Frisoane: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce sunt frisoanele?

Frisoanele sunt un tip de afecțiune medicală caracterizată printr-o senzație de frig însoțită de frison, care apare ca răspuns la medii reci, infecții sau amenințări interne, cum ar fi febra. Sistemul imunitar semnalează creierului să ridice temperatura corpului, provocând frisoane să se manifeste sub formă de frisoane tremurătoare, cunoscute sub numele de frisoane, ca răspuns la infecții severe pentru combaterea agenților patogeni. Diferiți factori, inclusiv răspunsurile emoționale, activitatea fizică intensă sau afecțiunile medicale subiacente, cum ar fi hipotiroidismul, declanșează frisoane cu sau fără febră. Frisoanele răspund temporar, indicând o problemă de sănătate mai gravă care necesită asistență medicală dacă le însoțesc alte simptome îngrijorătoare. Medicii nu necesită tratament decât dacă se dezvoltă febră, deoarece frisoanele se rezolvă odată cu cauza de bază.

Care sunt tipurile de frisoane?

Tipurile de frisoane sunt enumerate mai jos.

• Frisoane standard: Frisoanele standard sunt frisoanele tipice experimentate ca răspuns la medii reci sau la infecții, însoțite de frisoane.
• Frisoane în formă: Cercetătorii folosesc termenul „Shaped Chills” pentru a se referi la modele sau manifestări specifice de frisoane care apar în anumite condiții, deși îl folosesc mai puțin în literatura medicală.
• Frisoane deformabile: Tipul „Fisoane deformabile” descrie frisoanele care se modifică în intensitate sau formă pe baza factorilor externi sau a răspunsurilor interne.
• Frisoane interne: Oamenii simt frisoane interne, care nu sunt vizibile în exterior și sunt asociate cu răspunsuri fiziologice la boală sau frig.
• Rigori: Rigorile sunt frisoane severe cu frisoane violente, indicând o infecție sau o boală gravă, în care organismul încearcă să-și ridice temperatura centrală pentru a lupta împotriva agenților patogeni.
• Frisson: Oamenii se referă la frisson, un tip de frison asociat cu o senzație de plăcere, ca un „orgasm cutanat” ca răspuns la stimuli emoționali, cum ar fi muzica sau arta, și implică o eliberare de dopamină din creier.Cercetătorii clasifică frisoanele în funcție de declanșatoarele lor, cum ar fi cele cauzate de temperaturi scăzute, infecții, răspunsuri emoționale sau afecțiuni medicale subiacente, cum ar fi hipotiroidismul. Diferite tipuri de frig au implicații diferite asupra sănătății și necesită abordări diferite ale managementului sau tratamentului, în funcție de cauza subiacentă.

Care sunt simptomele frisoanelor?

Simptomele frisoanelor se caracterizează printr-o senzație de răceală, însoțită de tremur sau tremur. O persoană simte răceală chiar și atunci când nu se află într-un mediu rece. Simptome suplimentare însoțesc frisoanele, în funcție de cauza de bază. Simptomele comune însoțitoare includ.

• Fior: contractii musculare involuntare care creeaza caldura.
• Pielea de găină: Mici umflături pe piele, cauzate de contracția mușchilor mici de la baza foliculilor de păr.
• Paloarea: O scădere a culorii pielii, datorită fluxului sanguin redus către piele.
• Senzație de frig: O senzație persistentă de frig, chiar și în medii calde.
• Contractii musculare ritmice: Corpul raspunde la senzatia de frig cu aceste aparitii.
• Slăbiciune sau oboseală: o senzație generală de oboseală sau lipsă de energie.
• Iritabilitate: Disconfortul a declanșat o sensibilitate crescută sau un răspuns emoțional.
• Greață sau pierderea poftei de mâncare: Unele persoane se confruntă cu greață sau o înclinație scăzută de a mânca.
• Simptome însoțitoare ale bolii: Frisoanele însoțesc alte simptome, cum ar fi febră, dureri în gât, tuse, cefalee și dureri musculare dacă o infecție le provoacă.Diverse contexte, cum ar fi febra mare, infecțiile (virale sau bacteriene) sau stresul emoțional, provoacă frisoane. Factorii de mediu, cum ar fi expunerea la temperaturi scăzute, sau afecțiuni medicale precum hipotiroidismul sau anemia, declanșează frisoane. Dacă aveți frisoane fără o cauză clară sau dacă acestea sunt însoțite de simptome îngrijorătoare, solicitați asistență medicală.

Care sunt cauzele frisoanelor?

Cauzele frisoanelor sunt variate și atribuite mai multor factori, inclusiv condițiile de mediu, infecțiile și problemele medicale subiacente. Iată câteva dintre cauzele primare.

1. Medii reci: Temperaturile reci expun corpul la frisoane în timp ce încearcă să genereze căldură prin contracții și relaxare musculare rapide, cunoscute sub numele de frison.
2. Infecții: Frisoanele sunt un răspuns la infecții, atât virale, cât și bacteriene. Frisoanele rezultă din infecții comune.

• Gripa: Virusul gripal duce la frisoane pe măsură ce organismul reacționează la el.
• Pneumonie: infectia pulmonara declanseaza frisoane impreuna cu febra si tuse.
• Infecții ale tractului urinar (ITU): Frisoanele apar din cauza infecțiilor tractului urinar, mai ales când sunt însoțite de febră.
• Malaria: boala transmisă de țânțari este binecunoscută pentru că provoacă frisoane severe și febră.
• Meningita: Frisoanele apar din cauza inflamatiei membranelor protectoare care acopera creierul si maduva spinarii.
• Gastroenterita: Frisoanele rezulta atat din gastroenterita virala cat si bacteriana.

3. Febră: Frisoanele apar atunci când o persoană are febră. Corpul își ridică temperatura pentru a lupta împotriva infecțiilor și manifestă frisoane în timp ce încearcă să atingă acest nou punct de referință.
4. Răspunsuri emoționale: Unii indivizi experimentează frisoane declanșate de stres, anxietate sau emoții intense.
5. Activitate fizică: Exercițiile intense provoacă frisoane, mai ales dacă corpul se supraîncălzește și apoi se răcește rapid.
6. Condiții medicale: Frisoanele apar din cauza anumitor afecțiuni medicale.

• Hipotiroidism: o tiroida subactiva scade capacitatea de a regla temperatura corpului.
• Hipoglicemie: Frisoanele apar pe măsură ce organismul reacționează la nivelul scăzut de zahăr din sânge și la lipsa de energie.
• Malnutriție: Aportul insuficient de nutrienți afectează capacitatea organismului de a menține temperatura.
• Boli autoimune: Frisoanele apar din cauza inflamației și a răspunsului imun cauzate de afecțiuni precum lupusul sau artrita reumatoidă.

7. Medicamente: Unele medicamente provoacă frisoane ca efect secundar, în special cele care influențează sistemul imunitar sau reglează temperatura corpului.
8. Alte boli: Frisoanele rezultă din afecțiuni precum bronșita, sinuzita și anumite tipuri de cancer.Frisoanele apar cu sau fără febră, iar atunci când alte simptome, cum ar fi durerile corporale, oboseala sau o schimbare semnificativă a temperaturii, însoțesc frisoanele, frisoanele indică o problemă de sănătate mai gravă care necesită îngrijiri medicale. Monitorizați contextul în care apar frisoanele și cereți sfatul medicului dacă frisoanele persistă sau sunt îngrijorătoare.

Care sunt tratamentele pentru frisoane?

Tratamentele pentru frisoane se concentrează pe abordarea cauzei de bază și pe oferirea de ameliorare simptomatică. Iată mai multe abordări.

• Hidratarea: Febra și frisoanele duc la deshidratare, ceea ce face crucial să bei multe lichide. Bea apă, ceaiuri din plante sau bulion în timp ce eviți alcoolul și băuturile cu cofeină, care agravează deshidratarea.
• Odihnă: asigurarea unei odihne adecvate este benefică pentru recuperare. Organismul are nevoie de energie pentru a lupta împotriva infecțiilor sau pentru a răspunde la alte probleme de bază.
• Medicamente eliberate fără prescripție medicală: acetaminofenul (Tylenol), ibuprofenul și aspirina ajută la reducerea febrei și la atenuarea disconfortului asociat cu frisoanele. Acetaminofenul este deosebit de comun pentru tratarea frisoanelor, a febrei și a durerilor corporale.
• Căldura: indivizii se înfășoară în pături calde sau poartă îmbrăcăminte caldă pentru a ameliora frisoanele. O persoană cu febră mare nu ar trebui să se strângă excesiv, deoarece aceasta îi crește și mai mult temperatura corpului.
• Băi calde și lichide fierbinți: o baie caldă ajută la creșterea temperaturii corpului și ameliorează frisoanele. Lichidele fierbinți oferă confort și căldură.
• Baie cu burete: baie cu burete a corpului cu apa calduta ajuta la gestionarea frisoanelor, mai ales daca persoana are febra.
• Mediu confortabil: Un mediu confortabil cu huse și îmbrăcăminte adecvate ajută la atenuarea senzației de frisoane.
• Modificări comportamentale: Modificarea activității fizice sau folosirea tehnicilor de relaxare aduce beneficii celor care experimentează frisoane legate de exerciții fizice sau stres.
• Tratament medical: o afecțiune medicală subiacentă, cum ar fi o infecție bacteriană, provoacă frisoane, făcând necesare antibiotice. Cauza specifică a frisoanelor determină tratamentul.
• Monitorizarea simptomelor: monitorizați orice simptome suplimentare. Solicitați asistență medicală dacă frisoanele persistă sau însoțesc simptome severe.Tratamentul frisoanelor implică o combinație de strategii de autoîngrijire, medicamente fără prescripție medicală și abordarea oricăror condiții medicale subiacente. Consultați un profesionist din domeniul sănătății dacă frisoanele sunt persistente sau severe.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu frisoane?

Riscurile pentru persoanele cu frisoane sunt multiple și variază în funcție de cauza de bază a frisoanelor. Iată câteva riscuri cheie asociate cu frisoanele.

• Infecție: Frisoanele indică faptul că organismul luptă împotriva unei infecții, fie că este virală sau bacteriană. Frisoanele însoțesc afecțiuni precum gripa, pneumonia, infecțiile tractului urinar și infecțiile mai grave, cum ar fi meningita sau bacteriemia. Aceste infecții duc la complicații severe, inclusiv sepsis dacă nu sunt tratate.
• Hipotermie: Expunerea prelungită la medii reci duce la hipotermie, o afecțiune periculoasă în care organismul pierde căldură mai repede decât produce căldură, determinând ca temperatura centrală să scadă sub 95°F (35°C). Simptomele includ frisoane intense, confuzie și oboseală, iar hipotermia pune viața în pericol dacă nu este abordată prompt.
• Nivel scăzut de zahăr din sânge (hipoglicemie): glicemia scăzută provoacă frisoane, în special la persoanele cu diabet. Hipoglicemia severă provoacă confuzie, convulsii, pierderea conștienței și chiar moartea dacă nu este tratată rapid.
• Deshidratare: Frisoanele netratate insotite de febra duc la deshidratare, mai ales daca persoana transpira sau nu consuma suficiente lichide. Deshidratarea severă dăunează rinichilor și provoacă alte probleme grave de sănătate.
• Convulsii induse de febră: Febra duce la convulsii febrile la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani, ceea ce alarmează părinții și îngrijitorii. Crizele febrile indică o afecțiune subiacentă gravă, în timp ce aceste convulsii nu dăunează.
• Afecțiuni medicale de bază: diverse afecțiuni medicale, inclusiv cancere, cum ar fi limfomul, bolile autoimune și infecții precum boala Lyme, provoacă frisoane. Aceste afecțiuni necesită asistență medicală imediată, ceea ce duce la complicații suplimentare de sănătate dacă nu sunt gestionate corespunzător.
• Stresul emoțional și fizic: răspunsurile emoționale intense sau efortul fizic provoacă frisoane. Oboseala sau epuizarea afectează capacitatea organismului de a regla temperatura și de a răspunde la boală.
• Efecte secundare ale medicamentelor: Anumite medicamente provoacă frisoane ca efect secundar. Consultați un furnizor de asistență medicală pentru a determina dacă medicamentul a provocat frisoane și dacă medicamentul trebuie ajustat sau schimbat după ce le aveți.Frisoanele semnalează probleme de sănătate mai grave care necesită evaluare și intervenție medicală, mai ales atunci când sunt însoțite de alte simptome îngrijorătoare, cum ar fi febră, dureri corporale severe sau confuzie, în timp ce reprezintă un răspuns benign la frig sau o reacție temporară la diferiți stimuli.

Cum prevenim frisoanele?

Pentru a preveni frisoanele, îmbrăcați-vă călduros în straturi atunci când sunteți expus la medii reci, permițând ajustările de temperatură. Consumul de multe lichide, în special băuturile calde, ajută la menținerea temperaturii corpului și previne frisoanele. Evitarea activității fizice intense în timpul temperaturilor extreme și limitarea timpului petrecut în astfel de condiții este crucială. Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi acetaminofenul sau aspirina, oferă o ușurare dacă apar frisoane din cauza febrei sau a infecției. Păturile și plăcuțele termice ajută la izolarea corpului și la reducerea frisonului.

Cum sunt diagnosticate frisoanele?

Frisoanele sunt diagnosticate printr-o evaluare cuprinzătoare de către un furnizor de asistență medicală, care analizează semnele vitale ale pacientului, inclusiv valorile tensiunii arteriale, pulsului, respirației și temperaturii. Furnizorul de asistență medicală ia în considerare istoricul medical al pacientului și orice simptome însoțitoare, cum ar fi febră, dureri în gât, tuse sau dureri musculare, pentru a identifica potențialele cauze subiacente, cum ar fi infecțiile sau bolile sistemice. Furnizorii de asistență medicală comandă teste de diagnostic dacă este necesar, mai ales dacă frisoanele însoțesc simptome severe, cum ar fi febră mare sau rigiditate a gâtului. Investigațiile ulterioare exclud afecțiuni precum hipotiroidismul sau anemia. Diagnosticul se concentrează pe identificarea și tratarea cauzei care stau la baza frisoanelor.

Când să consultați un medic despre frisoane?

Consultați un medic cu privire la frisoane atunci când aveți simptome însoțitoare, cum ar fi înțepenirea gâtului, confuzie, iritabilitate sau lenețe. Dacă tuse severă, dificultăți de respirație, dureri în piept sau dureri abdominale neobișnuite însoțesc frisoane, solicitați asistență medicală. Consultați un furnizor de asistență medicală dacă frisoanele persistă mai mult de câteva zile, nu se ameliorează cu autoîngrijirea sau sunt asociate cu o febră de peste 104 °F la adulți. Indivizii caută ajutor medical imediat dacă suspectează hipotermie sau au convulsii. Orice modificare semnificativă a stării de sănătate sau prezența unor simptome îngrijorătoare justifică o consultare cu un medic.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează frisoanele?

Specialitățile medicilor care tratează frisoanele sunt furnizorii de asistență medicală primară, care sunt primul punct de contact pentru pacienții care se confruntă cu frisoane. Specialiștii în boli infecțioase se implică, mai ales dacă frisoanele însoțesc infecțiile severe. Specialiștii în geriatrie și îngrijiri paliative sunt adepți în gestionarea frisoanelor la adulții în vârstă sau la cei cu probleme complexe de sănătate. Cazurile acute de frisoane, mai ales atunci când sunt însoțite de febră mare sau alte simptome grave, sunt abordate de medicii de urgență. Dermatologii stabilesc prin consultații dacă frisoanele sunt legate de afecțiunile pielii, deși le conduc mai puține.

Cum poți trata frisoanele acasă?

Puteți trata frisoanele acasă, asigurându-vă că rămâneți bine hidratat cu multe lichide, cum ar fi apă, ceaiuri din plante sau bulion, care ajută la menținerea temperaturii corpului. Odihna este esențială, deoarece odihna permite organismului să se recupereze și să combată orice probleme de bază. Purtarea de haine confortabile, stratificate și utilizarea pături calde vă ajută să vă simțiți mai confortabil și atenuează frisoanele. Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul, oferă o ușurare dacă disconfortul sau febra însoțesc frisoane. Solicitați asistență medicală dacă frisoanele persistă sau sunt severe, mai ales dacă apar alte simptome îngrijorătoare.

Ce se întâmplă dacă lași frisoanele să nu fie tratate?

Dacă lăsați frisoanele să nu fie tratate, ele indică o problemă de sănătate subiacentă care se agravează, mai ales dacă sunt asociate cu infecții sau febră. Organismul răspunde la o infecție, indicată de frisoane, iar dacă cauza nu este abordată, problema de sănătate subiacentă duce la simptome sau complicații mai severe. Frisoanele persistente care însoțesc alte simptome îngrijorătoare necesită asistență medicală, în timp ce frisoanele în sine se rezolvă fără tratament. Ignorarea frisoanelor provoacă progresia afecțiunii de bază, ceea ce poate duce la probleme grave de sănătate. Monitorizați simptomele suplimentare și cereți sfatul medicului dacă frisoanele persistă.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au frisoane?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au frisoane este pozitiv, deoarece frisoanele sunt un simptom al unei afecțiuni de bază care este tratată eficient. Abordarea cauzei principale ameliorează frisoanele dacă infecțiile sau bolile le provoacă. Rezolvarea problemei de bază duce la rezolvarea simptomelor atunci când apar frisoane fără febră, cum ar fi din cauza expunerii la frig sau a hipotiroidismului. Evaluarea medicală devine necesară pentru a exclude probleme grave de sănătate dacă frisoanele însoțesc simptomele severe sau persistă în ciuda tratamentului. Odată ce identifică și tratează în mod corespunzător cauza de bază, majoritatea indivizilor își revin bine.

Cât durează frisoanele?

Frisoanele durează de la câteva secunde până la o oră, majoritatea episoadelor rezolvându-se în câteva ore până la cel mult o zi sau două. Frisoanele apar în mod constant sau periodic, care durează câteva minute la un moment dat. Frisoanele se rezolvă în două săptămâni și se autolimitează pentru majoritatea indivizilor, mai ales când este prezentă febră sau infecție. Solicitați asistență medicală dacă frisoanele persistă sau însoțesc simptome severe.

Care este procentul din populația de cuvinte care are frisoane?

Procentul populației mondiale care are frisoane nu este menționat în mod explicit în informațiile furnizate. Procentul din populația mondială care are frisoane se observă că, în unele studii, mai puțin de 25% dintre participanți raportează că au suferit frisoane. Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au descoperit că doar aproximativ 50% dintre oameni experimentează senzații precum fiori, care includ frisoane. Cercetătorii nu oferă un procent global specific, dar deduc că o parte semnificativă a populației suferă de frisoane, estimările variind foarte mult pe baza diferitelor studii.

Cine sunt cei mai probabili oameni să aibă frisoane?

Oamenii cel mai probabil să aibă frisoane sunt copiii mici, deoarece dezvoltă febră mai mare din cauza unor boli minore, ducând la frisoane ca răspuns. Frisoanele afectează de obicei persoanele care se confruntă cu infecții, fie ele virale sau bacteriene, mai ales atunci când însoțesc febră. Pacienții cu diabet zaharat, care au glicemie scăzută, suferă de frisoane. Diverse persoane experimentează frisoane declanșate de răspunsuri emoționale, activitate fizică intensă și expunerea la temperaturi scăzute. În cele din urmă, persoanele cu afecțiuni de sănătate subiacente, cum ar fi hipotiroidismul, sunt mai susceptibile de a experimenta frisoane.

De ce ai frisoane?

Aveți frisoane deoarece corpul dumneavoastră răspunde la diverși stimuli, cum ar fi temperaturi scăzute, infecții sau amenințări interne precum febra. Sistemul imunitar semnalează creierului să-ți ridice temperatura corpului, ceea ce duce la frisoane ca o modalitate de a genera căldură și de a combate agenții patogeni. Răspunsurile emoționale, activitatea fizică intensă sau condițiile de sănătate subiacente, cum ar fi hipotiroidismul și glicemia scăzută, provoacă frisoane. Febra însoțește frisoanele, dar frisoanele se manifestă fără febră, indicând o potențială problemă de sănătate care necesită asistență medicală dacă sunt prezente alte simptome, în timp ce febra însoțește frisoanele. Frisoanele servesc ca răspuns fiziologic pentru a ajuta la menținerea homeostaziei și pentru a proteja organismul.

Cine sunt celebrii oameni cu fiori?

Persoanele celebre cu frisoane sunt aceia care și-au împărtășit public experiențele cu anxietatea de aspect și tulburarea dismorfică corporală (BDD), precum și cei care au supraviețuit unor provocări semnificative de sănătate. Persoane de seamă includ.

• Lili Reinhart. O actriță cunoscută pentru rolul din „Riverdale”, Lili Reinhart a discutat deschis despre luptele ei cu BDD și impactul pe care l-a avut asupra sănătății ei mintale.
• Billie Eilish. Cântăreața câștigătoare a unui Grammy și-a împărtășit experiențele cu anxietatea aparenței, evidențiind presiunile faimei și controlului public.
• Reid Ewing. Un actor recunoscut pentru rolul din „Modern Family”, Reid Ewing a vorbit despre luptele sale cu BDD și despre provocările de a trata problemele legate de imaginea corpului.
• Robert. Robert împărtășește luptele cu BDD, deși identitatea specifică nu este detaliată.Indivizii, inclusiv celebritățile, experimentează senzația fizică numită „frisoane” în momentele de emoție intensă sau crize de sănătate. Vorbitorul a recunoscut frisoanele ca fiind primele simptome ale gripei spaniole, care i-a afectat pe mulți, inclusiv figuri notabile care au supraviețuit pandemiei de gripă din 1918.Conversația mai largă despre sănătatea mintală și manifestările fizice ale suferinței emoționale, cum ar fi frisoanele, este exemplificată de acești indivizi în diferite contexte, inclusiv boli și anxietate.

Care este istoria frisoanelor?

Istoria frisoanelor este împletită cu înțelegerea fiziologiei umane și a răspunsului imun la infecții. Frisoanele, caracterizate printr-o senzație de frig însoțită de frisoane, au fost recunoscute de secole ca un simptom al diferitelor afecțiuni medicale, în special al infecțiilor. Baza fiziologică pentru frisoane implică sistemul imunitar care semnalează creierului să ridice temperatura de referință a corpului, ca răspuns la eliberarea de citokine și prostaglandine în timpul unui răspuns inflamator. Creșterea punctului de referință duce la senzația de frig, determinând organismul să genereze căldură prin contracțiile musculare, rezultând înfiorări.Din punct de vedere istoric, infecțiile cauzate de bacterii sau viruși au fost asociate cu apariția febrei, care declanșează de obicei frisoane. Observațiile medicale timpurii au urmărit fenomenul de frisoane, remarcându-le ca un simptom semnificativ care însoțește bolile febrile. Termenul de „rigoare” este folosit pentru a descrie un atac brusc de frison sever care apare cu o creștere marcată a temperaturii corpului, evidențiind legătura dintre frisoane și febră.Diverse studii de caz au documentat frisoanele în literatură, ilustrând răspunsul organismului la stimuli atât de mediu, cât și infecțioși, cum ar fi exemplul unui bărbat din 1859 care a experimentat frisoane după expunerea la o furtună de zăpadă. Cercetătorii și-au evoluat înțelegerea cu privire la frisoane de-a lungul timpului, recunoscând că frisoanele apar din cauza răspunsurilor emoționale, a activității fizice intense sau a unor afecțiuni medicale subiacente, cum ar fi hipotiroidismul.Cercetătorii comunității medicale au remarcat că frisoanele servesc ca un indicator al unor probleme de sănătate mai grave, necesitând investigații suplimentare dacă le însoțesc alte simptome îngrijorătoare. Furnizorii de servicii medicale consideră frisoanele un semn clinic important care îi ghidează în diagnosticarea și gestionarea afecțiunilor subiacente, în timp ce frisoanele în sine nu necesită tratament decât dacă se dezvoltă febră.Istoria frisoanelor reflectă o înțelegere tot mai mare a răspunsurilor complexe ale organismului la diferiți stimuli, atât interni, cât și externi, și semnificația lor pentru sănătate și boală.