Dureri abdominale: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Cuprins

Ce este durerea abdominală?

Durerea abdominală este un tip de boală caracterizată prin disconfort sau durere resimțită în regiunea abdomenului, care este situată între coaste și pelvis. Diferiți termeni precum durere de stomac, durere de burtă, durere de intestin sau durere de burtă se referă la durerea care se manifestă oriunde de sub coaste până la pelvis. Durerea variază de la ușoară la severă și este fie acută, fie cronică.Diverse cauze ale durerii abdominale includ o varietate de afecțiuni. Cauzele comune includ probleme gastrointestinale, cum ar fi gastroenterita, intoxicații alimentare, ulcer peptic, calculi biliari și gastrită. Condițiile de sănătate a reproducerii, cum ar fi endometrioza, chisturile ovariene și fibromul uterin, sunt legate de alte cauze potențiale. Durerea abdominală rezultă din afecțiuni precum sindromul colonului iritabil (IBS), boala inflamatorie intestinală (IBD) și constipație.Medicii clasifică durerile abdominale în funcție de caracteristicile sale. Distensia sau edemul organelor goale este asociată cu durere surdă sau dureroasă constantă, în timp ce debutul brusc și încetarea în valuri severe caracterizează durerea colică. Condițiile de bază necesită investigații suplimentare din cauza durerii abdominale cronice care sunt intermitente sau episodice.Infecțiile, cum ar fi cele cauzate de viruși, bacterii sau paraziți, sunt vinovați obișnuiți ai durerilor abdominale, în special în abdomenul inferior. Afecțiuni precum boala celiacă, pancreatita și diverticulita provoacă disconfort semnificativ. Durerea abdominală se exacerbează din cauza factorilor stilului de viață, cum ar fi lipsa de mâncare sau constipația.Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea ca fiind o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială, ceea ce implică faptul că durerea abdominală, în timp ce este un simptom fizic, are dimensiuni psihologice și sociale. Înțelegerea durerii abdominale necesită o abordare holistică care să ia în considerare atât sănătatea fizică, cât și cea emoțională.Profesioniștii din domeniul sănătății evaluează și gestionează durerea abdominală, un simptom complex care indică diferite boli sau afecțiuni subiacente.

Care sunt tipurile de dureri abdominale?

Tipurile de dureri abdominale sunt enumerate mai jos.

  • Durere viscerală: tipul de durere apare atunci când nervii care trec prin pereții unui organ sunt afectați, rezultând o senzație profundă, plictisitoare sau de crampe.
  • Durerea parietala: Iritarea peritoneului (mucoasa cavitatii abdominale) provoaca durerea, care este ascutita si localizata, mai intensa decat durerea viscerala.
  • Durerea referită: tipul de durere este resimțit într-o zonă diferită a corpului decât cea de unde provine problema, datorită căilor nervoase comune. Umărul simte durere din cauza problemelor vezicii biliare.
  • Dureri de crampe: Contracțiile intermitente ale mușchilor abdominali, asociate cu probleme digestive sau crampe menstruale, caracterizează durerea de crampe.
  • Durere surdă: o senzație persistentă de durere indică probleme de bază, cum ar fi gastrita sau boala ulcerului peptic.
  • Durere ascuțită: medicii descriu durerea ascuțită drept înjunghiere, care este tipul de durere asociată cu afecțiuni acute precum apendicita sau pietrele la rinichi.
  • Durere constantă: Durerea constantă indică o afecțiune gravă care necesită îngrijiri medicale.
  • Durere intermitentă: durerea care vine și pleacă este asociată cu afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil (IBS) sau dispepsia funcțională.

Care sunt simptomele durerii abdominale?

Simptomele durerii abdominale sunt enumerate mai jos.

  1. Greață: O senzație de rău cu înclinație de a vomita.
  2. Vărsături: Acțiunea de a expulza conținutul stomacului prin gură.
  3. Distensie abdominală: o afecțiune în care abdomenul se simte umflat sau umflat.
  4. Diaree: mișcări frecvente, laxe sau apoase ale intestinului.
  5. Constipație: Mișcări rare sau dificile ale intestinului.
  6. Constipație: constipație severă în care o persoană nu poate trece scaun sau gaz.
  7. Scaune gudronate: Sângerarea în tractul gastrointestinal indică scaune întunecate, lipicioase.
  8. Frisoane: O senzație de răceală însoțită de frisoane, din cauza febrei.
  9. Febră: O temperatură crescută a corpului, indicând infecție sau inflamație.
  10. Frecvența urinară: Durerea abdominală însoțește o nevoie crescută de a urina.
  11. Trecerea de gaze: Sistemul digestiv eliberează gaze, care ameliorează disconfortul.
  12. Senzație de pulsații în apropierea buricului: O senzație de pulsații sau pulsații în zona abdominală.
  13. Mârâit sau zgomot stomacal: zgomote produse de mișcarea gazelor și lichidelor în intestine.
  14. Pierdere în greutate neintenționată: O problemă de sănătate subiacentă indică pierderea în greutate fără a încerca.
  15. Erupții cutanate: Anumite afecțiuni gastrointestinale provoacă modificări ale pielii.Diferite cauze subiacente ale durerii abdominale indică aceste simptome, care variază în intensitate.

Care sunt cauzele durerilor abdominale?

Cauzele durerii abdominale sunt enumerate mai jos.

  • Probleme gastrointestinale: disconfortul abdominal rezultă din afecțiuni precum gastroenterita, intoxicații alimentare, ulcer peptic și calculi biliari.
  • Condiții de sănătate a reproducerii: Endometrioza, chisturile ovariene și fibroamele uterine sunt cauze frecvente legate de sistemul reproductiv.
  • Tulburări digestive: Durerea abdominală rezultă din sindromul colonului iritabil (IBS), boala inflamatorie intestinală (IBD), constipație și intoleranță la lactoză.
  • Infecții: infecțiile virale, bacteriene sau parazitare provoacă dureri abdominale, în special în abdomenul inferior.
  • Alte afecțiuni medicale: durerea abdominală se manifestă din afecțiuni precum boala celiacă, pancreatita, diverticulita și chiar durerea cauzată de probleme precum atacurile de cord sau pneumonia.

Care sunt tratamentele pentru durerile abdominale?

Tratamentele pentru durerile abdominale sunt enumerate mai jos.

  • Odihna intestinală: Odihna intestinală implică oprirea consumului de alimente sau consumul de alimente ușor de digerat, cum ar fi biscuiți sau banane, pentru a permite sistemului digestiv să se refacă.
  • Hidratarea: Hidratarea presupune consumul de multă apă sau formule de hidratare pentru a menține echilibrul fluidelor și pentru a preveni deshidratarea.
  • Terapia cu căldură: Terapia cu căldură presupune utilizarea unei sticle cu apă caldă sau înmuierea într-o baie caldă pentru a relaxa mușchii abdominali și a atenua durerea.
  • Remedii acasa: orezul, lemnul dulce, busuiocul, sucul de aloe, smochinele si bicarbonatul de sodiu ajuta la ameliorarea durerilor abdominale.
  • Acetaminofen: un analgezic ușor, acetaminofenul oferă ameliorarea durerilor abdominale; utilizatorul verifică pachetul pentru doza corectă.
  • Antiacide: Antiacidele sunt utile pentru durerile asociate cu arsuri la stomac sau indigestie, mai ales dacă durerea este ridicată și apare după mese.
  • Agenți antispastici: clinicienii prescriu agenți antispastici pentru a trata spasmele și crampele asociate cu afecțiuni precum tulburările gastrointestinale funcționale (DGBI).
  • Ajustări dietetice: Urmând o dietă specifică ajută la reducerea durerilor abdominale, în special în afecțiuni precum intoleranța la lactoză sau boala celiacă.
  • Tehnici de relaxare: oamenii efectuează tehnici de relaxare, cum ar fi exerciții de respirație acasă, pentru a ajuta la gestionarea durerii și a stresului.
  • Terapie fizică: Exerciții blânde de terapie fizică întind și întăresc mușchii abdominali pentru a ajuta la prevenirea durerii.
  • Evitarea iritanților: nu luați iritanți precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) cum ar fi aspirina și ibuprofenul, cu excepția cazului în care le prescrie un medic, deoarece aceste medicamente irită stomacul.
  • Antiflatulente: Antiflatulentele sunt medicamente care ameliorează durerea cauzată de gaze și balonare.
  • Postul: postul presupune ca oamenii să reziste să mănânce până când balonarea dispare, ceea ce ajută la atenuarea disconfortului.
  • Consultarea cu profesioniștii din domeniul sănătății: Consultarea cu profesioniștii din domeniul sănătății implică solicitarea de sfaturi medicale pentru un diagnostic adecvat și opțiuni de tratament, în special pentru durerile abdominale cronice sau severe.
  • Chirurgie: Medicii efectuează intervenții chirurgicale în funcție de cauza de bază a durerii abdominale.Medicii variază aceste tratamente în funcție de cauza de bază a durerii abdominale și le adaptează nevoilor individuale ale pacientului. Consultați un profesionist din domeniul sănătății înainte de a începe orice tratament.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu dureri abdominale?

Riscurile pentru persoanele cu dureri abdominale sunt enumerate mai jos.

  • Vârsta înaintată: probabilitate crescută de probleme de sănătate subiacente.
  • Operație abdominală anterioară: Aceasta poate duce la aderențe sau complicații.
  • Istoricul tulburărilor intestinale: afecțiuni precum sindromul intestinului iritabil (IBS) sau boala inflamatorie a intestinului (IBD) agravează durerea abdominală.
  • Expunerea la virusul stomacului: crește riscul de gastroenterită și dureri abdominale asociate.
  • Stresul și obiceiurile sărace de somn: contribuie la disconfortul gastro-intestinal.
  • Obezitate: Asociată cu diverse tulburări digestive și creșterea presiunii abdominale.
  • Fumatul: Legat de boli gastrointestinale și sensibilitate crescută la durerea abdominală.
  • Abuzul de alcool și substanțe: pot rezulta boli hepatice și iritații gastro-intestinale.
  • Dieta grasa: Creste riscul de calculi biliari si alte probleme digestive.
  • Genetica sau istoric familial: Anumite afectiuni abdominale pot predispune indivizii.
  • Stil de viață sedentar: Obezitatea și problemele digestive rezultă din obiceiurile alimentare nesănătoase.
  • Sexul feminin: durerile abdominale legate de ciclurile menstruale sau problemele de sănătate a reproducerii afectează femeile.
  • Gastroenterita: dureri abdominale semnificative rezulta din infectii virale sau bacteriene.
  • Abuz: simptome somatice, inclusiv dureri abdominale, manifestă abuz fizic sau emoțional.
  • Tulburări psihologice: anxietatea și depresia duc la sau exacerba durerea abdominală.
  • Simptome somatice: Durerea abdominală include manifestări fizice de suferință psihologică.
  • Dureri abdominale cronice: asociate cu complicații dăunătoare, cum ar fi schimbări în obiceiurile alimentare și suferință psihologică.
  • Dureri abdominale generalizate: indică afecțiuni subiacente mai grave, care necesită asistență medicală promptă.Înțelegerea acestor riscuri ajută la identificarea și gestionarea precoce a potențialelor complicații asociate cu durerea abdominală.

Cum să prevenim durerile abdominale?

Pentru a preveni durerile abdominale, indivizii beau multă apă zilnic pentru a rămâne hidratați și pentru a susține sănătatea digestivă. Consumul de mese mai mici, bine echilibrate ajută la evitarea disconfortului cauzat de supraalimentarea și promovează o digestie mai bună. Exercițiile regulate și tehnicile de gestionare a stresului mențin sănătatea generală a intestinului și reduc riscul afecțiunilor care cauzează dureri abdominale. Alegerile alimentare atente, cum ar fi evitarea alimentelor care produc gaze și a alergenilor, atenuează și mai mult șansele de a experimenta disconfort abdominal. Practicarea unei bune igiene, cum ar fi spălarea mâinilor înainte de masă, previne infecțiile care duc la dureri abdominale.

Cum este diagnosticată durerea abdominală?

Durerea abdominală este diagnosticată printr-o abordare cuprinzătoare care include istoricul pacientului, examenul fizic și diverse teste de laborator și imagistice. Profesioniștii din domeniul sănătății colectează mai întâi informații despre simptomele pacientului, inclusiv natura, durata și localizarea durerii, precum și orice simptome însoțitoare, cum ar fi greața sau vărsăturile. Un examen fizic presupune palparea abdomenului pentru a identifica zonele de sensibilitate sau distensie. Medicii folosesc în mod obișnuit teste de diagnostic, cum ar fi teste de sânge, teste de urină, teste de scaun și studii imagistice, cum ar fi raze X, scanări CT sau ultrasunete pentru a identifica potențialele afecțiuni subiacente. Pe baza constatărilor inițiale, cercetătorii au justificat teste suplimentare pentru a confirma sau a exclude diagnostice specifice.

Când să consultați un medic despre durerile abdominale?

Consultați un medic despre durerile abdominale atunci când durează mai mult de o săptămână, nu se ameliorează în 24 până la 48 de ore sau se agravează și apar frecvent. Solicitați asistență medicală dacă durerea abdominală este severă, ascuțită sau asociată cu alte simptome, cum ar fi greață, vărsături, febră sau durere în piept. Durerea abdominală bruscă și intensă, mai ales când se mișcă în partea dreaptă a abdomenului, indică afecțiuni grave precum apendicita. Durerea abdominală persistentă sau inexplicabilă, precum și durerea abdominală care perturbă activitățile zilnice sau somnul, determină o consultație. Consultați un medic dacă sunteți gravidă sau ați suferit traume legate de durerea abdominală.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează durerile abdominale?

Specialitățile medicului care tratează durerile abdominale sunt gastroenterologia, medicina internă și managementul durerii. Gastroenterologii sunt specializați în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor care afectează tractul gastrointestinal, inclusiv cauzele comune ale durerii abdominale, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS) și boala inflamatorie a intestinului (IBD). Interniștii se concentrează pe medicina internă și abordează o gamă largă de probleme abdominale. Specialiștii în durere gestionează durerile abdominale cronice și tratează afecțiuni precum pancreatita și țesutul cicatricial de la operațiile anterioare. Nutriționiștii și kinetoterapeuții contribuie la gestionarea durerii abdominale prin sfaturi alimentare și strategii de reabilitare.

Cum poți trata durerile abdominale acasă?

Puteți trata durerile abdominale acasă folosind mai multe remedii eficiente. În primul rând, aplicarea căldurii, cum ar fi un tampon de încălzire sau o sticlă cu apă fierbinte, ajută la relaxarea mușchilor abdominali și la ameliorarea crampelor. Menținerea hidratării consumând lichide limpezi, cum ar fi apă sau ceaiuri din plante (cum ar fi ghimbir sau mușețel), este benefică. Respectarea dietei BRAT (banane, orez, sos de mere și pâine prăjită) ajută la ameliorarea disconfortului, mai ales atunci când este prezentă diareea. Solicitați sfatul medicului dacă simptomele persistă sau se agravează.

Ce se întâmplă dacă lași durerile abdominale să nu fie tratate?

Dacă lăsați durerea abdominală să nu fie tratată, aceasta duce la complicații grave, în funcție de cauza de bază. Apendicita și afecțiuni similare provoacă o ruptură a apendicelui, care duce la infecții care pun viața în pericol sau peritonită. Moartea țesuturilor sau infecția apare din cauza obstrucțiilor intestinale dacă nu sunt abordate prompt, în timp ce problemele continue care se agravează în timp indică dureri abdominale cronice. Durerea persistentă are un impact semnificativ asupra calității vieții și duce la suferință psihologică. Solicitați asistență medicală pentru durerea abdominală, mai ales dacă durerea abdominală este severă, bruscă sau însoțită de alte simptome îngrijorătoare.

Care este prognosticul (prognoza) pentru persoanele care au dureri abdominale?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au dureri abdominale este foarte variabil și depinde de cauza de bază a durerii. Majoritatea cazurilor de durere abdominală nu sunt grave și se rezolvă fără a fi nevoie de o intervenție chirurgicală, mai ales dacă cazurile se datorează unor probleme gastrointestinale comune sau afecțiuni ușoare. Afecțiuni grave, cum ar fi cancerul de colon sau pancreatita afectează în mod semnificativ prognosticul, ratele mortalității pentru cazurile severe ajungând până la 40% sau mai mult. Diagnosticul și tratamentul precoce conduc la rezultate mai bune, în timp ce afecțiunile acute netratate se agravează. Pacienții cu afecțiuni cronice, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS) necesită un tratament continuu, dar mulți obțin ameliorarea simptomelor și își îmbunătățesc calitatea vieții cu îngrijirea adecvată.

Cât durează durerea abdominală?

Durerea abdominală durează de la câteva ore până la câteva luni, în funcție de faptul că este clasificată ca acută sau cronică. Durerea abdominală acută se rezolvă în decurs de câteva ore până la o săptămână, în timp ce durerea abdominală cronică persistă cel puțin trei luni și fluctuează. Durerea abdominală ușoară dispare de la sine în câteva ore sau zile, în timp ce durerea severă sau progresivă indică o afecțiune de bază mai gravă și necesită o evaluare medicală. Persoanele se adresează unui profesionist din domeniul sănătății dacă durerea abdominală durează mai mult de o săptămână sau nu se ameliorează în decurs de 24 până la 48 de ore.

Care este procentul din populația de cuvinte care are dureri abdominale?

Procentul populației mondiale care are dureri abdominale nu este menționat în mod explicit în informațiile furnizate. Informațiile notează că sindromul colonului iritabil (IBS), care provoacă dureri abdominale, afectează aproximativ 10 până la 15% din populația globală. Durerea abdominală acută reprezintă 7 până la 10% din toate vizitele la Urgențe, indicând o prevalență semnificativă a problemelor legate de durerea abdominală. Condițiile înrudite sugerează că există un impact considerabil asupra populației globale, în timp ce un procent specific pentru durerile abdominale generale nu este furnizat.

Care sunt cele mai probabile persoane să sufere de dureri abdominale?

Oamenii cel mai probabil să sufere de dureri abdominale sunt cei care se confruntă cu probleme gastrointestinale, cum ar fi persoanele cu afecțiuni precum gastroenterita, sindromul colonului iritabil (IBS) sau alergii alimentare. Femeile sunt expuse riscului din cauza stărilor de sănătate a reproducerii, inclusiv endometrioza și chisturile ovariene. Condițiile specifice care duc la dureri abdominale afectează populații precum hispanicii, caucazienii și persoanele de origine evreiască ashkenazi. Fumatul și obiceiurile alimentare cresc și mai mult probabilitatea de a experimenta dureri abdominale. O gamă largă de persoane se confruntă cu dureri abdominale, dar anumite categorii demografice sunt mai susceptibile la aceasta din cauza stărilor de sănătate subiacente.

De ce ai dureri abdominale?

Aveți dureri abdominale deoarece apar dintr-o varietate de cauze, inclusiv probleme gastro-intestinale, cum ar fi intoxicații alimentare, ulcer peptic și sindromul colonului iritabil (IBS). Condițiile de sănătate a reproducerii, infecțiile și stilul de viață, cum ar fi dieta și stresul, contribuie la disconfort. Senzațiile plictisitoare, ascuțite sau de crampe se manifestă ca durere, în funcție de problema de bază. Durerea abdominală severă sau persistentă indică un simptom al unor afecțiuni mai grave, care necesită o evaluare medicală suplimentară. Înțelegeți cauza principală a unui management și tratament eficient.

Cine sunt celebrii oameni cu dureri abdominale?

Persoanele celebre cu dureri abdominale sunt enumerate mai jos.

  • Sir Steve Redgrave: de cinci ori medaliat cu aur la canotaj olimpic, care a suferit de câțiva ani atacuri de dureri abdominale superioare.
  • Bruce Springsteen: Bruce Springsteen a amânat turneele în timp ce își revine de ulcerul stomacal, care este o cauză comună a durerilor abdominale.
  • Michael Jackson: Durerea cronică, inclusiv durerea abdominală, l-a afectat pe Michael Jackson.
  • Paula Abdul: Durerea de spate, care este legată de disconfort abdominal, o afectează pe Paula Abdul, o celebritate.
  • Bono: Bono suferă de dureri de spate, care se asociază cu probleme abdominale.
  • Melanie Griffith: Durerea de gât o face pe Melanie Griffith, o celebritate, să sufere de dureri abdominale.
  • Tyra Banks: Tyra Banks și-a dezvăluit lupta cu IBS (sindromul intestinului iritabil), care provoacă dureri abdominale și disconfort.
Care este istoricul durerilor abdominale?

Istoricul durerii abdominale este o componentă critică în diagnosticarea și gestionarea cauzelor care stau la baza acestui simptom comun. Istoricul implică o relatare detaliată a experienței pacientului cu durerea, inclusiv tipul, debutul, localizarea și progresia durerii.Elementele cheie ale istoriei includ.

  • Tip de durere: Pacienții folosesc diverși termeni, cum ar fi ascuțit, plictisitor, crampe sau durere pentru a-și descrie durerea abdominală. Calitatea durerii oferă perspective asupra originii acesteia; de exemplu, durerea colică se asociază cu distensia organelor goale, în timp ce durerea surdă constantă indică inflamație sau iritație.
  • Debut: Istoricul clarifică dacă durerea are un debut brusc sau treptat. Afecțiuni precum perforația, obstrucția sau pancreatita acută sugerează dureri abdominale acute care apar brusc, în timp ce debutul gradual indică afecțiuni mai cronice.
  • Localizare: este crucial să se identifice zona specifică a abdomenului în care se simte durerea. Problemele vezicii biliare provoacă durere în cadranul superior drept, în timp ce apendicita sau problemele ginecologice provoacă durere în abdomenul inferior.
  • Progresie: este importantă înțelegerea modului în care durerea s-a schimbat în timp. Informațiile ajută la diferențierea diferitelor condiții.
  • Simptome asociate: Istoricul include orice simptome însoțitoare, cum ar fi febră, frisoane, greață, vărsături, modificări ale obiceiurilor intestinale sau scădere în greutate. Ele oferă indicii suplimentare cu privire la cauza de bază.
  • Istoricul medical și chirurgical: Un istoric amănunțit include orice intervenții chirurgicale abdominale anterioare, care cresc riscul de complicații precum aderențe sau obstrucție intestinală. Este relevant un istoric de boli sau afecțiuni gastro-intestinale, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS) sau boala inflamatorie a intestinului (IBD).
  • Istoricul social: Consumul de alcool, consumul de tutun și consumul ilicit de droguri contribuie la durerea abdominală și necesită explorare. Dieta și exercițiile fizice contribuie la problemele gastro-intestinale.
  • Istoric familial: O familie cu antecedente de boli gastrointestinale oferă o perspectivă asupra afecțiunilor ereditare care afectează pacientul.Evaluarea durerii abdominale este ghidată de cadrul SOCRATE, care înseamnă Loc, Debut, Caracter, Radiație, Asocieri, Curs de timp, Factori de exacerbare/ameliorare și Severitate. Această abordare structurată ajută profesioniștii din domeniul sănătății să culeagă informații complete pentru a ajunge la un diagnostic precis.Istoricul durerii abdominale are mai multe fațete și necesită o analiză atentă a diferiților factori pentru a înțelege cauzele care stau la baza și pentru a ghida un management adecvat.