Ce este epididimita?
Epididimita este un tip de boală caracterizată prin inflamarea epididimului, un tub spiralat situat în partea din spate a testiculelor care transportă spermatozoizi. Afecțiunea este cauzată cel mai mult de infecții bacteriene, inclusiv infecții cu transmitere sexuală (ITS), cum ar fi chlamydia și gonoreea, sau de răspândirea infecțiilor de la uretră sau vezică urinară. Durerea și umflarea scrotale unilaterale se dezvoltă treptat în câteva zile. Tratamentul implică antibiotice pentru cazurile de bacterii, împreună cu îngrijire de susținere, cum ar fi odihna, medicamente antiinflamatoare și impachete. Epididimita acută durează mai puțin de șase săptămâni, în timp ce epididimita cronică persistă mai mult de șase săptămâni.
Care sunt tipurile de epididimita?
Tipurile de epididimita sunt enumerate mai jos.
- Epididimita acută: tipul acut apare brusc, durerea și inflamația se dezvoltă rapid. Epididimita acută durează mai puțin de șase săptămâni și este cauzată de infecții bacteriene, inclusiv infecții cu transmitere sexuală (ITS) precum chlamydia și gonoreea.
- Epididimita cronică: tipul cronic se dezvoltă lent și se caracterizează prin dureri mai surde. Epididimita cronică durează mai mult de șase săptămâni și provoacă inflamație sau infecție continuă.
- Epididimita bacteriană nespecifică: Bacteriile care nu sunt legate în mod specific de ITS provoacă această formă și rezultă din infecții ale tractului urinar (ITU).
- Epididimita cu transmitere sexuală: infecțiile cu transmitere sexuală, cum ar fi C, cauzează în mod specific tipul cu transmitere sexuală. Trachomatis (chlamydia) și N. Gonorrhoeae (gonoree).
- Epididimita virală: infecțiile virale precum oreionul sau virusul Coxsackie provoacă inflamarea epididimului, deși sunt mai puțin frecvente.
- Epididimita postpuberală: băieții postpubertali se confruntă cu tipul postpubertal, asociat cu oreion, unde aproximativ o treime au orhită concomitentă (inflamația testiculelor).Fiecare tip de epididimita are caracteristici si cauze distincte, influentand abordarea tratamentului si managementului.
Care sunt simptomele epididimitei?
Simptomele epididimitei sunt enumerate mai jos.
- Durere testiculară: durere bruscă sau treptată la unul sau ambele testicule.
- Umflarea scrotului: scrotul se umflă dureros și devine roșu sau cald.
- Durere în timpul ejaculării: disconfort sau durere resimțită în timpul ejaculării.
- Disurie: durere sau senzație de arsură în timpul urinării.
- Febră și frisoane: simptomele locale ale epididimitei însoțesc simptomele sistemice.
- Greutate în testiculul afectat: O senzație de greutate în zona afectată.
- Sânge în material seminal: Prezența sângelui în ejaculat.
- Sensibilitate in zona inghinala: durerea sau sensibilitatea se extinde pana in zona inghinala.
- Fluid în jurul testiculelor: Medicii îl cunosc sub numele de hidrocel, care apare în legătură cu epididimita.
Care sunt cauzele epididimitei?
Cauzele epididimitei sunt enumerate mai jos.
- Infecții bacteriene: cauzate de bacterii precum E. Coli, Mycoplasma sau Chlamydia.
- Infecții cu transmitere sexuală (ITS): cauzate de gonoree și chlamydia, în special la bărbații mai tineri sub 35 de ani.
- trecerea retrogradă a urinei: uretra prostatică provoacă infecție care duce la inflamație.
- Infecții care nu sunt legate de ITS: Alte infecții bacteriene care nu sunt legate de ITS provoacă epididimita.
- Activitate repetitivă: Activitățile fizice repetitive provoacă epididimita, ducând la inflamație.
Care sunt tratamentele pentru epididimita?
Tratamentele pentru epididimita sunt enumerate mai jos.
- Antibiotice: antibioticele prescrise includ doxiciclină (100 mg oral de două ori pe zi timp de 10 zile), ciprofloxacină și levofloxacină (500 mg oral o dată pe zi timp de 10 zile).
- Medicamente pentru durere: analgezicele precum ibuprofenul sunt folosite pentru a atenua disconfortul asociat cu inflamația.
- Măsuri de confort: Îngrijirea de susținere include odihnă, sprijin scrotal și aplicarea de pachete de gheață pentru a reduce umflarea.
- Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Medicii oferă un tratament inițial pentru epididimita cronică idiopatică care implică un curs de două săptămâni de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.
- Chirurgie: Medicii vor efectua intervenții chirurgicale, în special dacă apar complicații sau simptome persistente.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu epididimita?
Riscurile pentru persoanele cu epididimita sunt enumerate mai jos.
- Statutul necircumcis: Persoanele necircumcis au un risc mai mare de a dezvolta infectii care duc la epididimita.
- Activitate sexuală neprotejată: a face sex fără protecție crește șansa de a contracta infecții cu transmitere sexuală (ITS) care duc la epididimita.
- Antecedente de ITS: Persoanele cu infecții anterioare de ITS, cum ar fi chlamydia sau gonoreea, se predispun la epididimita recurentă.
- Infecții ale tractului urinar (ITU): antecedentele de ITU crește riscul de apariție a epididimitei, în special la copii.
- Mărirea prostatei: Retenția urinară și infecțiile ulterioare duc la epididimita din cauza unor afecțiuni precum hiperplazia benignă de prostată.
Cum să previi epididimita?
Pentru a preveni epididimita, indivizii practică sex mai sigur prin utilizarea prezervativelor și limitarea numărului de parteneri sexuali pentru a reduce riscul de infecții cu transmitere sexuală (ITS) care duc la afecțiune. Menținerea unei bune igiene și tratarea promptă a infecțiilor tractului urinar sunt măsuri preventive importante. Ridicarea intensă și perioadele prelungite de ședere cresc riscul de apariție a epididimitei. Furnizorii de servicii medicale oferă strategii de prevenire personalizate persoanelor cu infecții recurente ale tractului urinar. În cele din urmă, puteți ameliora simptomele prin odihnă și aplicarea de comprese rece dacă apare epididimita.
Cum este diagnosticată epididimita?
Epididimita este diagnosticată printr-o combinație de istoric medical, examen fizic și teste de diagnosticare. Furnizorii de asistență medicală caută semne de umflătură și sensibilitate în epididim și efectuează o analiză de urină pentru a verifica dacă există bacterii sau semne de infecție în timpul examenului fizic. Clinicienii folosesc ultrasonografia color Doppler pentru a evalua fluxul sanguin și pentru a exclude alte afecțiuni, în timp ce uroculturile ajută la identificarea organismului cauzal. Cercetătorii consideră un radionuclid, deși nu îl pun la dispoziție în mod obișnuit. Diagnosticul de epididimita este confirmat prin constatările clinice și rezultatele de laborator susținătoare.
Când să consultați un medic despre epididimita?
Pentru a consulta un medic despre epididimita atunci când întâmpinați simptome precum durerea scrotală unilaterală sau umflarea care se dezvoltă treptat, mai ales dacă este însoțită de febră sau simptome urinare. Pacienții solicită asistență medicală imediată dacă au durere bruscă, severă sau umflare în scrot, deoarece durerea sau umflarea bruscă, severă a scrotului indică torsiune testiculară, o urgență chirurgicală. Un furnizor de asistență medicală justifică o consultație dacă simptomele persistă mai mult de șase săptămâni sau se agravează în ciuda tratamentului. Consultați un furnizor de asistență medicală dacă există noi simptome sau îngrijorări în urma unui diagnostic inițial. Urmărirea regulată monitorizează starea și previne complicațiile.
Care sunt specialitățile medicului care tratează epididimita?
Specialitățile medicului care tratează epididimita sunt urologia și medicina de familie. Urologii sunt specializați în afecțiuni legate de tractul urinar și sistemul reproducător masculin, făcându-i pe urologi deosebit de potriviți pentru diagnosticarea și tratarea epididimitei. Dr. Jamie Ulbrich și alți medici de medicină de familie gestionează evaluările inițiale și tratamentul, trimițând pacienții către urologi pentru îngrijiri de specialitate, dacă este necesar. S-au consultat specialiști în boli infecțioase pentru a identifica cauzele infecțioase mai puțin frecvente ale epididimitei. Managementul epididimitei presupune o abordare colaborativă între aceste specialități.
Cum poți trata epididimita acasă?
Puteți trata epididimita acasă, odihnindu-vă în pat și ridicând scrotul pentru a reduce disconfortul. Compresele reci aplicate pe zona afectată ajută la atenuarea durerii și a umflăturilor; înfășurați pachetul de gheață într-o cârpă și aplicați-l timp de 15 până la 20 de minute o dată. Purtarea lenjeriei de susținere, cum ar fi un suporter atletic, oferă confort suplimentar. Luarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) ajută oamenii să gestioneze durerea și inflamația. Rămâneți hidratat și luați în considerare să stați într-o baie caldă timp de 15 minute de două ori pe zi pentru a ameliora și mai mult simptomele.
Ce se întâmplă dacă lași epididimita să nu fie tratată?
Dacă lăsați epididimita să nu fie tratată, aceasta duce la mai multe complicații grave, inclusiv epididimita cronică, care se caracterizează prin inflamație persistentă chiar și în absența infecției. Medicii tratează cazurile netratate de epididimita care progresează pentru a forma un abces în epididim sau în zonele învecinate, care necesită intervenție chirurgicală pentru drenarea puroiului. Există un risc de infertilitate din cauza leziunilor epididimului, precum și a unor probleme în curs, cum ar fi durerea cronică a scrotului și disfuncția sexuală. Simptomele epididimitei se agravează în timp, ducând la febră, frisoane și disconfort testicular semnificativ. Recunoașterea și tratarea promptă a epididimitei previne aceste complicații și asigură un rezultat favorabil.
Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au epididimita?
Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au epididimita este excelent, mai ales atunci cand sunt tratati adecvat cu antibiotice. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine în trei zile de la tratament, iar cazurile acute se rezolvă fără probleme sexuale sau reproductive pe termen lung. Abordarea promptă a afecțiunii este puțin probabil să ducă la complicații, chiar dacă disconfortul și umflarea persistă săptămâni sau luni după tratament dacă procedați astfel. Epididimita cronică necesită un tratament suplimentar, dar îngrijirea adecvată poate vindeca majoritatea cazurilor de epididimita. Perspectiva pe termen lung pentru persoanele cu epididimita este pozitivă, cu cazuri rare de infertilitate sau alte complicații semnificative.
Cât durează epididimita?
Epididimita durează mai puțin de șase săptămâni în forma sa acută, în timp ce epididimita cronică persistă trei luni sau mai mult. Majoritatea persoanelor încep să se simtă mai bine în decurs de două până la trei zile de la tratamentul cu antibiotice, dar durează câteva săptămâni pentru a se recupera complet de epididimită. Medicii trebuie să efectueze o evaluare suplimentară dacă simptomele epididimitei continuă după trei luni. Indivizii experimentează disconfort pe termen lung legat de epididimita de ani de zile. Diferite cauze subiacente și răspunsuri la tratament afectează semnificativ durata epididimitei.
Care este procentul din populația de cuvinte care are epididimită?
Procentul populației mondiale care are epididimita este de aproximativ 0,1%. Cercetătorii derivă estimarea din faptul că aproximativ 1 din 1.000 de bărbați este afectat de epididimită în fiecare an, ceea ce înseamnă o rată de prevalență de 0,1% în rândul populației masculine. Având în vedere că bărbații reprezintă aproximativ jumătate din populația globală, procentul reflectă incidența afecțiunii în cadrul demografic masculin. Medicii recunosc epididimita ca fiind o problemă comună de sănătate a reproducerii masculine, cu peste 600.000 de cazuri raportate anual numai în Statele Unite.
Care sunt cele mai probabile persoane de a face epididimita?
Cei mai susceptibili de a face epididimita sunt cei desemnati de sex masculin la nastere cu varste cuprinse intre 14 si 35 de ani, in special barbatii tineri, activi sexual. Datele demografice ale bărbaților desemnați la naștere cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani prezintă un risc mai mare din cauza prevalenței infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) precum chlamydia și gonoreea, care sunt cele mai frecvente cauze ale afecțiunii. Bacteriile enterice duc la epididimita la bărbații în vârstă și la cei care se angajează în sex anal insertiv. Bărbații mai tineri se confruntă în special cu o incidență mai mare a epididimitei, cu aproximativ 1 din 1000 de bărbați care dezvoltă această afecțiune anual, în timp ce aceasta apare la bărbații de orice vârstă.
De ce faci epididimita?
Obțineți epididimita din cauza inflamației epididimului, care este declanșată de infecții bacteriene, în special de infecții cu transmitere sexuală (ITS), cum ar fi chlamydia și gonoreea. Răspândirea infecțiilor de la uretră, vezică urinară sau prostată, împreună cu mișcări repetitive sau ridicare grele, duce la iritații chimice. Infecția în sine provoacă frecvent cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală (ITS) la bărbații mai tineri, activi sexual, în timp ce persoanele mai în vârstă au o prevalență mai mare a infecțiilor tractului urinar (ITU). Epididimita rezultă din infecții virale, cum ar fi oreion. Diferiți factori infecțioși și neinfecțioși dau naștere afecțiunii.
Cine sunt celebrii oameni cu epididimita?
Persoanele celebre cu epididimita sunt enumerate mai jos.
- John F. Kennedy: Al 35-lea președinte al Statelor Unite, care a avut diverse probleme de sănătate, inclusiv epididimita cronică.
- Winston Churchill: Prim-ministrul britanic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care ar fi suferit de diverse afecțiuni, inclusiv probleme legate de epididim.
- Franklin D. Roosevelt: Al 32-lea președinte al Statelor Unite, care a avut o istorie de probleme de sănătate, inclusiv cele care afectează sistemul reproductiv.
- Elvis Presley: Muzicianul și actorul iconic, care a avut numeroase probleme de sănătate, inclusiv cele legate de inflamații și infecții.
- Michael Douglas: Actorul care a discutat public despre provocările sale de sănătate, inclusiv probleme legate de sistemul reproductiv.Nota. John F. a avut cazuri specifice de epididimita. Kennedy, Winston Churchill, Franklin D. Diverse probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni precum epididimita, i-au afectat pe Roosevelt, Elvis Presley și Michael Douglas, dar nu sunt documentate pe scară largă.
Care este istoricul epididimitei?
Istoria epididimitei este marcată de recunoașterea acesteia ca o afecțiune inflamatorie a epididimului, legată de infecții bacteriene, în special din surse urinare sau infecții cu transmitere sexuală (ITS) cum ar fi chlamydia și gonoreea. Medicii notează că afecțiunea se prezintă cu apariția treptată a durerii scrotale unilaterale și a umflăturilor în cazurile acute, în timp ce cazurile cronice se caracterizează prin simptome care durează mai mult de șase săptămâni. Din punct de vedere istoric, factorii de risc pentru epididimita au inclus infecții ale tractului urinar, intervenții chirurgicale la prostată și anomalii anatomice, bărbații în vârstă fiind deosebit de susceptibili din cauza problemelor urologice subiacente. Cauzele neinfecțioase, cum ar fi iritanti chimici sau traumatisme, apar din epididimita. Tratamentul pentru epididimita a evoluat pentru a include antibiotice și gestionarea durerii, cu accent pe atenuarea disconfortului și abordarea infecției de bază.
