Hipertensiune arterială: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială este un tip de boală, cunoscută sub numele de hipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială apare atunci când forța sângelui care împinge pereții vaselor de sânge este constant prea mare, ceea ce duce la potențiale complicații de sănătate. Presiunile mai mari decât cele normale în artere determină curgerea sângelui într-un mod care dezvoltă această afecțiune, crescând riscul unor probleme grave de sănătate, inclusiv atac de cord și accident vascular cerebral. Mulți indivizi nu știu că acești indivizi au hipertensiune arterială, deoarece hipertensiunea arterială se dezvoltă treptat de-a lungul mai multor ani, fără simptome vizibile. Medicii pun un diagnostic de hipertensiune arterială atunci când presiunea sistolică (numărul de sus) este de cel puțin 130 mmHg și/sau presiunea diastolică (numărul de jos) este de cel puțin 80 mmHg în Statele Unite. Experții clasifică hipertensiunea arterială în diferite stadii.

Medicii definesc tensiunea arterială normală ca o valoare mai mică de 120/80 mmHg.
Profesioniștii din domeniul sănătății clasifică tensiunea arterială crescută ca 120 până la 129 mmHg sistolică și mai puțin de 80 mmHg diastolică.

Profesioniştii din domeniul medical definesc hipertensiunea în stadiul 1 ca fiind 130 până la 139 mmHg sistolică sau 80 până la 89 mmHg diastolică.
Profesioniștii din domeniul sănătății diagnostichează hipertensiunea în stadiul 2 atunci când valorile tensiunii arteriale sunt de 140/90 mmHg sau mai mari. Profesioniștii din domeniul sănătății măsoară tensiunea arterială în milimetri de mercur (mmHg), iar diverși factori, inclusiv stresul, nivelul de activitate și dieta, fac ca tensiunea arterială să fluctueze pe parcursul zilei. Persoanele cu diabet sunt sfătuite să mențină o țintă de tensiune arterială mai mică de mai puțin de 130/80 mmHg, din cauza riscului crescut de complicații cardiovasculare.Medicii se referă la hipertensiunea arterială ca fiind un „ucigaș tăcut”, deoarece duce la probleme grave de sănătate fără niciun semn de avertizare. Persoanele trebuie să își monitorizeze tensiunea arterială și să consulte profesioniștii din domeniul sănătății pentru strategii de management, care includ modificări ale stilului de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și medicamentele. Hipertensiunea arterială este o problemă semnificativă de sănătate care afectează milioane de oameni din întreaga lume, iar înțelegerea implicațiilor hipertensiunii arteriale este vitală pentru prevenire și gestionare.

Care sunt tipurile de hipertensiune arterială?

Tipurile de hipertensiune arterială sunt enumerate mai jos.

Hipertensiune arterială primară: Cunoscută și sub denumirea de hipertensiune arterială esențială, hipertensiunea arterială primară este cel mai frecvent tip de hipertensiune arterială și apare fără o cauză evidentă.
Hipertensiune arterială secundară: o altă afecțiune medicală sau utilizarea anumitor medicamente provoacă hipertensiune arterială secundară. Cauzele comune includ boli de rinichi, tulburări suprarenale și tulburări tiroidiene.
Hipertensiunea de haină albă: Hipertensiunea de haină albă este un fenomen în care valorile tensiunii arteriale sunt normale la domiciliu, dar crescute într-un cadru medical, din cauza anxietății.

Hipertensiunea mascata: Hipertensiunea mascata indica potentiale riscuri pentru sanatate care trec neobservate atunci cand tensiunea arteriala este normala la domiciliu, dar crescuta in alte situatii.
Hipertensiune arterială cronică: tensiunea arterială crescută constant în timp duce la complicații de sănătate pe termen lung.
Hipertensiunea rezistentă: Hipertensiunea rezistentă este hipertensiunea arterială care nu poate fi controlată cu tratamente standard, necesitând strategii de management mai intensive.

Tensiune arterială crescută: profesioniștii din domeniul sănătății definesc tensiunea arterială crescută ca având o presiune sistoică între 120 și 129 mmHg și o presiune diastolică mai mică de 80 mmHg, indicând un risc de dezvoltare a hipertensiunii arteriale.
Hipertensiunea în stadiul 1: O presiune sistolica între 130 și 139 mmHg sau o presiune diastolică între 80 și 89 mmHg caracterizează hipertensiunea în stadiul 1.
Hipertensiunea în stadiul 2: Medicii definesc hipertensiunea în stadiul 2 ca având o presiune sistolică de 140 mmHg sau mai mare, indicând o hipertensiune arterială mai severă.

Criza hipertensivă: O creștere severă a tensiunii arteriale duce la o criză hipertensivă, care poate duce la accident vascular cerebral sau alte probleme grave de sănătate și este definită ca o presiune sistolica peste 180 mmHg și/sau presiunea diastolică peste 120 mmHg.Înțelegerea acestor tipuri de monitorizare eficientă și gestionarea hipertensiunii arteriale reduce riscul de complicații grave de sănătate.

Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale?

Simptomele hipertensiunii arteriale sunt enumerate mai jos.

Dureri de cap: Apar cu hipertensiune arterială severă, în special în timpul unei crize hipertensive.

Vedere încețoșată: Hipertensiunea arterială, mai ales atunci când este semnificativ crescută, este un simptom.
Dureri toracice: Hipertensiunea arterială severă sau o criză hipertensivă indică și necesită asistență medicală imediată.
Dificultăți de respirație: Hipertensiunea arterială poate semnala o afecțiune gravă.

Sângerări nazale: asociate cu hipertensiunea arterială, în special atunci când hipertensiunea arterială atinge niveluri periculoase.
Oboseală: Hipertensiunea arterială provoacă o senzație generală de oboseală.
Bătăi neregulate ale inimii: hipertensiunea arterială poate apărea în combinație cu probleme cardiovasculare.

Amorțeală: hipertensiunea arterială severă poate afecta în special circulația ca simptom.
Slăbiciune: Hipertensiunea arterială, mai ales în cazurile severe, însoțește o senzație de slăbiciune.
Probleme de vedere: Hipertensiunea arterială, în special dacă este necontrolată, provoacă modificări ale vederii.

Dificultate la respirație: Hipertensiunea arterială severă poate indica complicații cardiace sau pulmonare.
Durere abdominală severă: durere severă în abdomen rezultată din cauza tensiunii arteriale crescute.Mulți indivizi se referă la hipertensiunea arterială drept un „ucigaș tăcut”, deoarece nu experimentează simptome vizibile până când nu atinge un nivel critic. Monitorizați în mod regulat pentru detectarea timpurie și gestionați problemele.

Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?

Cauzele hipertensiunii arteriale sunt enumerate mai jos.

Hipertensiune arterială primară: hipertensiune arterială fără o cauză specifică identificabilă, care se dezvoltă treptat în timp.
Boală cronică de rinichi: retenția de lichide și creșterea tensiunii arteriale au rezultat din funcția renală afectată.
Diabet: Afecțiunea afectează vasele de sânge și crește riscul de hipertensiune arterială.

Apnee obstructivă de somn: tulburările de somn duc la creșterea tensiunii arteriale la persoanele cu tulburări de somn.
Obezitatea: Excesul de greutate corporală crește presiunea asupra inimii și duce la creșterea tensiunii arteriale.
Inactivitate: Un stil de viață sedentar contribuie la creșterea în greutate și crește riscul de hipertensiune arterială.

Fumatul: tutunul dăunează vaselor de sânge și crește tensiunea arterială.
Aport ridicat de sare: o dietă bogată în sodiu duce la retenția de lichide și creșterea tensiunii arteriale.
Aport scăzut de potasiu: potasiul insuficient duce la creșterea tensiunii arteriale datorită rolului său în echilibrarea nivelului de sodiu.

Consumul excesiv de alcool: consumul excesiv de alcool crește tensiunea arterială.
Stres și anxietate: Creșterile hormonale provoacă creșteri temporare ale tensiunii arteriale din cauza stresului emoțional.
Vârsta: Riscul de a dezvolta hipertensiune arterială crește pe măsură ce o persoană îmbătrânește.

Genetica: Istoricul familial influențează probabilitatea unei persoane de a dezvolta hipertensiune arterială.
Anumite medicamente: Tensiunea arterială crescută apare ca efect secundar al unor medicamente.
Tulburări hormonale: Afecțiunile care afectează nivelurile hormonale, cum ar fi sindromul Cushing, duc la hipertensiune arterială.

Tumori: Anumite tumori, în special cele care afectează glandele suprarenale, produc hormoni care cresc tensiunea arterială.
Deshidratare: deshidratarea reduce volumul sângelui și determină creșterea temporară a tensiunii arteriale.Înțelegerea acestor cauze ajută la prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale, care afectează în mod semnificativ milioane de oameni din întreaga lume.

Care sunt tratamentele pentru hipertensiune arterială?

Tratamentele pentru hipertensiune arterială sunt enumerate mai jos.

Diuretice: Cunoscute și sub numele de pastile de apă, diureticele ajută la eliminarea sodiului și a apei din organism, reducând volumul sângelui și scăzând tensiunea arterială. Exemplele comune includ furosemidă, bumetanida, torsemidul, clorotiazida și amilorida.
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE): Aceste medicamente ajută la relaxarea vaselor de sânge prin prevenirea formării unui hormon care îngustează vasele de sânge. Exemplele includ ramipril și lisinopril.
Blocanți ai receptorilor angiotensinei II (ARA): Similar cu inhibitorii ECA, ARA blochează acțiunea unui hormon care determină contracția vaselor de sânge. Exemplele includ losartanul și valsartanul.

Blocante ale canalelor de calciu: Aceste medicamente reduc tensiunea arterială prin lărgirea vaselor de sânge și scăderea ritmului cardiac. Exemplele comune includ amlodipină, felodipină, diltiazem și verapamil.
Beta-blocante: Aceste medicamente reduc ritmul cardiac și volumul de muncă al inimii, ceea ce scade tensiunea arterială. Exemplele includ atenolol și metoprolol.
Alfa-blocante: Aceste medicamente ajută la relaxarea vaselor de sânge prin blocarea anumitor semnale nervoase. Exemplele includ doxazosin și prazosin.

Medicamente cu acțiune centrală: Aceste medicamente acționează afectând sistemul nervos central pentru a scădea tensiunea arterială. Un exemplu este clonidina.
Schimbări ale stilului de viață: Abordările non-farmacologice includ scăderea în greutate, exercițiile regulate, o dietă sănătoasă pentru inima (cum ar fi dieta DASH), reducerea consumului de sodiu, limitarea consumului de alcool, renunțarea la fumat și gestionarea stresului.
Terapie combinată: Uneori, medicii au nevoie de o combinație de diferite medicamente pentru a controla hipertensiunea arterială. Furnizorii de asistență medicală prescriu aceste medicamente ca pastile separate sau le combină într-o singură pastilă pentru comoditate.

Monitorizare regulată: Monitorizarea continuă a tensiunii arteriale evaluează eficacitatea tratamentului și face ajustările necesare.Furnizorii de asistență medicală încurajează persoanele să colaboreze cu ei pentru a dezvolta un plan de tratament cuprinzător, adaptat nevoilor specifice ale pacienților care iau aceste tratamente conform prescripției.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu hipertensiune arterială?

Riscurile pentru persoanele cu hipertensiune arterială sunt enumerate mai jos.

Infarct: tensiunea arterială crescută crește semnificativ riscul de atacuri de cord din cauza tensiunii arteriale ridicate pe inimă și artere.

Accident vascular cerebral: Hipertensiunea duce la accident vascular cerebral determinând ruperea sau blocarea vaselor de sânge din creier.
Insuficiență cardiacă: Hipertensiunea arterială cronică duce la insuficiență cardiacă, făcând inima prea slabă pentru a pompa sângele în mod eficient.
Boli de rinichi: Hipertensiunea arterială lezează vasele de sânge din rinichi, ducând la boli sau insuficiență renală.

Anevrism: Hipertensiunea arterială necontrolată determină slăbirea și umflarea vaselor de sânge, rezultând un anevrism, care pune viața în pericol dacă se rupe.
Pierderea vederii: Hipertensiunea arterială lezează vasele de sânge din ochi, ducând la probleme de vedere sau orbire.
Sindromul metabolic: grupul de afecțiuni, inclusiv creșterea tensiunii arteriale, zahăr în sânge, exces de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri anormale de colesterol, crește riscul de boli de inimă și diabet.

Deficiențe cognitive: Hipertensiunea arterială afectează funcțiile cognitive, ducând la probleme de memorie și dificultăți de înțelegere.
Demență: Există o legătură între hipertensiunea arterială și un risc crescut de demență vasculară, care afectează fluxul de sânge către creier.
Dureri în piept: Hipertensiunea arterială face ca persoanele să experimenteze angină sau dureri în piept din cauza fluxului sanguin redus către inimă.

Dificultăți de respirație: Hipertensiunea arterială duce la insuficiență cardiacă, care provoacă dificultăți de respirație în timpul activității fizice sau în repaus.
Dureri de spate: Unele persoane se confruntă cu durerea de spate ca un simptom care se referă la hipertensiune arterială sau complicațiile acesteia.
Amorțeală sau slăbiciune: Probleme neurologice, inclusiv amorțeală sau slăbiciune în diferite părți ale corpului, rezultă din hipertensiune arterială.

Calitate slabă a vieții: hipertensiunea arterială are un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi și a bunăstării generale prin complicațiile și simptomele acesteia.
Invaliditate: Hipertensiunea arterială cauzează probleme grave de sănătate care duc la dizabilitate fără tratament.Aceste riscuri evidențiază importanța monitorizării și gestionării hipertensiunii arteriale pentru a preveni complicațiile grave de sănătate.

Cum să preveniți hipertensiunea arterială?

Pentru a preveni hipertensiunea arterială, persoanele adoptă un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și săracă în sare, așa cum este recomandat de planul alimentar DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension). Activitatea fizică regulată, cum ar fi cel puțin 150 de minute de exercițiu moderat pe săptămână, ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și la gestionarea stresului, ceea ce contribuie la controlul tensiunii arteriale. Consumul de tutun și consumul de alcool peste niveluri moderate cresc semnificativ riscul de a dezvolta hipertensiune arterială. Tehnicile adecvate de somn și relaxare susțin niveluri sănătoase ale tensiunii arteriale. Monitorizați în mod regulat tensiunea arterială și consultați furnizorii de asistență medicală pentru sfaturi personalizate pentru a preveni hipertensiunea arterială.

Cum este diagnosticată hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială este diagnosticată prin măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul unui tensiometru, diagnosticul fiind confirmat dacă presiunea sistolica este de cel puțin 130 mmHg și/sau presiunea diastolică este de cel puțin 80 mmHg. Diagnosticul necesită două sau mai multe citiri efectuate cu ocazii separate pentru a asigura acuratețea. Profesioniștii din domeniul sănătății recomandă teste suplimentare, cum ar fi o electrocardiogramă sau analize de sânge, pentru a evalua cauzele sau complicațiile care stau la baza. Furnizorii de servicii medicale iau aceste măsurători într-un cadru de asistență medicală, deoarece factori precum stresul și activitatea influențează citirile. Furnizorii de asistență medicală monitorizează și se consultă în mod regulat pentru a gestiona și înțelege hipertensiunea arterială.

Când să consultați un medic despre hipertensiune arterială?

Consultați un medic cu privire la tensiunea arterială ridicată atunci când valorile dvs. sunt crescute în mod constant, mai ales dacă sunt de 130/80 mmHg sau mai mari, indicând hipertensiune arterială. Aveți nevoie de asistență medicală imediată dacă tensiunea arterială atinge 180/120 mmHg sau mai mare, mai ales dacă tensiunea arterială ridicată vine cu simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație sau dureri de cap severe. Ar trebui să solicitați sfatul medicului dacă aveți semne de tensiune arterială scăzută, cum ar fi amețeli sau leșin. Consultați-vă în mod regulat cu furnizorul dvs. de asistență medicală pentru a gestiona hipertensiunea arterială și pentru a răspunde oricăror preocupări legate de tensiunea arterială. În cele din urmă, dacă bănuiți că hipertensiunea arterială cauzează simptome sau vă afectează sănătatea, nu ezitați să consultați medicul.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează hipertensiunea arterială?

Specialitățile medicului care tratează hipertensiunea arterială sunt cardiologia, nefrologia, endocrinologia și medicina internă. Cardiologii gestionează hipertensiunea și se concentrează pe sănătatea inimii ca parte a îngrijirii cardiovasculare. Nefrologii sunt specializați în sănătatea rinichilor, ceea ce este crucial deoarece funcția rinichilor are un impact semnificativ asupra reglajului tensiunii arteriale. Endocrinologii abordează influențele hormonale asupra tensiunii arteriale, în timp ce interniștii oferă îngrijire cuprinzătoare și se concentrează pe gestionarea hipertensiunii arteriale. Medicii de familie și medicii primari identifică și gestionează hipertensiunea arterială, trimițând pacienții către specialiști atunci când este necesar.

Cum poți trata hipertensiunea arterială acasă?

Puteți trata hipertensiunea arterială acasă prin mai multe modificări ale stilului de viață și remedii naturale. Începeți prin a adopta o dietă sănătoasă, cum ar fi dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension), care pune accent pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, limitând în același timp aportul de sare la sub 1.500 mg pe zi. Activitatea fizică regulată este crucială; urmăriți săptămânal cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată. Tehnicile de relaxare, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool ajută în mod semnificativ persoanele să controleze tensiunea arterială. Monitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu oferă informații valoroase asupra progresului dvs. și vă ajută să faceți ajustările necesare.

Ce se întâmplă dacă lăsați hipertensiunea arterială să nu fie tratată?

Dacă lăsați hipertensiunea arterială să nu fie tratată, aceasta duce la complicații grave de sănătate, inclusiv atac de cord, accident vascular cerebral și boli de inimă. Hipertensiunea arterială necontrolată dăunează în timp vaselor de sânge, ducând la întărirea și îngroșarea arterelor, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare. Hipertensiunea arterială netratată duce la boli de rinichi, tulburări de vedere și chiar deces. Starea hipertensiunii arteriale netratată este asimptomatică, ceea ce face ca monitorizarea regulată să fie esențială pentru prevenire și management. Hipertensiunea arterială netratată scade semnificativ calitatea vieții și duce la afectarea ireversibilă a organelor vitale.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au hipertensiune arterială?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au hipertensiune arterială este variabil și depinde în mare măsură de gestionarea afecțiunii. Hipertensiunea arterială provoacă complicații grave, cum ar fi atac de cord, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă, dacă nu este tratată, reducând semnificativ speranța de viață. Tratamentul adecvat, inclusiv modificări ale stilului de viață și respectarea medicamentelor, ajută persoanele să își îmbunătățească sănătatea generală și să reducă riscul de afecțiuni care pun viața în pericol. Controlul eficient al tensiunii arteriale indică faptul că rata de supraviețuire la 10 ani pentru pacienții care se confruntă cu crize hipertensive se apropie de 70%. Diagnosticul precoce și managementul consecvent dau un prognostic favorabil.

Cât durează hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială durează atâta timp cât cauzele care stau la baza rămân neabordate, ceea ce de mulți ani sau chiar decenii. Indivizii dezvoltă treptat hipertensiunea arterială și aceasta persistă la nesfârșit dacă nu este gestionată prin modificări ale stilului de viață sau medicamente. Hipertensiunea arterială provoacă complicații grave de sănătate în timp, fără intervenție. Monitorizarea regulată și respectarea planurilor de tratament controlează și poate inversa hipertensiunea arterială. Durata hipertensiunii arteriale depinde de gestionarea individuală a sănătății și de stilul de viață.

Care este procentul din populația de cuvinte care are hipertensiune arterială?

Procentul populației mondiale care are hipertensiune arterială este de aproximativ 30% până la 48,1%, în funcție de specificul demografic și de definițiile utilizate. Statistica privind hipertensiunea arterială se traduce la peste un miliard de oameni la nivel global, cu prevalență semnificativă în țările cu venituri mici și medii, unde rata este de aproximativ 31,5%. Hipertensiunea arterială afectează ușor o prevalență mai mică de aproximativ 28,5% în țările cu venituri mari. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că aproape jumătate dintre adulții cu hipertensiune arterială nu sunt conștienți de starea lor, subliniind importanța monitorizării și conștientizării.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă hipertensiune arterială?

Cei mai susceptibili de a face hipertensiune arterială sunt adulții de culoare, care au o prevalență mai mare și au tendința de a dezvolta hipertensiune mai devreme în viață, comparativ cu alte grupuri rasiale și etnice. Persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste, în special femeile, sunt expuse unui risc crescut din cauza factorilor de îmbătrânire. Alți factori care contribuie includ obezitatea, antecedentele familiale de hipertensiune arterială și alegerea stilului de viață, cum ar fi fumatul, lipsa activității fizice și consumul excesiv de sare sau alcool. Stresul și anxietatea cresc nivelul tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială este deosebit de comună în rândul anumitor categorii demografice, ceea ce face ca conștientizarea și gestionarea hipertensiunii arteriale să fie cruciale.

De ce ai hipertensiune arterială?

Ai hipertensiune arterială din cauza unei combinații de factori genetici, de stil de viață și de mediu. Persoanele cu părinți sau frați care au hipertensiune arterială se confruntă cu un risc mai mare din cauza istoricului lor familial. Tensiunea arterială crescută rezultă din alegerea stilului de viață, cum ar fi supraponderalitatea, consumul de o dietă bogată în sodiu, fumatul, consumul excesiv de alcool și lipsa activității fizice. Condițiile de sănătate subiacente, cum ar fi diabetul, stresul și dezechilibrele hormonale exacerbează starea. Hipertensiunea arterială cauzează complicații grave de sănătate, inclusiv boli de inimă și accident vascular cerebral, ceea ce face esențială monitorizarea și gestionarea eficientă a tensiunii arteriale crescute pe măsură ce tensiunea arterială crește.

Cine sunt celebrii oameni cu hipertensiune arterială?

Persoanele celebre cu hipertensiune arterială sunt enumerate mai jos.

Toni Braxton: S-a descoperit că Toni Braxton avea hipertensiune arterială în 2004 și avea pericardită, o inflamație a mucoasei inimii.

Oprah Winfrey: O personalitate media binecunoscută care are hipertensiune arterială.
David Cook: Cântăreața și compozitorul american cunoscut pentru câștigarea „AmeriIdol” are hipertensiune arterială.
John Singleton: Renumitul regizor de film avea hipertensiune arterială.

Billy Mays: Oamenii știau că pitchmanul din reclamă avea hipertensiune arterială.
Curly Howard: Comediantul și actorul din Three Stooges avea hipertensiune arterială.
Barry White: Oamenii știau că legendarul cântăreț are hipertensiune arterială.

Jenny Eclair: un comedian celebru care are hipertensiune arterială.
Meli’sa Morgan: Meli’sa Morgan vorbește despre experiența ei cu hipertensiunea arterială.Acești indivizi evidențiază prevalența hipertensiunii arteriale, cunoscută sub numele de hipertensiune arterială, în rândul celebrităților.

Care este istoricul hipertensiunii arteriale?

Istoria hipertensiunii arteriale este o narațiune bogată și în evoluție care se întinde pe secole, începând cu observațiile timpurii ale calității pulsului în medicina antică chineză și indiană. Înțelegerea modernă a hipertensiunii arteriale sau hipertensiunii arteriale a început să prindă contur în secolul al XVII-lea odată cu munca de pionierat a reverendului Stephen Hales, care în 1711 a devenit primul care a măsurat tensiunea arterială folosind un tub de sticlă introdus în artera unui animal viu. . Acest lucru a marcat un progres semnificativ în studiul sănătății cardiovasculare.Frederick Mahomed, un rezident medical la Spitalul Guy, a adus o contribuție revoluționară în 1874, fiind primul care a raportat creșterea tensiunii arteriale la persoanele fără boală de rinichi, folosind un tensiograf la sfârșitul secolului al XIX-lea. Lucrarea lui Mahomed a pus bazele recunoașterii hipertensiunii arteriale esențiale primare ca o afecțiune distinctă. Sir Clifford Allbutt a susținut în continuare eforturile lui Mahomed și a introdus termenul „hiperpiezie” în 1896 pentru a descrie hipertensiunea arterială, pledând pentru recunoașterea acesteia ca o boală circulatorie generalizată.Înțelegerea hipertensiunii arteriale a continuat să evolueze odată cu progresele în tehnicile de măsurare a tensiunii arteriale. Metoda invazivă de canulare arterială s-a dovedit pentru prima dată posibilă în anii 1800, ducând la evaluări mai precise ale tensiunii arteriale. Profesioniștii din domeniul sănătății au devenit mai rafinați în clasificarea hipertensiunii arteriale, clasificând valorile tensiunii arteriale în etape de-a lungul anilor. hipertensiune arterială normală, crescută, stadiul 1 și hipertensiune arterială în stadiul 2, bazate pe măsurători sistolice și diastolice în milimetri de mercur (mmHg).Recunoașterea hipertensiunii arteriale ca fiind o problemă semnificativă de sănătate a crescut, mai ales că cercetările au arătat că hipertensiunea arterială este asimptomatică, câștigând hipertensiunea arterială porecla „ucigașul tăcut”. Factorii de risc pentru hipertensiune arterială au fost studiați pe larg, dezvăluind o interacțiune complexă a factorilor genetici, de mediu și de stil de viață. Factorii de risc nemodificabili includ vârsta, antecedentele familiale și bolile coexistente, în timp ce factorii modificabili includ dieta, activitatea fizică și nivelul de stres.Managementul hipertensiunii arteriale a devenit un aspect critic al cardiologiei preventive, iar terapia combinată folosind doze mici de medicamente multiple este acum considerată o abordare standard în medicina contemporană. Istoria cercetării hipertensiunii reflectă un efort continuu de îmbunătățire a înțelegerii, diagnosticului și tratamentului, urmărind în cele din urmă să reducă povara hipertensiunii arteriale asupra sănătății publice.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire