERD): O formă cronică de reflux acid duce la indigestie persistentă.
  • Anxietate: Stresul psihologic se manifestă ca simptome digestive fizice.
  • Probleme ale vezicii biliare: problemele vezicii biliare afectează digestia.
  • Gastropareza: O afecțiune care afectează mușchii stomacului și împiedică golirea corespunzătoare a stomacului.
  • Sindromul intestinului iritabil (IBS): O tulburare afectează intestinul gros și provoacă diverse simptome digestive.
  • Intoleranta la lactoza: Incapacitatea de a digera lactoza, ceea ce duce la disconfort dupa consumul de produse lactate.
  • Obiceiuri alimentare: mesele bogate sau grase declanșează indigestie.
  • Stresul: Stresul emoțional sau fizic exacerba problemele digestive.

Care sunt tratamentele pentru indigestie?

Tratamentele pentru indigestie sunt enumerate mai jos.

  • Antiacide fără prescripție medicală: Antiacidele fără prescripție medicală sunt prima alegere pentru ameliorarea rapidă a simptomelor indigestiei prin neutralizarea acidului din stomac.
  • Inhibitorii pompei de protoni (IPP): Inhibitorii pompei de protoni sunt medicamente care reduc producția de acid din stomac și sunt eficienți pentru cazurile mai severe de indigestie.
  • Blocante H2: Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi blocantele H2, scad acidul din stomac și ajută la atenuarea simptomelor de indigestie.
  • Remedii casnice: ceaiul de mentă, ceaiul de mușețel, ghimbirul, oțetul de cidru de mere și bicarbonatul de sodiu oferă ușurare ca remedii casnice.
  • Schimbări de dietă și stil de viață: Obiceiurile alimentare, evitarea meselor copioase și gestionarea stresului ajută la prevenirea indigestiei.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu indigestie?

Riscurile pentru persoanele cu indigestie sunt enumerate mai jos.

  • Esofagită: Inflamație a esofagului din cauza iritației acidului stomacal.
  • Boala de reflux gastroesofagian (GERD): Indigestia frecventă și refluxul acid dezvoltă afecțiuni cronice.
  • Strictura esofagiană: îngustarea esofagului cauzată de inflamația de lungă durată.
  • Esofag Barrett: modificări precanceroase ale esofagului legate de expunerea cronică la acid.
  • Cancer esofagian: Risc crescut asociat cu complicații pe termen lung din boala de reflux gastroesofagian și esofagul Barrett.

Cum să previi indigestia?

Pentru a preveni indigestia, indivizii mănâncă mese mai mici, mai dese și mestecă alimente încet și temeinic. Indivizii evită alimentele și băuturile declanșatoare, cum ar fi alimentele picante, alcoolul și băuturile carbogazoase, gestionând în același timp nivelul de stres. Exercițiile regulate și purtarea de haine largi vă ajută în continuare să mențineți o greutate sănătoasă și să preveniți simptomele de indigestie. Indivizii identifică alimente specifice care provoacă indigestie ținând un jurnal alimentar, iar remedii precum ceaiul de ghimbir sau de mușețel ameliorează indigestia. A sta întins cel puțin trei ore după masă și a nu ridica capul în timpul somnului previne refluxul acid și indigestia.

Cum este diagnosticată indigestia?

Indigestia este diagnosticată printr-o combinație de metode, inclusiv o analiză aprofundată a istoricului medical, examen fizic și teste specifice. Medicii folosesc endoscopia gastrointestinală superioară (GI) pentru a inspecta vizual anomaliile din esofag, stomac și partea superioară a intestinului subțire. Medicii folosesc instrumente suplimentare de diagnosticare, cum ar fi teste de sânge, teste de scaun sau de respirație, radiografii ale stomacului și intestinului subțire și ecografii ale vezicii biliare. Furnizorul de asistență medicală evaluează simptome precum durere, senzație de arsură, balonare și arsuri la stomac pentru a determina prezența indigestiei. Furnizorul de asistență medicală identifică atât cauzele organice, cât și cele funcționale ale simptomelor.

Când să consultați un medic despre indigestie?

Consultați un medic despre indigestie atunci când simptomele persistă mai mult de două săptămâni, când medicamentele eliberate fără prescripție medicală nu vă ameliorează sau dacă aveți dureri severe, dificultăți la înghițire sau pierdere în greutate inexplicabilă. Dacă indigestie însoțesc simptome alarmante, cum ar fi transpirație, dificultăți de respirație sau o senzație de strângere în abdomenul superior, solicitați asistență medicală. Arsurile la stomac frecvente care apar mai mult de două ori pe săptămână sau greața continuă justifică o consultație. Abordați aceste simptome cu promptitudine pentru a exclude orice afecțiuni grave subiacente. Consultațiile regulate ajută oamenii să gestioneze problemele cronice și să îmbunătățească sănătatea digestivă generală.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează indigestia?

Specialitățile medicului care tratează indigestia sunt gastroenterologia și medicina generală. Specialiști în boli gastrointestinale, gastroenterologii se antrenează în mod special pentru a diagnostica și trata afecțiuni precum indigestia, care implică diverse teste și opțiuni de tratament. Un medic generalist evaluează indigestia și trimite pacienții la un gastroenterolog dacă au nevoie de îngrijiri specializate. Specialiștii în urechi, nas și gât (ORL) abordează complicațiile legate de boala de reflux gastroesofagian (GERD), care se manifestă ca simptome de indigestie. O abordare de colaborare între aceste specialități asigură îngrijire cuprinzătoare pentru pacienții care se confruntă cu indigestie.

Cum poți trata indigestia acasă?

Puteți trata indigestia acasă folosind mai multe remedii naturale și modificări ale stilului de viață. Ceaiul de mentă sau de mușețel calmează simptomele indigestiei, în timp ce semințele de ghimbir și fenicul servesc ca opțiuni eficiente. Amesteca 1/4 lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pahar cu apa pentru a ajuta la neutralizarea acidului din stomac si consuma otet de mere pentru a ajuta digestia. O dietă sănătoasă, mese mai mici și evitarea culcatului după masă ameliorează și mai mult indigestia. Păstrarea unui jurnal alimentar îi ajută pe oameni să identifice alimentele declanșatoare care agravează simptomele indigestiei.

Ce se întâmplă dacă lași indigestia să nu fie tratată?

Dacă lăsați indigestia să nu fie tratată, aceasta duce la afecțiuni cronice, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (GERD), care duc la complicații grave, cum ar fi esofagită, stricturi esofagiene și chiar cancer esofagian. Expunerea repetată a esofagului la acidul gastric provoacă inflamație, cicatrizare și îngustare, făcând înghițirea dificilă și dureroasă în timp. Sângerările gastrointestinale și alte probleme grave de sănătate rezultă din indigestie netratată. Arsurile la stomac frecvente și regurgitarea acidă se agravează, indicând faptul că pacienții au nevoie de intervenție medicală. Neglijarea indigestiei afectează semnificativ calitatea vieții și duce la afecțiuni care pun viața în pericol.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au indigestie?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au indigestie este bun, mai ales dacă este cauzat de factori ai stilului de viață, cum ar fi dieta sau stresul. Mulți indivizi își gestionează simptomele făcând schimbări simple în stilul de viață, cum ar fi consumul de mese mai mici și evitarea alimentelor declanșatoare. Perspectivele variază și necesită un tratament mai cuprinzător dacă o boală de bază sau o afecțiune medicală se leagă de indigestie. Majoritatea oamenilor experimentează o ameliorare semnificativă a simptomelor indigestiei cu un management adecvat.

Cât durează indigestia?

Cât durează indigestia? Indigestia durează de la câteva minute la câteva ore după masă, majoritatea cazurilor rezolvându-se în câteva ore. O masă copioasă sau afecțiuni subiacente, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian (GERD) declanșează simptome care persistă o zi sau mai mult în unele cazuri. Bolile digestive în curs pot provoca indigestie cronică care durează luni sau chiar ani. Persoanele consultă un furnizor de asistență medicală pentru o evaluare suplimentară dacă simptomele durează mai mult de două săptămâni.

Care este procentul din populația de cuvinte care are indigestie?

Procentul populației mondiale care suferă de indigestie este estimat la aproximativ 15% în țările occidentale, dispepsia afectând între 25% și 40% dintre indivizii din diferite populații. Aproximativ 1 din 4 persoane din Statele Unite se confruntă cu indigestie în fiecare an, ceea ce înseamnă aproximativ 25% din populație. Indigestia funcțională, o formă comună de dispepsie, reprezintă o parte semnificativă a acestor cazuri. Dispepsia afectează aproximativ 77,5 până la 124 de milioane de oameni numai în Statele Unite.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă indigestie?

Oamenii cel mai probabil să sufere de indigestie sunt cei care consumă cantități excesive de alcool sau cofeină, mănâncă prea repede sau prea mult și cei care consumă alimente picante, grase sau grase. Persoanele care suferă de stres, fumează sau iau anumite medicamente sunt expuse unui risc mai mare. Persoanele cu boli ale tractului digestiv sau probleme specifice de sănătate, precum și persoanele însărcinate, sunt mai predispuse la indigestie. Dispepsia funcțională, care afectează aproximativ 80% dintre persoanele cu indigestie, este mai frecventă la persoanele cu antecedente de anxietate. Factorii stilului de viață influențează semnificativ probabilitatea de a experimenta indigestie.

De ce ai indigestie?

Aveți indigestie deoarece corpul dumneavoastră se luptă să digere alimentele în mod normal, din cauza unor factori precum supraalimentarea, mâncatul prea repede sau consumul anumitor alimente și băuturi iritante, cum ar fi articolele picante, grase sau acide. Stresul, fumatul și consumul excesiv de alcool sau cofeină contribuie la afecțiune. Acidul din stomac irită mucoasa sensibilă a sistemului digestiv, ducând la indigestie și disconfort sau durere în zona superioară a stomacului. Problemele de sănătate, cum ar fi ulcerele sau utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), exacerbează simptomele. Un stil de viață sănătos și mesele mai mici și mai dese ajută la prevenirea indigestiei.

Cine sunt celebrii oameni cu indigestie?

Oamenii celebri cu indigestie sunt

  • Blackburne: Ea a avut reflux acid de când era adolescentă și își tratează arsurile la stomac.
  • Savannah Guthrie: Savannah Guthrie a anunțat că a fost diagnosticată cu boală de „reflux silentios”.
  • Jessie J: Jessie J a vorbit despre modul în care refluxul acid a afectat capacitatea lui Jessie J de a cânta.
  • Morrissey: Problemele de reflux de acid l-au determinat pe Morrissey să aibă esofag Barrett.
  • Alexandra Burke: Sindromul colonului iritabil (IBS) este o problemă digestivă care o afectează pe celebritatea Alexandra Burke.
Care este istoria indigestiei?

Istoria indigestiei este bogată și se întinde pe mai multe secole, reflectând schimbări în înțelegerea și terminologia medicală. Termenul „indigestie” în sine este derivat dintr-un cuvânt englezesc vechi care înseamnă „lipsa de digestie”, iar termenul a fost mult timp asociat cu diverse plângeri gastrointestinale. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au recunoscut dispepsia, care este folosită sinonim cu indigestia, iar spitalele au înregistrat-o pentru prima dată în statistici la sfârșitul secolului al XVIII-lea. După această perioadă, incidența dispepsiei a crescut semnificativ, indicând faptul că dispepsia a devenit o afecțiune comună în rândul populației. Companii precum Johnson & Johnson au început să producă produse care vizează tratarea indigestiei, marcând începutul unei abordări comerciale pentru gestionarea indigestiei până la sfârșitul anilor 1800.Credințele medicale predominante ale vremii au influențat puternic înțelegerea indigestiei în secolul al XIX-lea, care atribuia bolile proprietăților nocive din sânge. Tratamente precum venesecția (sângerarea) au fost comune, reflectând o abordare foarte diferită a sănătății în comparație cu practicile moderne. Definiția modernă a dispepsie a evoluat, cu o nouă înțelegere că dispepsia se referă la durere sau disconfort centrat în abdomenul superior, legat de digestie afectată. Factori precum mâncatul prea repede, consumul de alimente picante sau grase sau experimentarea refluxului acid provoacă indigestie, care include simptome precum plinătatea abdominală superioară, arsuri la stomac și disconfort.Dispepsia funcțională, un tip specific de indigestie, este legată de afecțiuni precum sindromul colonului iritabil și este influențată de factori psihologici precum anxietatea sau depresia. Complexitatea indigestiei evidențiază faptul că sănătatea mintală afectează indigestia, care nu este doar o boală fizică. Istoria indigestiei reflectă o tranziție de la înțelegerile antice la cunoștințele medicale moderne, ilustrând modul în care progresele societale și științifice ne-au modelat înțelegerea acestei probleme gastrointestinale comune.