Embolie pulmonară: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este embolia pulmonară?

Embolia pulmonară este un tip de afecțiune medicală caracterizată printr-o blocare bruscă a uneia dintre arterele pulmonare din plămâni, cauzată de un cheag de sânge care a călătorit dintr-o altă parte a corpului, majoritatea din venele profunde ale picioarelor, o afecțiune cunoscută. ca tromboză venoasă profundă (TVP). Blocajul împiedică fluxul de sânge către țesutul pulmonar, ceea ce duce la complicații grave, inclusiv niveluri reduse de oxigen în sânge și leziuni potențiale ale plămânilor. Un cheag de sânge care se formează în venele profunde ale picioarelor este cea mai frecventă cauză a emboliei pulmonare, deoarece se desprinde și călătorește prin fluxul sanguin către plămâni. Alte substanțe, cum ar fi grăsimea, aerul sau celulele tumorale, provoacă embolii, dar cauza predominantă este formarea cheagurilor de sânge. Pacienții prezintă simptome de embolie pulmonară, cum ar fi scurtarea bruscă a respirației, dureri în piept care se agravează odată cu respirația profundă, tuse care produce sânge, ritm cardiac rapid, amețeli și, în cazuri severe, leșin. Embolia pulmonară pune viața în pericol, iar severitatea acesteia variază în funcție de dimensiunea cheagului și de amploarea blocajului. Multe persoane cu embolie pulmonară experimentează cheaguri multiple, iar afecțiunea apare brusc, fără avertisment. Diagnosticul implică teste imagistice, cum ar fi angiografia pulmonară CT, care vizualizează vasele de sânge din plămâni, sau o scanare de ventilație-perfuzie (V/Q). Medicii includ medicamente anticoagulante pentru a preveni coagularea ulterioară, trombolitice pentru dizolvarea cheagurilor și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea cheagului sau plasarea filtrelor în vena cavă inferioară pentru a preveni cheagurii să ajungă la plămâni. Înțelegerea factorilor de risc pentru embolia pulmonară, cum ar fi imobilitatea prelungită, intervențiile chirurgicale recente, sarcina și anumite afecțiuni medicale, duce la o prevenire eficientă și un management în timp util. Recunoașterea și tratarea promptă a emboliei pulmonare îmbunătățește rezultatele și reduce riscul de complicații.

Care sunt tipurile de embolie pulmonară?

Tipurile de embolie pulmonară sunt enumerate mai jos.

• Embolia pulmonară acută: Embolia pulmonară acută apare brusc și se caracterizează printr-o nouă obstrucție în artera pulmonară, care duce la o tensiune cardiacă acută. Simptomele care se prezintă rapid includ scurtarea bruscă a respirației, dureri în piept care se agravează odată cu respirația și sentimente de anxietate. În continuare, clasificăm embolia pulmonară acută în funcție de severitatea stării pacientului în embolie pulmonară cu risc scăzut, risc moderat sau risc ridicat, iar clasificarea riscului influențează potențialul de complicații grave sau deces.
• Embolia pulmonară subacută: Embolia pulmonară subacută se dezvoltă pe o perioadă de zile până la săptămâni. Afecțiunea prezintă simptome mai puțin severe decât cele ale emboliei pulmonare acute, dar duce totuși la complicații semnificative dacă nu este tratată corespunzător.
• Embolia pulmonară cronică: Embolia pulmonară cronică se referă la embolia pulmonară care persistă pe o durată mai lungă, rezultată din embolii recurente sau rezoluția incompletă a embolilor anterioare. Embolia pulmonară cronică provoacă hipertensiune pulmonară și alte complicații pe termen lung.
• Embolie pulmonară masivă: O scădere semnificativă a tensiunii arteriale și stop cardiac caracterizează forma severă de embolie pulmonară acută care rezultă din embolia pulmonară masivă. Embolia pulmonară masivă este o afecțiune care pune viața în pericol, care necesită intervenție medicală imediată.Medicii trebuie să înțeleagă aceste tipuri de embolie pulmonară pentru diagnostic, tratament și management, deoarece abordarea variază semnificativ în funcție de tipul și severitatea afecțiunii.

Care sunt simptomele emboliei pulmonare?

Simptomele emboliei pulmonare sunt variate și variază de la ușoare la severe. Simptomele includ.

• Scurtarea bruscă a respirației: în mod neașteptat, o persoană se confruntă cu dificultăți bruște de respirație, indiferent dacă este în repaus sau activă.
• Durere în piept: durerea în piept se agravează cu respirația profundă, tusea sau mișcarea și este descrisă ca fiind ascuțită sau înjunghiată. Presiunea se simte ca o durere în piept.
• Tuse: Tusea include tusea cu sânge sau mucus cu dungi de sânge.
• Bătăi ale inimii rapide sau neregulate: Pacienții au palpitații sau ritm cardiac rapid.
• Amețeli sau amețeli: Unii indivizi se simt leșin sau amețiți, mai ales dacă embolia îi afectează în mod semnificativ.
• Wheezing: Wheezing apare pe măsură ce căile respiratorii afectează aerul.
• Anxietate: Alte simptome însoțesc un sentiment de anxietate sau un sentiment de moarte iminentă.
• Dureri sau umflături ale piciorului: tromboza venoasă profundă (TVP) provoacă dureri ale picioarelor, roșeață și umflare, în special la un picior (vițel), și duce la embolie pulmonară.
• Dureri în piept cu respirație profundă: Respirația adâncă intensifică durerea în piept.
• Respirație rapidă: medicul a observat o frecvență respiratorie crescută.
• Durere pulsantă sau cu crampe: piciorul sau brațul afectat suferă de dureri pulsatile sau de crampe, împreună cu umflare și căldură.Embolia pulmonară indică mai întâi confuzie sau o deteriorare a funcției mentale la adulții în vârstă. Dimensiunea cheagului și amploarea blocajului în arterele pulmonare determină severitatea simptomelor. Recunoașterea acestor simptome este crucială, deoarece embolia pulmonară este o afecțiune care pune viața în pericol, care necesită asistență medicală imediată.

Care sunt cauzele emboliei pulmonare?

Cauzele emboliei pulmonare sunt legate de formarea și dislocarea cheagurilor de sânge, în special din venele profunde ale picioarelor, o afecțiune cunoscută sub numele de tromboză venoasă profundă (TVP). Cea mai frecventă cauză este un cheag de sânge care se desprinde dintr-o venă adâncă și călătorește prin fluxul sanguin până la plămâni, unde cheagul de sânge creează un blocaj în arterele pulmonare. Alte cauze potențiale ale emboliei pulmonare includ.

• Embolul de grăsime: globulele de grăsime intră în fluxul sanguin și provoacă embolie de grăsime în urma fracturii unui os mare.
• Embolus aerian: Anumite proceduri medicale sau traumatisme fac ca bulele de aer să intre în fluxul sanguin și să creeze un blocaj.
• Embolul lichidului amniotic: O afecțiune rară, dar gravă, apare în timpul nașterii când lichidul amniotic intră în sângele mamei.
• Embolul tumoral: embolii formați din celulele canceroase călătoresc la plămâni.
• Hipercoagulabilitate: Afecțiunile care cresc tendința de coagulare a sângelui duc la formarea de cheaguri care provoacă embolie pulmonară. Factorii care contribuie la hipercoagulabilitate includ anumite medicamente (cum ar fi pilulele contraceptive), tulburările genetice și factorii stilului de viață, cum ar fi fumatul.
• Imobilitate prelungită: perioadele lungi de imobilitate, cum ar fi zboruri lungi, repaus la pat sau intervenții chirurgicale recente, cresc riscul de tromboză venoasă profundă și embolie pulmonară ulterioară.
• Factori de risc: Alți factori de risc includ obezitatea, sarcina, antecedentele de tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară, anumite afecțiuni medicale (cum ar fi cancerul sau bolile de inimă) și antecedentele de boli ale țesutului conjunctiv.Înțeleg aceste cauze pentru prevenirea și gestionarea în timp util a emboliei pulmonare, deoarece afecțiunea amenință viața și necesită asistență medicală imediată.

Care sunt tratamentele pentru embolia pulmonară?

Tratamentele pentru embolie pulmonară sunt concepute pentru a preveni coagularea ulterioară, pentru a dizolva cheaguri existente și pentru a aborda orice complicații care decurg din această afecțiune. Principalele opțiuni de tratament includ.1. Anticoagulante (diluanți de sânge): Aceste medicamente sunt piatra de temelie a tratamentului emboliei pulmonare. Anticoagulantele acționează prin prevenirea formării de noi cheaguri de sânge și oprirea creșterii cheagurilor existente. Anticoagulantele prescrise includ:.- Heparina: Administrata intravenos sau subcutanat, heparina asigura anticoagulare rapida.- Warfarina: Medicii folosesc warfarina ca anticoagulant oral pentru managementul pe termen lung după tratamentul inițial cu heparină.- Anticoagulante orale directe (DOAC): Medicamentele precum rivaroxaban și apixaban sunt administrate pe cale orală și nu necesită monitorizare regulată a sângelui.2. Trombolitice (Clot Busters): Tromboliticele sunt medicamente puternice utilizate pentru a dizolva cheaguri mari de sânge care provoacă simptome severe. Medicii rezervă trombolitice pentru pacienții cu embolie pulmonară instabilă hemodinamic, deoarece prezintă un risc mai mare de sângerare.3. Embolectomie (Trombectomie): Medicii efectuează intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea cheagului de pe arterele pulmonare în cazuri rare și severe. Medicii cunosc această procedură ca embolectomie sau trombectomie și o iau în considerare atunci când alte tratamente sunt ineficiente sau contraindicate.4. Filtre pentru vena cavă inferioară (IVC): Medicii plasează un filtru în vena cavă inferioară pentru pacienții care nu pot lua anticoagulante sau au cheaguri recurente în ciuda tratamentului. Acest filtru ajută la prevenirea deplasării cheagurilor către plămâni.5. Îngrijire de susținere: Furnizorii de asistență medicală solicită pacienților să aibă măsuri suplimentare de susținere, cum ar fi terapia cu oxigen, pentru a gestiona simptome precum dificultăți de respirație și niveluri scăzute de oxigen.6. Monitorizare și urmărire: Furnizorii de asistență medicală trebuie să monitorizeze pacienții într-un cadru spitalicesc, în special atunci când primesc anticoagulante sau trombolitice intravenoase. Medicii trebuie să continue tratamentul anticoagulant timp de câteva luni pentru a preveni reapariția după externare.Înțelegerea factorilor de risc pentru embolia pulmonară, cum ar fi tromboza venoasă profundă (TVP), imobilitatea prelungită, intervențiile chirurgicale recente și anumite afecțiuni medicale duce la prevenirea eficientă și la un management în timp util. Recunoașterea și tratamentul prompt al emboliei pulmonare îmbunătățesc semnificativ rezultatele și reduc riscul de complicații grave.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu embolie pulmonară?

Riscurile pentru persoanele cu embolie pulmonară sunt semnificative și multiple, deoarece această afecțiune duce la complicații severe și chiar la deces. Riscurile cheie includ.

• Complicații care pun viața în pericol: o embolie pulmonară provoacă complicații bruște și severe, inclusiv niveluri scăzute de oxigen din sânge, care duc la deteriorarea altor organe din organism. Embolia pulmonară provoacă moarte subită în cazurile severe.
• Recurența cheagurilor de sânge: Persoanele care au suferit o embolie pulmonară prezintă un risc crescut de a dezvolta un alt cheag de sânge în viitor. Aproximativ 33% dintre persoanele afectate de tromboză venoasă profundă (TVP) sau de embolie pulmonară experimentează un alt eveniment în decurs de 10 ani.
• Leziuni pulmonare permanente: o embolie pulmonară a cauzat blocarea care a dus la deteriorarea permanentă a țesutului pulmonar, ducând la probleme respiratorii pe termen lung.
• Simptome și complicații: Embolia pulmonară prezintă o mare varietate de simptome, variind de la semne subtile, cum ar fi dificultăți de respirație și durere în piept, până la manifestări severe, cum ar fi leșinul și tensiunea arterială foarte scăzută. Unii indivizi nu prezintă simptome până când apar complicații grave.
• Factori de risc crescuti: Anumite afectiuni medicale si factori de stil de viata cresc riscul de embolism pulmonar, inclusiv:
• Imobilitate prelungită (de exemplu, zboruri lungi, repaus la pat).
• Operație recentă sau naștere.
• Malignitate activă (cancer).
• Afecțiuni medicale cronice (de exemplu, boli de inimă, boală pulmonară obstructivă cronică).
• Obezitatea si fumatul.
• Vârsta înaintată (în special peste 60 de ani).
• Antecedente familiale de TVP sau embolie pulmonară.
• Probleme medicale acute: Riscul de a dezvolta o embolie pulmonară crește din cauza condițiilor care duc la spitalizare, intervenții chirurgicale sau scăderea mobilității fizice.
• Potențial de moarte subită: Unii indivizi mor brusc sau în câteva ore după ce apare o embolie pulmonară mare, în special dacă sunt prezenți cheaguri multiple.
• Impact psihologic: Persoanele care au experimentat o embolie pulmonară simt anxietate și stres din cauza fricii de reapariție și a potențialului de complicații grave de sănătate.Prevenirea eficientă, diagnosticarea în timp util și gestionarea emboliei pulmonare îmbunătățesc semnificativ rezultatele pacientului și reduc probabilitatea complicațiilor prin înțelegerea acestor riscuri.

Cum să previi embolia pulmonară?

Pentru a preveni embolia pulmonară, indivizii mențin un stil de viață activ, angajându-se într-o activitate fizică regulată și evitând perioadele prelungite de imobilitate, în special în timpul călătoriilor. Renunțarea la fumat și menținerea unei greutăți sănătoase sunt cruciale, deoarece ambii factori reduc semnificativ riscul de apariție a cheagurilor de sânge. Menținerea hidratării consumând multe lichide, în special apă, previne deshidratarea, care contribuie la formarea cheagurilor. Persoanele îmbunătățesc circulația sângelui în picioare purtând ciorapi compresivi și discută despre măsurile preventive cu furnizorul lor de asistență medicală, mai ales dacă au factori de risc, cum ar fi o intervenție chirurgicală recentă sau un istoric de tromboză venoasă profundă (TVP). Mișcarea regulată, cum ar fi ridicarea în picioare sau întinderea la fiecare 2 până la 3 ore, promovează un flux sanguin sănătos.

Cum este diagnosticată embolia pulmonară?

Embolia pulmonară este diagnosticată printr-o combinație de evaluare clinică și diverse teste imagistice. Evaluarea inițială include un examen fizic pentru a verifica simptomele cum ar fi dificultăți de respirație, dureri în piept și umflarea picioarelor, împreună cu un istoric medical pentru a identifica factorii de risc. Testele imagistice precum tomografia computerizată angiografia pulmonară (CTPA) sunt utilizate pentru a vizualiza cheaguri de sânge în arterele pulmonare, în timp ce scanările de ventilație-perfuzie (V/Q) evaluează fluxul de aer și fluxul de sânge în plămâni. Teste suplimentare, inclusiv teste de sânge D-dimer pentru a detecta formarea de cheaguri și ultrasunete ale picioarelor pentru a identifica tromboza venoasă profundă (TVP), sunt efectuate de echipa medicală, care este asociată cu embolie pulmonară. Diagnosticul prompt al emboliei pulmonare duce la un tratament eficient și îmbunătățește rezultatele pacientului.

Când să consultați un medic despre embolia pulmonară?

Consultați un medic cu privire la embolia pulmonară atunci când aveți dificultăți bruște de respirație, dureri ascuțite în piept care se agravează odată cu respirația profundă sau o tuse care produce spută sângeroasă. Solicitați asistență medicală dacă aveți simptome cum ar fi bătăi rapide sau neregulate ale inimii, amețeli, amețeli sau leșin. Trebuie să consultați un furnizor de asistență medicală dacă observați umflături, sensibilitate sau decolorare a picioarelor care indică tromboză venoasă profundă (TVP). Având în vedere natura amenințătoare de viață a emboliei pulmonare, evaluarea și tratamentul prompt sunt esențiale dacă suspectați orice simptome asociate. Efectuați precauție și solicitați asistență de urgență dacă aveți simptome îngrijorătoare.

Care sunt specialitățile medicului care tratează embolia pulmonară?

Specialitățile medicului care tratează embolia pulmonară sunt Medicina Cardiovasculară, Chirurgie Cardiovasculară, Îngrijiri Critice, Medicina Pulmonară și Radiologie. În tratament sunt implicați specialiști în programele de oxigenare cu membrană extracorporală (ECMO). Echipa Cedars-Sinai de răspuns la embolia pulmonară include experți din pneumologie și îngrijiri critice, punând accent pe o abordare multidisciplinară. Alte instituții, cum ar fi NYU Langone și Universitatea din Michigan Health, utilizează îngrijirea în echipă care implică diverși specialiști pentru a gestiona eficient embolia pulmonară. Acești specialiști promptează diagnosticul și tratamentul, îmbunătățind rezultatele pacientului.

Cum poți trata embolia pulmonară acasă?

Puteți trata embolia pulmonară la domiciliu dacă sunteți un pacient selectat cu risc scăzut, așa cum este determinat de un instrument de triaj validat. Tratamentul la domiciliu presupune utilizarea medicamentelor anticoagulante, cum ar fi heparina cu greutate moleculară mică (HBPM), pe care medicii le administrează subcutanat. Furnizorii de asistență medicală încurajează pacienții să mențină hidratarea, să mănânce o dietă sănătoasă, să facă sport în mod regulat și să poarte ciorapi cu compresie gradată pentru a preveni formarea în continuare a cheagurilor. Furnizorii de asistență medicală mențin o urmărire regulată a pacienților care monitorizează orice agravare a simptomelor. Studiul HOME-PE susține siguranța și eficacitatea managementului ambulatoriu pentru pacienții selectați cu embolie pulmonară acută.

Ce se întâmplă dacă lăsați embolia pulmonară să nu fie tratată?

Dacă lăsați embolia pulmonară să nu fie tratată, aceasta duce la complicații severe, inclusiv leziuni cardiace, leziuni pulmonare și chiar moarte. Blocarea fluxului de sânge către plămâni determină un nivel scăzut de oxigen, crește tensiunea arterială în arterele pulmonare și poate duce la hipertensiune pulmonară. Rata mortalității ajunge până la 30% și aproximativ o treime dintre pacienții care supraviețuiesc unui episod inițial mor din cauza evenimentelor embolice ulterioare fără tratament prompt. Embolia pulmonară netratată duce la șoc și alte afecțiuni care pun viața în pericol, subliniind nevoia critică de intervenție medicală imediată.

Care este prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au embolie pulmonară?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au embolie pulmonară este variabil și depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea cheagului, vârsta pacientului și orice afecțiuni medicale subiacente. Majoritatea persoanelor obțin o recuperare completă cu un tratament eficient și în timp util, deși unele persoane suferă leziuni pulmonare pe termen lung. Ratele mortalității variază de la 5 la 15%, iar cazurile severe împreună cu bolile cardiopulmonare preexistente se asociază cu riscuri mai mari. Tratamentul rapid reduce semnificativ riscul de deces, iar pacienții gestionează riscul de recidivă după recuperare. Perspectivele se îmbunătățesc cu un diagnostic prompt și un management adecvat.

Cât durează embolia pulmonară?

Embolia pulmonară durează de la câteva săptămâni până la luni, multe persoane care se confruntă cu simptome persistente, cum ar fi dificultăți de respirație și dureri în piept, timp de 3 până la 6 luni sau chiar mai mult. Recuperarea variază semnificativ de la o persoană la alta și, în timp ce unele persoane se simt mai bine într-o săptămână de tratament, altele continuă să aibă simptome de ani de zile. Embolia pulmonară duce la complicații grave dacă nu este tratată prompt. Monitorizați și urmăriți continuu cu un furnizor de asistență medicală pentru cei care se recuperează după o embolie pulmonară.

Care este procentul din populația de cuvinte care are embolie pulmonară?

Procentul populației mondiale care are embolie pulmonară este de aproximativ 0,1%. Procentul populației mondiale care are embolie pulmonară este derivat din incidența anuală estimată a emboliei pulmonare fiind de aproximativ 1 la 1000 de persoane, ceea ce se traduce la 0,1% din populație. Incidența anuală estimată sugerează că aproximativ 8 milioane de oameni suferă de embolie pulmonară în fiecare an, având în vedere populația globală de aproximativ 8 miliarde.

Care sunt cele mai probabile persoane de a face embolie pulmonară?

Cei mai susceptibili de a face embolie pulmonară sunt cei cu factori de risc, cum ar fi vârsta înaintată, obezitatea și un istoric de tromboză venoasă profundă (TVP). Persoanele cu cancer sau care urmează tratament pentru cancer, precum și cele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi insuficiența cardiacă, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și boala inflamatorie intestinală, sunt expuse unui risc mai mare. Femeile însărcinate, fumătorii și cei care au suferit recent intervenții chirurgicale sau au suferit traume sunt deosebit de susceptibile. Persoanele cu tulburări moștenite de coagulare a sângelui sau cu antecedente familiale de cheaguri de sânge se confruntă cu un risc crescut de a dezvolta embolie pulmonară.

De ce faci embolie pulmonară?

Obțineți embolie pulmonară deoarece un cheag de sânge, care provine dintr-o venă profundă a piciorului (o afecțiune cunoscută sub numele de tromboză venoasă profundă sau TVP), călătorește prin fluxul sanguin și se blochează într-o arteră pulmonară din plămâni. Blocajul restricționează fluxul de sânge către țesutul pulmonar, ceea ce duce la niveluri reduse de oxigen și leziuni potențiale ale plămânilor. Alte cauze mai puțin frecvente ale emboliei pulmonare includ bule de aer, picături de grăsime, lichid amniotic sau aglomerări de celule tumorale. Imobilitatea prelungită, intervențiile chirurgicale recente, sarcina și anumite afecțiuni medicale cresc probabilitatea de a dezvolta tromboză venoasă profundă, crescând astfel riscul de embolie pulmonară. Recunoașterea și tratarea promptă preveni complicațiile grave asociate cu embolia pulmonară.

Cine sunt celebrii oameni cu embolie pulmonară?

Persoanele celebre cu embolie pulmonară sunt enumerate mai jos.

• Jimmy Stewart Actorul iconic a murit în urma unei embolii pulmonare, care este o afecțiune gravă cauzată de o blocare a arterelor pulmonare din plămâni, din cauza cheagurilor de sânge care circulă din alte părți ale corpului.
• Frida Kahlo Renumita pictoriță a cedat în urma unei embolii pulmonare, evidențiind impactul afecțiunii asupra indivizilor din diverse medii.
• David Bloom Jurnalistul de televiziune a murit brusc în 2003 din cauza unei embolii pulmonare, care a fost rezultatul trombozei venoase profunde (TVP). Moartea lui David Bloom subliniază riscurile asociate cu cheaguri de sânge.
• Serena Williams Cunoscuta sportivă s-a confruntat cu o embolie pulmonară care pune viața în pericol la scurt timp după nașterea fiicei sale. Tromboza venoasă profundă a cauzat starea Serenei Williams, iar ea a fost capabilă să recunoască simptomele și să-și alerteze medicii, ceea ce a fost crucial pentru recuperarea ei.Acești indivizi ilustrează natura gravă a emboliei pulmonare, o afecțiune care afectează pe oricine, indiferent de faima sau realizările lor.

Care este istoricul emboliei pulmonare?

Istoria emboliei pulmonare este marcată de contribuții semnificative ale diverșilor pionieri medicali, în special ale lui Rudolf Virchow, care a fost activ din 1821 până în 1902. Rudolf Virchow a descris pentru prima dată afecțiunea și i-a definit patofiziologia în timp ce investiga doctrina lui Cruveilhier. Lucrarea lui Rudolf Virchow a pus bazele pentru înțelegerea mecanismelor din spatele emboliei pulmonare, în special rolul trombilor care provin din tromboza venoasă profundă (TVP) la extremitățile inferioare. Confirmarea clinică a descoperirilor lui Rudolf Virchow a avut loc în 1880, în același an în care Luzzatto a raportat o serie de 160 de cazuri, care au ajutat la definirea aspectelor clinice ale emboliei pulmonare. Observațiile lui Luzzatto au început să recunoască importanța bolilor cardiopulmonare subiacente în dezvoltarea emboliei pulmonare. Contribuțiile lui Rudolf Virchow sunt deosebit de notabile, deoarece a articulat conceptul că majoritatea emboliilor pulmonare își au originea ca trombi în venele profunde ale picioarelor, în special în venele gambei. Această înțelegere a rămas o piatră de temelie a patologiei emboliei pulmonare, subliniind faptul că afecțiunea provine dintr-un tromb care se disloca din sistemul venos profund și călătorește către plămâni, unde obstrucționează o arteră pulmonară. Cercetătorii din comunitatea medicală au recunoscut că alte surse, cum ar fi grăsimea, aerul sau celulele tumorale, duc la embolie pulmonară, dar cheagurile de sânge rămân cauza predominantă de-a lungul anilor. O blocare bruscă a unei artere pulmonare caracterizează afecțiunea, ducând la complicații grave, inclusiv scăderea nivelului de oxigen în sânge și potențiale leziuni pulmonare. Diagnosticul de embolie pulmonară a evoluat, tehnicile imagistice precum angiografia pulmonară CT și scanările de ventilație-perfuzie (V/Q) devenind o practică standard. Recunoașterea factorilor de risc, inclusiv imobilitatea prelungită, intervențiile chirurgicale recente, sarcina și anumite afecțiuni medicale, a îmbunătățit strategiile de prevenire și management. Istoria emboliei pulmonare reflectă o progresie de la descrierile și înțelegerile timpurii de către figuri precum Rudolf Virchow și Luzzatto la abordările moderne de diagnostic și tratament care subliniază importanța recunoașterii și gestionării eficiente a acestei afecțiuni care pune viața în pericol.