Dureri musculare (mialgie): Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire

Ce este durerea musculară (mialgia)?

Durerea musculară (mialgia) este un tip de boală caracterizată prin disconfort sau durere la nivelul mușchilor și țesuturilor moi ale corpului. Durerea musculară se manifestă ca o durere profundă, constantă sau ca dureri ascuțite, sporadice, care implică nu numai mușchii, ci și ligamentele, tendoanele și fascia, care susțin și stabilizează mușchii și oasele.Diverse cauze, inclusiv leziuni, infecții, boli sau efecte secundare ale medicamentelor, dau naștere mialgiei. Mialgia este un simptom al problemelor de sănătate subiacente, cum ar fi sindromul de oboseală cronică, fibromialgia sau miozita. Oboseala definește sindromul de oboseală cronică, iar durerea musculară servește de obicei ca simptom secundar. Fibromialgia este o afecțiune cronică care duce la dureri musculare larg răspândite, împreună cu alte simptome precum tulburări de somn și puncte sensibile.Mialgia variază ca intensitate și calitate. O durere surdă, constantă sau dureri ascuțite, sporadice descriu durerea. Factorii care contribuie la durerea musculară includ activitatea fizică, infecțiile virale și anumite medicamente. Durerea musculară cu debut întârziat (DOMS) este un tip specific de durere musculară care apare după exerciții fizice intense, manifestându-se la una sau două zile după activitate.Sindroamele specifice, cum ar fi sindromul eozinofilie-mialgie, leagă mialgia, o afecțiune rară care afectează mușchii, pielea și plămânii și prezintă dureri musculare și probleme ale pielii. Miozita, o altă afecțiune legată de mialgie, implică inflamarea mușchilor din cauza unui răspuns autoimun, care duce la durere, umflare și slăbiciune.Mialgia indică diverse probleme de sănătate, iar gestionarea acesteia implică abordarea cauzelor care stau la baza, cum ar fi leziuni fizice, infecții sau afecțiuni cronice. Înțelegerea naturii durerii musculare duce la un diagnostic și un tratament eficient, iar resurse precum Clinica Cleveland oferă informații valoroase despre gestionarea mialgiei și a afecțiunilor asociate acesteia.

Care sunt tipurile de dureri musculare (mialgie)?

Tipurile de dureri musculare (mialgie) sunt enumerate mai jos.

Mialgie acută: dureri musculare de scurtă durată resimțite după o activitate fizică intensă, cum ar fi durerea musculară cu debut întârziat (DOMS), care apare la una sau două zile după exercițiu.

Mialgie cronică: Afecțiuni precum fibromialgia sau sindromul de oboseală cronică (SFC) provoacă dureri musculare pe termen lung care persistă luni sau ani.
Mialgie localizată: durere care apare în mușchi sau grupe musculare specifice, din cauza suprasolicitarii, rănilor, tensiunii sau stresului.
Mialgie generalizată: durere musculară larg răspândită care afectează mai multe zone ale corpului, observată în afecțiuni precum fibromialgia.

Sindromul durerii miofasciale: Punctele declanșatoare din mușchi caracterizează o tulburare de durere cronică care provoacă durere în anumite zone și duce la durere în alte părți ale corpului.
Sindromul eozinofilie-mialgie (EMS): o afecțiune rară care se prezintă cu dureri musculare, erupții cutanate și probleme respiratorii, legate de utilizarea anumitor suplimente alimentare.
Miozită: Inflamație a mușchilor, din cauza bolilor autoimune, care duce la dureri musculare, umflături și slăbiciune.

Mialgia trapezului (TM): Durere, rigiditate și strângere în special în mușchiul trapez superior, legate de o postură proastă sau de stres.
Crampe sau spasme musculare: contracțiile bruște, involuntare ale unui mușchi provoacă durere ascuțită și disconfort.
Mialgie post-infecțioasă: o infecție virală sau bacteriană provoacă dureri musculare care persistă chiar și după ce infecția se rezolvă.Medicii înțeleg aceste tipuri de mialgie pentru a ajuta la diagnosticarea și gestionarea eficientă a cauzelor subiacente.

Care sunt simptomele durerii musculare (mialgie)?

Simptomele durerii musculare (mialgie) sunt enumerate mai jos.

Febră sau frisoane: o infecție provoacă dureri musculare, ducând la febră sau frisoane.
Dureri sau slăbiciune articulară: disconfort la nivelul articulațiilor sau o senzație de slăbiciune însoțește mialgia.

Oboseală: indivizii experimentează sentimente de oboseală sau epuizare.
Depresie: Durerea musculară însoțește simptomele emoționale precum depresia.
Sensibilitate: atingerea face ca mușchii afectați să se simtă sensibili.

Umflare: mușchii care suferă de durere se umflă.
Roșeață: mușchii afectați fac pielea să pară roșie sau inflamată.
Dureri musculare profunde: Medicii descriu durerea musculară profundă ca o durere constantă sau dureri ascuțite, sporadice.

Crampe musculare: Mușchii se contractă continuu și involuntar.
Gama redusă de mișcare: Zonele afectate limitează mișcarea cu durere și rigiditate.
Oboseala musculara: muschii se simt obositi.

Pierderea pe termen scurt a forței musculare: La mușchii afectați apare o scădere temporară a forței.
Erupție cutanată: durerea musculară însoțește în special o erupție cutanată în anumite sindroame.
Probleme respiratorii: Problemele respiratorii apar din cazuri severe de mialgie.Intensitatea acestor simptome variază și indică probleme de sănătate subiacente care necesită o evaluare suplimentară.

Care sunt cauzele durerilor musculare (mialgie)?

Cauzele durerii musculare (mialgie) sunt enumerate mai jos.

Leziuni: Durerea și disconfortul rezultă din traume fizice sau leziuni ale mușchilor.
Utilizarea excesivă: activitățile care folosesc în mod repetitiv mușchii duc la efort și durere.

Tensiune: Durerea musculară rezultă din stres și tensiune musculară.
Infecții: durerile musculare rezultă din infecții virale (de exemplu, gripă, COVID-19) și infecții bacteriene (de exemplu, boala Lyme, piomiozită).
Boli cronice: Durerea musculara se manifesta din cauza unor afectiuni precum cancerul sau bolile autoimune.

Medicamente: Unele suplimente sintetice precum L-triptofanul sau 5-HTP provoacă dureri musculare ca efect secundar.
Durere miofascială: leziunile musculare sau solicitarea excesivă a mușchilor, ligamentelor sau tendoanelor dezvoltă dureri miofasciale.
Sindromul de eozinofilie-mialgie: Sindromul de eozinofilie-mialgie este o afecțiune rară care provoacă dureri musculare severe și este asociată cu un număr mare de eozinofile.

Inflamație: Afecțiuni precum miozita implică inflamarea mușchilor, ceea ce duce la durere și slăbiciune.
Activitate fizică: Angajarea în exerciții fizice, în special antrenamente intense, duce la dureri musculare cu debut întârziat (DOMS).
Boli: Durerea musculară rezultă din diferite boli, inclusiv cele care provoacă febră sau inflamație sistemică.

Oboseală: sindromul de oboseală cronică (SFC) include durerea musculară ca simptom.Înțelegerea acestor cauze vă ajută să diagnosticați și să gestionați eficient mialgia.

Care sunt tratamentele pentru durerile musculare (mialgie)?

Tratamentele pentru durerile musculare (mialgie) sunt enumerate mai jos.

Odihnă: Permițând mușchilor afectați să se recupereze prin evitarea activităților obositoare.

Medicamente fără prescripție medicală: luarea de acetaminofen (de exemplu, Tylenol) sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) cum ar fi ibuprofenul, naproxenul sau aspirina pentru a atenua durerea și a reduce inflamația.
Aplicare cu gheață: Aplicați gheață pe zona afectată la intervale de 20 de minute în primele 24 până la 72 de ore după accidentare pentru a minimiza durerea și umflarea.
Aplicare cu căldură: Utilizarea căldurii după 72 de ore pentru a calma mușchii dureri și pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.

Terapie fizică: implicarea în terapie fizică pentru a crește flexibilitatea, întărirea mușchilor și îmbunătățirea funcției generale.
Terapie prin masaj: Primirea de masaj pentru a calma tensiunea musculară și durerea.
Stimularea nervoasă electrică transcutanată (TENS): Folosind terapia TENS pentru a ajuta la gestionarea durerii prin stimulare electrică.

Injecții cu puncte de declanșare: administrarea de injecții pentru a atenua durerea în anumite zone musculare, în special pentru sindromul durerii miofasciale și fibromialgie.
Tehnici de reducere a stresului: implementarea strategiilor de management al stresului pentru a ajuta la atenuarea sindromului durerii miofasciale.
Programe de întindere și exerciții fizice: Participarea la activități cu impact redus care cresc rezistența și îmbunătățesc flexibilitatea și forța.

Corticosteroizi: Luați în considerare corticosteroizi pentru reducerea inflamației în cazuri mai severe.
Medicamente pe bază de prescripție medicală: utilizarea de medicamente precum duloxetina sau milnacipran pentru durerea asociată fibromialgiei sau amitriptilina pentru durerea musculară generală.
Managementul durerii cronice: Medicii folosesc o combinație de medicamente și terapie fizică pentru a gestiona eficient simptomele pentru mialgia cronică.

Măsuri de auto-îngrijire: implicarea în practici de auto-îngrijire, cum ar fi evitarea activităților agravante și urmarea unui program structurat de reabilitare.Aceste tratamente urmăresc atenuarea durerii, îmbunătățirea funcției musculare și abordarea cauzelor care stau la baza mialgiei.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu dureri musculare (mialgie)?

Tratamentele pentru durerile musculare (mialgie) sunt enumerate mai jos.

Terapie fizică: exercițiile și întinderile direcționate care îmbunătățesc forța și flexibilitatea musculară ajută la atenuarea durerilor musculare și la prevenirea rănilor viitoare.

Medicamente: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum ibuprofenul și naproxenul reduc inflamația și durerile musculare. Medicii prescriu medicamentele necesare pentru cazurile mai severe de dureri musculare.
Odihnă și recuperare: acordarea timpului pentru ca mușchii să se vindece și să se recupereze după suprasolicitare sau răni este crucială în gestionarea mialgiei.
Terapia cu căldură și rece: aplicarea căldurii ajută la relaxare și la calmarea mușchilor rigidi, în timp ce terapia cu frig reduce inflamația și amorțește durerile musculare ascuțite.

Terapie prin masaj: Masajul terapeutic ameliorează tensiunea musculară și îmbunătățește circulația, ceea ce ajută la reducerea durerilor musculare.
Modificări ale stilului de viață: exercițiile regulate cu impact redus, o greutate sănătoasă și ergonomia adecvată în timpul activităților ajută la prevenirea durerilor musculare.
Managementul stresului: Mindfulness, yoga și meditația ajută la reducerea stresului mental, care contribuie la durerea musculară.

Suport nutrițional: o dietă echilibrată, bogată în alimente antiinflamatoare, susține sănătatea și recuperarea musculară.
Terapii alternative: Unii indivizi care se confruntă cu dureri musculare găsesc ușurare prin acupunctură, îngrijire chiropractică și alte terapii complementare.
Abordarea afecțiunilor de bază: tratați orice probleme de sănătate subiacente, cum ar fi infecțiile, bolile autoimune sau sindromul de oboseală cronică, pentru a gestiona eficient mialgia.

Hidratarea: Menținerea bine hidratată ajută la prevenirea crampelor musculare și a spasmelor care contribuie la durerea musculară.
Igiena somnului: Somnul adecvat și de calitate este vital deoarece somnul slab exacerba durerea musculară și oboseala.Persoanele cu dureri musculare (mialgie) lucrează pentru a-și reduce simptomele și pentru a-și îmbunătăți calitatea generală a vieții abordând acești factori.

Cum să previi durerile musculare (mialgie)?

Faceți o activitate fizică regulată pentru a preveni durerile musculare (mialgie), evitând în același timp suprasolicitarea și stresul emoțional. Exercițiile blânde de întindere și activitățile de intensitate scăzută până la moderată, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul sau înotul, ajută la menținerea flexibilității și forței musculare. Practicarea unei bune igiene a somnului și gestionarea stresului este crucială, deoarece oboseala și tensiunea agravează durerile musculare. Strategiile de recuperare după antrenamente intense, cum ar fi alternarea între terapia cu gheață și terapia cu căldură, minimizează riscul de durere musculară cu debut întârziat (DOMS). În cele din urmă, abordarea oricăror probleme de sănătate subiacente, cum ar fi sindromul de oboseală cronică sau fibromialgia, este vitală pentru prevenirea pe termen lung a mialgiei.

Cum este diagnosticată durerea musculară (mialgia)?

Pentru a preveni durerile musculare (mialgie), angajați-vă într-o activitate fizică regulată, mențineți o hidratare adecvată și evitați suprasolicitarea în timpul exercițiilor fizice. Diagnosticul mialgiei implică o abordare cuprinzătoare, inclusiv un istoric medical detaliat și o evaluare neurologică completă pentru a identifica orice afecțiuni subiacente. Testele de laborator, studiile de conducere nervoasă și electromiografia (EMG) sunt efectuate pentru a evalua funcția musculară și a detecta anomalii. Medicii efectuează o biopsie musculară dacă suspectează miopatii specifice. Evaluările clinice atente ale simptomelor, cum ar fi crampele musculare și durerile articulare, ajută în continuare la stabilirea unui diagnostic precis.

Când să consultați un medic despre durerile musculare (mialgie)?

Durerea musculară (mialgia) este diagnosticată de un furnizor de asistență medicală printr-o revizuire a simptomelor, examen fizic și, eventual, teste suplimentare pentru a identifica cauzele care stau la baza. Persoanele se adresează unui medic dacă durerea musculară persistă mai mult de trei zile, este severă sau este însoțită de alte simptome îngrijorătoare, cum ar fi febră, umflare excesivă, amețeli sau slăbiciune extremă. Asistența medicală imediată este necesară dacă apar dureri musculare cu dificultăți de respirație sau de înghițire. Specialiștii necesită o evaluare și un tratament specializat pentru afecțiuni precum fibromialgia sau miozita. Înțelegerea naturii și a duratei durerii musculare îmbunătățește diagnosticul și managementul precis.

Care sunt specialitățile medicului care tratează durerile musculare (mialgia)?

Specialitățile medicale care tratează durerile musculare (mialgia) sunt medicii primari, fiziatrii, ortopedii, neurologii, reumatologii, kinetoterapeuții și specialiștii în managementul durerii. Medicii de asistență medicală primară acționează ca primul punct de contact și gestionează diverse probleme de durere musculo-scheletică. Fiziatrii sunt specializați în medicină fizică și reabilitare, concentrându-se pe restabilirea funcției și atenuarea durerii. Ortopedii tratează durerile musculare legate de leziuni și afecțiuni musculo-scheletice, în timp ce reumatologii tratează bolile de bază care afectează mușchii și articulațiile, cum ar fi artrita. Kinetoterapeuții oferă strategii de reabilitare și management al durerii, iar specialiștii în managementul durerii se concentrează pe atenuarea durerii cronice prin diverse intervenții.

Cum poți trata durerile musculare (mialgia) acasă?

Puteți trata durerile musculare (mialgia) acasă, odihnind zona afectată și evitând activitățile care exacerba durerea. Aplicarea pachetelor de gheață timp de 10 până la 20 de minute o dată în primele 24 până la 72 de ore ajută la reducerea inflamației, în timp ce terapia termică calmează după perioada inițială. Acetaminofenul și ibuprofenul atenuează disconfortul, iar întinderea blândă sau activitatea fizică ușoară oferă o ușurare. Făcând dușuri sau băi calde și folosirea de comprese reci sau calde ameliorează și mai mult durerile musculare prin măsuri de autoîngrijire. Consultați un furnizor de asistență medicală pentru o evaluare suplimentară și opțiuni de tratament dacă simptomele durerii musculare persistă sau se agravează.

Ce se întâmplă dacă lași durerile musculare (mialgia) să nu fie tratate?

Dacă lăsați durerea musculară (mialgia) să nu fie tratată, aceasta duce la mai multe complicații, inclusiv durere cronică, slăbiciune musculară și o scădere a funcției fizice generale. Mialgia persistentă indică faptul că problemele de sănătate subiacente, cum ar fi miozita sau fibromialgia, se agravează fără o intervenție adecvată. Durerea musculară netratată provoacă leziuni musculare permanente, pierderea forței musculare și reduce gama de mișcare. Durerea musculară netratată împiedică activitățile zilnice și afectează semnificativ calitatea vieții. Solicitarea asistenței medicale abordează cauzele fundamentale și previne consecințele pe termen lung.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au dureri musculare (mialgie)?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au dureri musculare (mialgie) este variabil și depinde în mare măsură de cauza de bază a durerii. Tratamentul adecvat rezolvă mialgia în multe cazuri, mai ales dacă mialgia se referă la leziuni acute sau afecțiuni temporare. Afecțiuni precum fibromialgia sau sindromul durerii miofasciale provoacă dureri musculare cronice care persistă ani de zile și afectează semnificativ calitatea vieții. Strategiile eficiente de management, inclusiv kinetoterapie, medicamente și modificări ale stilului de viață, ameliorează simptomele și îmbunătățesc funcția. Diagnosticul precoce și tratamentul direcționat îmbunătățesc prognosticul la persoanele care se confruntă cu mialgie.

Cât durează durerea musculară (mialgia)?

Durerea musculară (mialgia) durează de la câteva minute la câteva luni, în funcție de cauza de bază și de circumstanțele individuale. Activitatea fizică duce la mialgie acută care se rezolvă în 2 până la 5 zile, în timp ce exercițiile fizice intense cauzează dureri musculare cu debut întârziat (DOMS) care durează între 24 și 72 de ore. Afecțiunile cronice precum fibromialgia sau sindromul de oboseală cronică fac ca durerile musculare să persistă pe perioade mai lungi, depășind trei luni. Un medic evaluează durerea musculară persistentă care durează mai mult de trei zile sau este severă. Factori precum nivelul de activitate, rănirea și problemele de sănătate subiacente variază semnificativ durata mialgiei.

Care este procentul din populația de cuvinte care are dureri musculare (mialgie)?

Procentul populației mondiale care are dureri musculare (mialgie) este estimat a fi între 20% și 33%. Aceasta înseamnă că aproximativ 1,75 miliarde de oameni se confruntă cu o formă de durere musculo-scheletică cronică, care include mialgie. Diverse cauze, inclusiv efortul fizic, infecțiile și afecțiunile cronice precum fibromialgia și sindromul de oboseală cronică, dau naștere mialgiei. Abordarea problemelor de sănătate subiacente care contribuie la durerea musculară asigură un management și un tratament eficient.

Care sunt cele mai probabile persoane să sufere de dureri musculare (mialgie)?

Cele mai probabile persoane să sufere de dureri musculare (mialgie) sunt cele care se angajează în activitate fizică sau exerciții fizice, deoarece mialgia acută este cauzată de efortul muscular. Persoanele cu afecțiuni cronice precum fibromialgia sau sindromul de oboseală cronică (ME/SFC) sunt mai susceptibile, în special femeile sub 40 de ani și bărbații peste 60 de ani. Infecțiile sau bolile autoimune precum miozita afectează persoanele de orice vârstă, inclusiv copiii și vârstnicii, în special cu mialgie. . Persoanele care se confruntă cu niveluri ridicate de stres sau tensiune sunt predispuse la dureri musculare. O mare parte demografică experimentează impactul mialgiei, dar condițiile de sănătate specifice sau factorii de stil de viață pun anumite grupuri la un risc mai mare.

De ce ai dureri musculare (mialgie)?

Aveți dureri musculare (mialgie) din cauza diferiților factori, inclusiv leziuni, suprasolicitare, tensiune și stres asupra mușchilor. Infecțiile, bolile cronice sau anumite medicamente provoacă dureri musculare. Mialgia servește ca un simptom care indică probleme de sănătate subiacente, cum ar fi fibromialgia, miozita sau sindromul de oboseală cronică. Afecțiuni specifice precum durerea musculară cu debut întârziat (DOMS) apar după o activitate fizică intensă, care se manifestă la una sau două zile după exercițiu. Înțelegerea acestor cauze ajută la diagnosticarea și gestionarea durerii musculare.

Cine sunt celebrii oameni cu dureri musculare (mialgie)?

Persoanele celebre cu dureri musculare (mialgie) sunt enumerate mai jos.

Lady Gaga: Medicii au diagnosticat-o pe Lady Gaga cu fibromialgie, care se caracterizează prin dureri musculare larg răspândite.

Morgan Freeman: Morgan Freeman suferă de fibromialgie, se confruntă cu dureri larg răspândite, oboseală extremă și probleme de memorie.
Mary McDonough: Oamenii știu că Mary McDonough are fibromialgie, care include durerea musculară ca simptom primar.
Janeane Garofalo: Medicii au diagnosticat-o pe Janeane Garofalo cu fibromialgie, ceea ce duce la dureri musculare și alte simptome.

Sinéad O’Connor: Sinéad O’Connor trăiește cu fibromialgie, care implică dureri musculare cronice.
Susan Flannery: Susan Flannery are fibromialgie, contribuind la experiența ei de durere musculară.
Celine Dion: Medicii au diagnosticat-o recent pe Celine Dion cu sindromul persoanei rigide, care implică rigiditate musculară și durere.Acești indivizi subliniază că durerile musculare cronice afectează pe oricine, indiferent de faima sau succesul lor.

Care este istoricul durerilor musculare (mialgie)?

Istoria durerii musculare (mialgie) este bogată și cu mai multe fațete, reflectând complexitatea disconfortului muscular de-a lungul experienței umane. Mialgia, caracterizată prin disconfort sau durere la nivelul mușchilor și țesuturilor moi, este recunoscută de secole, cu diverse interpretări și clasificări evoluând în timp. Sir William Gowers, un proeminent neurolog britanic, a adus contribuții semnificative la înțelegerea durerii musculare localizate, pe care a numit-o „fibrozită” în 1904. Acest termen se referea la inflamația țesutului conjunctiv fibros din mușchi și este acum mai recunoscut ca sindrom de durere miofascială. . Munca lui Gowers a pus bazele cercetărilor viitoare asupra durerii musculare și a mecanismelor sale de bază. Înțelegerea mialgiei s-a extins semnificativ de pe vremea lui Gowers. Cercetătorii au documentat senzații de oboseală sau presiune musculară pe care le-au observat în timpul acumulărilor nedureroase de contracție musculară. Aceste cunoștințe fundamentale au ajutat la diferențierea între oboseala musculară normală și durerea musculară patologică. Comunitatea medicală a început să recunoască diverse cauze ale mialgiei, inclusiv efort excesiv, traume și infecții virale de-a lungul secolului al XX-lea. Sindromul de oboseală cronică și fibromialgia au apărut ca contribuitori semnificativi la durerea musculară, fibromialgia fiind caracterizată prin dureri musculare larg răspândite, tulburări de somn și puncte sensibile. Cercetătorii au identificat sindroame specifice, cum ar fi sindromul eozinofilie-mialgie (EMS), care leagă mialgia de afecțiuni rare care afectează nu numai mușchii, ci pielea și plămânii în ultimele decenii. Durerea musculară și simptomele cutanate sunt asociate cu sindromul eozinofilie-mialgie, evidențiind diversele manifestări ale mialgiei. Clasificarea durerilor musculare a evoluat, făcând distincții între mialgia acută și cronică, precum și durerea localizată și generalizată. Durerea musculară cu debut întârziat (DOMS), un tip specific de durere musculară care apare după exerciții nefamiliare sau intense, a fost studiată pe larg, dezvăluind debutul la una sau două zile după activitate. Astăzi, cercetătorii înțeleg mialgia ca un simptom al diferitelor probleme de sănătate subiacente, inclusiv boli autoimune precum miozita, infecții și chiar efecte secundare ale medicamentelor. Managementul mialgiei implică abordarea acestor cauze subiacente, subliniind importanța evaluărilor amănunțite ale durerii care iau în considerare tipul durerii, severitatea, impactul funcțional și contextul. Istoricul durerii musculare (mialgie) reflectă o progresie de la observațiile timpurii ale disconfortului muscular la o înțelegere cuprinzătoare a cauzelor, clasificărilor și implicațiilor sale pentru sănătate. Această evoluție continuă pe măsură ce cercetarea avansează, oferind perspective mai profunde asupra mecanismelor durerii musculare și îmbunătățind strategiile de tratament pentru persoanele afectate.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire