Ce este febra (temperatura ridicată)?
Febra (temperatura ridicată) este un tip de boală caracterizat printr-o creștere a temperaturii centrale a corpului peste intervalul normal, definit ca 100,4 ° F (38 ° C) sau mai mare. Febra este un răspuns imun natural la infecții sau alte boli, ceea ce indică faptul că organismul luptă împotriva agenților patogeni, cum ar fi bacteriile sau virușii. Medicii măsoară febra folosind diferite metode, considerând temperaturile orale de peste 100 ° F (37,8 ° C) ca o febră, care se manifestă prin diferite simptome, inclusiv iritabilitate, somnolență și disconfort. O febră ușoară ajută la combaterea infecțiilor, dar febra ridicată, în special cele peste 102 ° F (39 ° C), necesită asistență medicală, în special la copii în timp ce le experimentează. Înțelegeți febra, diagnosticați afecțiunile de bază și gestionați sănătatea în mod eficient.
Care sunt tipurile de febră (temperatura ridicată)?
Tipurile de febră (temperatura ridicată) sunt enumerate mai jos.
- Febră intermitentă: Febră care alternează între perioade de temperatură normală și temperatură ridicată, observată în condiții precum malaria.
- Febra remitentă: O temperatură fluctuantă care rămâne peste normal pe tot parcursul zilei caracterizează febra remitentă, care este asociată cu infecții precum febra tifoidă.
- Febră continuă sau susținută: Febra continuă sau susținută este o febră care rămâne constant crescută, fără fluctuații semnificative, observată în condiții precum pneumonia.
- Febră Hectică: Febra Hectică este un tip de febră cu variații mari de temperatură, asociată cu infecții severe sau afecțiuni precum tuberculoza.
- Febra recidivanta: Febra recidivanta se caracterizeaza prin episoade de febra care dureaza cateva zile urmate de perioade de temperatura normala, observate in anumite infectii bacteriene.Răspunsul organismului la diferite infecții și boli reflectă aceste tipuri de febră, indicând starea de bază care necesită asistență medicală.
Care sunt simptomele febrei (temperatura ridicată)?
Simptomele febrei (temperatura ridicată) sunt enumerate mai jos.
- Fața înroșită: Un aspect înroșit al feței însoțește febra.
- Piele fierbinte, uscata: pielea se simte calda la atingere si lipsita de umiditate.
- Debit scăzut de urină: scăderea urinării indică deshidratare asociată cu febră.
- Urina inchisa la culoare: Deshidratarea are ca rezultat urina concentrata.
- Pierderea poftei de mâncare: indivizii nu au chef să mănânce atunci când au febră.
- Constipație: Febra provoacă modificări ale obiceiurilor intestinale.
- Diaree: Simptomele gastrointestinale, inclusiv diareea, afectează unii indivizi.
- Varsaturi: Febra, in special in infectii, este insotita de greata si varsaturi.
- Dureri de cap: Mulți indivizi raportează durerile de cap ca fiind un simptom comun al febrei.
- Dureri peste tot: durerile corporale generalizate și disconfortul sunt tipice.
- Transpiratie: corpul incearca sa regleze temperatura prin cresterea transpiratiei.
- Frisoane și fiori: alternarea între senzația de cald și frig este obișnuită.
- Dureri musculare: Durerea musculară este un simptom al febrei.
- Iritabilitate: Iritabilitate crescută, mai ales la copii, indică un semn de febră.
- Deshidratare: Pierderea lichidelor determină dezvoltarea simptomelor de deshidratare.
- Slăbiciune generală: este prezentă o senzație de oboseală și slăbiciune.
- Oboseală: oboseala generală și lipsa de energie sunt frecvente în timpul febrei.
- Amețeli: Unele persoane experimentează amețeli sau amețeli.
- Greață: Febră însoțește o senzație de rău sau de greață.
- Transpirație interioară și oprită: febra provoacă apariția unor modele de transpirație fluctuante.
- Senzație de frig: Unii indivizi simt frig din cauza frisoanelor, deși au febră.Intensitatea acestor simptome variază și depinde de cauza de bază a febrei.
Care sunt cauzele febrei (temperatura ridicată)?
Cauzele febrei (temperatura ridicată) sunt enumerate mai jos.
- Infecții virale: Infecțiile virale provoacă febră; exemplele includ COVID-19, răceala comună și gripa.
- Infecții bacteriene: Febra rezultă din infecții bacteriene, cu pneumonie și infecții ale tractului urinar ca exemple.
- Epuizarea termică: Epuizarea termică este o condiție rezultată din expunerea prelungită la temperaturi ridicate, care duce la creșterea temperaturii corpului.
- Afecțiuni inflamatorii: Febra cauzată de inflamație este cauzată de anumite afecțiuni, cum ar fi artrita reumatoidă.
- Tumori canceroase: organismul declanșează febră ca răspuns la unele tipuri de cancer.
- Medicamente: Anumite medicamente, inclusiv antibiotice și medicamente pentru hipertensiune arterială sau convulsii, provoacă febră ca efect secundar.
- Activitate fizică: Exercițiile intense ridică temporar temperatura corpului.
- Emoții puternice: stresul sau entuziasmul crește temperatura corpului.
- Mâncare: procesul de digestie ridică ușor temperatura corpului.
- Îmbrăcăminte grea: purtarea prea multor straturi cauzează supraîncălzire și simptome asemănătoare febrei.
- Factori de mediu: Temperatura ridicată a camerei și umiditatea cresc temperatura corpului.
- Febra neurogenă: Febra neurogenă este o cauză rară de febră rezultată din afectarea hipotalamusului sau a sistemului nervos central.
- Vaccinuri: apare o febră ușoară ca parte a răspunsului imun datorită unor vaccinări.
- Hemoragia intracraniană: Presiunea intracraniană mare duce la febră de grad înalt din cauza hemoragiei intracraniene.
- Furtuna tiroidiană: Medicii cunosc o afecțiune hipertiroidiană severă care provoacă febră de grad înalt ca furtuna tiroidiană.
- Febre recurente: febrele recurente apar atunci când episoadele febrile apar de trei sau mai multe ori în decurs de șase luni, indicând o afecțiune de bază.Diagnosticați și gestionați eficient febra prin înțelegerea acestor cauze.
Care sunt tratamentele pentru febră (temperatura ridicată)?
Tratamentele pentru febră (temperatura ridicată) sunt enumerate mai jos.
- Odihnă: Asigurarea odihnei adecvate ajută organismul să se recupereze și să lupte împotriva infecțiilor.
- Hidratarea: consumul de multe lichide, cum ar fi apă, bulion și sucuri, ajută la prevenirea deshidratării și răcește organismul.
- Acetaminofen: oamenii iau acetaminofen, cunoscut și sub numele de Tylenol, pentru a reduce febra și a atenua disconfortul.
- Ibuprofen: Medicii folosesc ibuprofen, cunoscut sub numele de Advil sau Motrin IB, pentru a ajuta la scăderea febrei și pentru a calma durerea.
- Aspirina: Medicii nu recomanda aspirina copiilor din cauza riscului de aparitie a sindromului Reye, desi scade febra.
- Baie călduță: A face o baie călduță ajută la răcirea corpului; cu toate acestea, nu trebuie să folosiți apă rece sau alcool.
- Alimente ușoare: consumul de alimente ușoare, ușor digerabile vă aduce beneficii atunci când aveți febră.
- Monitorizarea simptomelor: Urmărirea simptomelor, cum ar fi culoarea și frecvența urinei, indică starea de hidratare și necesitatea asistenței medicale.
- Schimbarea medicamentelor: un furnizor de servicii medicale recomandă alternarea între acetaminofen și ibuprofen pentru un control mai bun al febrei.
- Atenție medicală: Apelați la un medic dacă febra însoțește dureri de cap severe, gât înțepenit, dificultăți de respirație sau alte simptome neobișnuite.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu febră (temperatura ridicată)?
Riscurile pentru persoanele cu febră (temperatura ridicată) sunt enumerate mai jos.
- Convulsii febrile: Febra mare, mai ales la copiii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 6 ani, declanseaza convulsii.
- Leziuni cerebrale: leziuni neurologice permanente rezultă din temperaturi peste 108°F (42°C).
- Deces: febra ridicată susținută are rezultate letale dacă nu este tratată corespunzător.
- Funcționare defectuoasă a organelor: temperaturile corpului care ajung la 105,8 °F (40,6 °C) fac ca organele să înceapă să funcționeze defectuos și, în cele din urmă, eșuează atunci când o fac.
- Deshidratare severă: Febra duce la o pierdere crescută de lichide, ceea ce duce la deshidratare, în special dacă vărsăturile sau diareea însoțesc febră.
Cum să preveniți febra (temperatura ridicată)?
Pentru a preveni febra (temperatură ridicată), mențineți bune practici de igienă, cum ar fi spălarea regulată a mâinilor pentru a reduce riscul de infecții. Asigurați-vă că țineți vaccinurile la zi, deoarece acestea protejează împotriva anumitor boli care provoacă febră. Rămâneți hidratat și mențineți o dietă echilibrată pentru a susține sistemul imunitar. Evitați contactul strâns cu persoanele bolnave și practicați manipularea în siguranță a alimentelor pentru a preveni bolile transmise prin alimente. Gestionați condițiile de sănătate subiacente și solicitați sfatul medicului atunci când este necesar pentru a minimiza riscul de a dezvolta febră.
Cum este diagnosticată febra (temperatura ridicată)?
Febra (temperatura ridicată) este diagnosticată prin măsurarea temperaturii corpului unei persoane cu ajutorul unui termometru, cu o valoare de 100,4 ° F (38 ° C) sau mai mare indicând febră. Diverse metode folosesc măsurători ale temperaturii orale, rectale sau ale urechii, temperaturile rectale oferind cea mai mare acuratețe. Iritabilitatea, pierderea poftei de mâncare și setea suplimentară însoțesc febra și ajută la diagnosticare. Furnizorii de asistență medicală confirmă febra printr-un examen fizic și investighează cauza de bază a temperaturii ridicate. Temperaturile mai ridicate, în special peste 102°F (39°C), necesită intervenție medicală, așa că monitorizați severitatea febrei.
Când să consultați un medic despre febră (temperatura ridicată)?
Consultați un medic despre febră (temperatura ridicată) atunci când copilul dumneavoastră are mai puțin de 3 luni și o temperatură rectală de 100,4 ° F (38 ° C) sau mai mare, sau dacă copilul dvs. are 3 luni sau mai mult cu o temperatură mai mare de 102,2 ° C F (39°C). Solicitați asistență medicală dacă febra durează mai mult de trei până la cinci zile, nu răspunde la medicamentele de reducere a febrei sau dacă copilul dumneavoastră prezintă alte simptome îngrijorătoare. Un furnizor de asistență medicală trebuie contactat dacă temperatura atinge 103 ° F (39,4 ° C) sau mai mare, sau dacă adultul este imunocompromis sau are peste 65 de ani și are febră de 101 ° F (38,3 ° C) sau mai mare. Febra mare, definită ca temperaturi peste 103°F, și febra persistentă justifică o evaluare medicală imediată. Consultați un medic dacă aveți simptome severe alături de febră, cum ar fi frison sau temperaturi ridicate prelungite.
Care sunt specialitățile medicului care tratează febra (temperatura ridicată)?
Specialitățile medicilor care tratează febra (temperatura ridicată) sunt medicii primari, pediatrii și specialiștii în boli infecțioase. Medicii specializați în sănătatea femeilor oferă îngrijire pentru problemele legate de febră. Programul Johns Hopkins POTS implică un tratament specializat pentru afecțiuni specifice, cum ar fi sindromul tahicardiei ortostatice posturale (POTS). Consultația îi îndrumă pe indivizi să consulte furnizorul de asistență medicală corespunzător, în funcție de simptomele lor și de severitatea febrei.
Cum poți trata febra (temperatura ridicată) acasă?
Puteți trata febra (temperatura ridicată) acasă, asigurându-vă multă odihnă și hidratare. Bea lichide precum apa, sucul si bulionul pentru a preveni deshidratarea, deoarece febra duce la pierderea de lichide. Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi acetaminofenul (Tylenol), ibuprofenul (Advil, Motrin IB) sau aspirina atenuează disconfortul, dar nu dau aspirina copiilor din cauza riscului de apariție a sindromului Reye. Făcând o baie călduță sau folosind o compresă rece scade temperatura corpului. Consultați un medic pentru o evaluare suplimentară dacă febra persistă mai mult de trei zile sau depășește 104 ° F (40 ° C).
Ce se întâmplă dacă lași febra (temperatura ridicată) să nu fie tratată?
Dacă lăsați febra (temperatura ridicată) să nu fie tratată, aceasta duce la complicații grave de sănătate, în special dacă febra depășește 105,8 ° F (40,6 ° C), unde începe funcționarea defectuoasă a organelor. Crizele febrile apar adesea la copii din cauza febrei mari prelungite, iar în cazuri rare, febrele mari prelungite duc la leziuni ale creierului sau chiar la moarte. Febra mare netratată indică o infecție subiacentă gravă care necesită asistență medicală, în timp ce majoritatea febrelor nu dăunează și se rezolvă de la sine. Febra mare exacerba condițiile precum insolația și disconfortul semnificativ și provoacă anxietate atât pentru pacient, cât și pentru îngrijitorii. Monitorizarea febrei și solicitarea de sfat medical atunci când febra persistă sau se agravează îmbunătățește managementul sănătății.
Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au febră (temperatura ridicată)?
Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au febră (temperatura ridicată) este bun, în special pentru febra ușoară care se rezolvă de la sine în câteva zile fără tratament. Febra ușoară ajută de fapt sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor, permițând majorității persoanelor să se recupereze complet. Perspectiva variază semnificativ pentru cei cu hiperpirexie (febră de 106 °F sau mai mare), deoarece o urgență medicală duce la afectarea organelor dacă nu este abordată prompt. Condițiile specifice determină prognosticul în cazurile de sindroame febrile recurente, unele afecțiuni care durează toată viața, în timp ce altele se rezolvă odată cu vârsta. Rezultate mai bune rezultă din tratamentul precoce al cauzelor subiacente, în timp ce întârzierile în tratament înrăutățesc prognosticul.
Cât durează febra (temperatura ridicată)?
Febra (temperatura ridicată) durează în jur de 3 până la 5 zile, deși variază în funcție de cauza de bază. Infecțiile virale fac ca majoritatea febrei să se amelioreze în decurs de 2 până la 4 zile, în timp ce unele febre durează mai mult, până la o săptămână sau mai mult, în special în cazuri precum Dengue. Indivizii solicită sfatul medicului, mai ales dacă alte simptome îngrijorătoare însoțesc o febră care persistă peste 3 până la 4 zile. Febra mare, definită ca temperaturi de 103 ° F (39,4 ° C) sau mai mare, necesită asistență medicală imediată. Monitorizarea și înțelegerea duratei febrelor asigură un management eficient al sănătății, în timp ce majoritatea febrelor se rezolvă de la sine.
Care este procentul din populația de cuvinte care are febră (temperatura ridicată)?
Procentul populației mondiale care are febră (temperatura ridicată) nu este definit în mod explicit în informațiile furnizate. Profesioniștii din domeniul sănătății notează că a avea febră este un răspuns obișnuit la infecții și, în timp ce mulți indivizi suferă de febră la un moment dat, nu apar statistici specifice privind procentul populației cu febră la un moment dat. Factori precum vârsta, starea de sănătate și prezența infecțiilor variază foarte mult apariția febrei. Cuantificarea stării de a avea febră ca procent specific din populația globală necesită date epidemiologice suplimentare în timp ce aceasta este răspândită.
Care sunt persoanele cele mai susceptibile de a face febră (temperatura ridicată)?
Cei mai susceptibili de a face febră (temperatura ridicată) sunt sugarii și copiii, deoarece dezvoltă febră mare cu boli virale ușoare. Infecțiile virale precum gripa sau COVID-19 provoacă febră la adulți, iar adulții au febră fără alte simptome. Infecțiile pun adulții în vârstă, nou-născuții și persoanele fragile în pericol atât pentru febră mare, cât și pentru temperaturi scăzute ale corpului. Femeile însărcinate reprezintă un grup în care prevenirea febrei este crucială, în special în timpul apariției unor focare de anumite boli. O gamă largă de indivizi este afectată de febră, dar anumite grupe de vârstă și condiții de sănătate îi fac pe unii mai susceptibili.
De ce faci febră (temperatura ridicată)?
Faceți febră (temperatura ridicată) deoarece corpul dumneavoastră răspunde la o infecție sau o boală, încercând să creeze un mediu mai puțin favorabil pentru agenții patogeni precum bacteriile și virușii. Temperatura crescută a corpului, definită ca 100,4 ° F (38 ° C) sau mai mare, activează sistemul imunitar, sporind capacitatea acestuia de a lupta împotriva microorganismelor invadatoare. Alți factori precum exercițiile fizice, vremea caldă sau vaccinările au declanșat febra. O febră ușoară ajută la combaterea infecțiilor, dar febra mai mare, în special cele care depășesc 102 ° F (39 ° C), necesită asistență medicală pentru a exclude afecțiuni grave. Febra servește ca un indicator crucial al răspunsului imun al organismului la diferite provocări de sănătate.
Cine sunt celebrii oameni cu febră (temperatură ridicată)?
Persoanele celebre cu febră (temperatura ridicată) sunt enumerate mai jos.
- Wolfgang Amadeus Mozart: A murit de febră.
- Charles Cornwallis: A murit de febră.
- Henry John Temple: A murit de febră.
- Lord Byron: A murit de febră.
- Saladin: A murit de febră.
- John Bunyan: A murit de febră.
- Titus: A murit de febră.Istoricii notează aceste persoane pentru semnificația lor istorică și atribuie decesele lor febrei, care este un simptom al bolilor sau infecțiilor de bază.
Care este istoricul febrei (temperatura ridicată)?
Istoricul febrei (temperatura ridicată) este.
- Înțelegerea antică: Hipocrate a recunoscut febra încă de la 460 î.Hr. până la 370 î.Hr. și a remarcat asocierea acesteia cu boli precum malaria.
- Febra ca simptom: comunitatea medicală a devenit clar că febra este mai degrabă un simptom al bolii decât o boală în sine, marcând o schimbare în înțelegerea medicală.
- Măsurarea febrei: Dezvoltarea măsurării febrei a început cu peste 400 de ani în urmă, cu contribuții semnificative din partea savanților la începutul secolului al XVII-lea.
- Febră de origine necunoscută (FUO): Definită în 1961 de Dr. Petersdorf și Dr. O temperatură de 101 ° F (38,3 ° C) sau mai mare care durează mai mult de trei săptămâni fără un diagnostic clar îl caracterizează pe Beeson, FUO.
- Perspective moderne: Introducerea terapiei febrei în secolul al XX-lea a reînnoit interesul pentru rolul febrei, evidențiind importanța febrei în răspunsul imun la infecții.
