Ce este scurtarea respirației?
Respirația scurtă este o afecțiune medicală cunoscută sub numele de dispnee, caracterizată prin senzația de a nu intra suficient aer în plămâni. Ei descriu starea medicală ca o strângere intensă a pieptului, foame de aer, dificultăți de respirație sau dificultăți de respirație. Persoanele care se confruntă cu dificultăți de respirație simt ca și cum ar gasi după aer sau că le simt pieptul strâns. O persoană se confruntă cu starea medicală atunci când nu primește suficient oxigen, ceea ce duce la senzația că trebuie să respire mai greu, mai repede sau mai profund. Diverse afecțiuni de sănătate, în special cele care afectează inima și plămânii, provoacă dificultăți de respirație care se manifestă în timpul odihnei sau în timpul îndeplinirii sarcinilor de zi cu zi.
Care sunt tipurile de dificultăți de respirație?
Tipurile de dificultăți de respirație sunt enumerate mai jos.
- Dispneea acută: durează câteva ore.
- Dispnee cronică: scurtarea persistentă a respirației care durează mai mult de 2 până la 3 săptămâni.
- Dispneea paroxistică nocturnă (PND): tulburările de respirație în timpul somnului determină o persoană să se trezească.
- Dispneea suspinată: Un tip de dispnee caracterizată prin oftat frecvent.
- Hiperventilație: un tip de dispnee care implică respirație rapidă sau profundă.
- Respirație Kussmaul: un tip de dispnee asociat cu respirația profundă și grea, observată în acidoza metabolică.
- Trepopnee: Dispneea care apare intr-o pozitie de decubit lateral spre deosebire de cealalta pozitie de decubit lateral.
- Platypnee: Dispneea care apare atunci cand stai in picioare sau in picioare si se amelioreaza cand stai culcat.
Care sunt simptomele dificultății de respirație?
Simptomele dificultății de respirație sunt enumerate mai jos.
- Dispnee: Un termen medical pentru dificultăți de respirație, caracterizată prin dificultăți de respirație.
- Strângere în piept: O senzație de presiune sau constricție în zona pieptului.
- Foame de aer: Senzația de a nu primi suficient aer, ceea ce duce la o nevoie disperată de a respira.
- Dificultăți de respirație: un termen general care descrie incapacitatea de a respira confortabil.
- Respirații rapide sau superficiale: respirație care este mai rapidă decât în mod normal sau nu suficient de profundă.
- Wheezing: un șuierat ascuțit emis în timpul respirației, indicând obstrucția căilor respiratorii.
- Oboseala: Un simptom asociat frecvent, în care individul se simte obosit sau slăbit.
- Anxietate: respirația scurtă însoțește sentimentele de nervozitate sau panică.
- Tuse: Dificultățile de respirație pot apărea alături de un posibil simptom.
- Durere în piept: respirația scurtă însoțește disconfort sau durere în zona pieptului.
Care sunt cauzele dificultății de respirație?
Cauzele dificultății de respirație sunt enumerate mai jos.
- Boli pulmonare cronice: Include boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul, fibroza pulmonară și hipertensiunea pulmonară.
- Boli de inima: scurtarea respirației rezultă din afecțiuni precum insuficiența cardiacă congestivă și angina pectorală.
- Obezitatea: Excesul de greutate cauzează dificultăți de respirație.
- Anxietate și atacuri de panică: Factorii psihologici declanșează episoade de dificultăți de respirație.
- Infecții: Dispneea rezultă din afecțiuni precum pneumonia sau infecțiile toracice.
Care sunt tratamentele pentru dificultăți de respirație?
Tratamentele pentru dificultăți de respirație sunt enumerate mai jos.
- Medicamente: Medicamentele ameliorează durerea sau anxietatea pe care oamenii o asociază cu lipsa de aer.
- Terapia cu oxigen: Oxigenul suplimentar ameliorează simptomele dispneei.
- Bronhodilatatoare: Bronhodilatatoarele deschid caile respiratorii pentru a imbunatati respiratia.
- Steroizi: Medicii folosesc steroizi pentru a reduce inflamația plămânilor.
- Medicamente pentru durere: Medicamentele pentru durere gestionează disconfortul legat de dificultăți de respirație.
- Tehnici de respirație: Practicarea unor exerciții de respirație specifice îmbunătățește controlul respirației.
- Tehnici de relaxare: Tehnicile de relaxare sunt metode care încurajează respirația lentă și profundă pentru a reduce stresul și anxietatea.
- Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată îmbunătățește eficiența plămânilor și a inimii.
- Expectoranți: expectoranții, cum ar fi guaifenesina, ajută la curățarea mucusului și a flegmei din căile respiratorii.
- Medicamente inhalate: Medicamentele inhalate, cum ar fi cromolyn sau teofilina, sunt pentru gestionarea astmului.
- Medicamente anti-anxietate: Medicii prescriu medicamente anti-anxietate, cum ar fi alprazolam sau lorazepam, pentru a ajuta la lipsa de aer.
- Terapia cu ventilator: Un ventilator sufla aer rece pentru a oferi ușurare de dificultăți de respirație.
- Extract de ghimbir sau ghimbir: Extractul de ghimbir sau de ghimbir ajută la netezirea mușchilor căilor respiratorii la pacienții cu astm și are efecte antiinflamatorii.
- Fizioterapie: Profesioniștii din domeniul sănătății gestionează dificultățile prin exerciții și tehnici personalizate.
- Consultarea cu specialiști: Trimiterea către specialiști este pentru evaluare ulterioară și opțiuni de tratament.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu dificultăți de respirație?
Riscurile pentru persoanele cu dificultăți de respirație sunt enumerate mai jos.
- Boli de inimă: afecțiunile cardiace subiacente, cum ar fi insuficiența cardiacă sau angina pectorală, indică dificultăți de respirație.
- Boala pulmonară: boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), astmul sau pneumonia exacerbează dificultățile de respirație.
- Anemie: livrarea insuficientă de oxigen de la nivelul scăzut al hemoglobinei cauzează dispnee.
- Obezitate: Excesul de greutate restricționează expansiunea plămânilor și contribuie la dificultăți de respirație.
- Anxietate: Factorii psihologici declanșează sau agravează dificultățile respiratorii.
- Embolie pulmonară: Un cheag de sânge în plămâni provoacă scurtarea bruscă și severă a respirației.
- Tamponada cardiacă: Acumularea de lichid în jurul inimii duce la dificultăți de respirație.
- Sindromul de hiperventilație: Sindromul de hiperventilație creează senzația de a nu primi suficient aer, ceea ce duce la creșterea anxietății și la alte probleme de respirație.
- Reflux: apare aspirația și dificultățile de respirație apar din boala de reflux gastroesofagian (BRGE).
- Infecții: Respirația și nivelul de oxigen sunt afectate semnificativ de infecțiile respiratorii, inclusiv COVID-19.
Cum să preveniți dificultățile de respirație?
Pentru a preveni respirația scurtă, m-am lăsat de fumat și evit fumatul pasiv. Activitatea fizică regulată îmbunătățește funcția pulmonară și sănătatea generală. Practicarea exercițiilor de respirație și a tehnicilor de relaxare ajută la gestionarea anxietății, care contribuie la dispnee. Înțelegerea efectelor altitudinii aduce beneficii menținerii unei greutăți sănătoase. Se recomandă crearea unui plan de acțiune cu un medic pentru autotratament și prevenire.
Cum este diagnosticată scurtarea respirației?
Dificultățile de respirație sunt diagnosticate de către un furnizor de asistență medicală printr-un examen fizic și un raport al pacientului cu privire la simptomele acestora. Medicul a comandat teste suplimentare, inclusiv radiografii toracice, electrocardiograme (ECG), teste de sânge și teste ale funcției pulmonare. Folosim teste de a doua linie, cum ar fi spirometria și testarea pe bandă de alergare, dacă testele inițiale indică o nevoie. Medicii se implică în evaluarea afecțiunilor subiacente, cum ar fi bolile cardiace sau pulmonare. Furnizorul de asistență medicală ia în considerare toate constatările pentru a determina cauza dispneei.
Când să consultați un medic pentru dificultăți de respirație?
Consultați un medic cu privire la dificultăți de respirație atunci când este neașteptată din cauza nivelului de activitate, persistă în ciuda odihnei sau este însoțită de alte simptome îngrijorătoare, cum ar fi durere în piept, umflarea picioarelor și gleznelor sau amețeli. Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți dificultăți de respirație bruscă și severă sau dacă dispneea bruscă și severă interferează cu activitățile dumneavoastră zilnice. Consultați un furnizor de asistență medicală dacă dificultățile de respirație nu se ameliorează cu tratamentul sau rămâne inexplicabilă. Luați în considerare scurtarea bruscă și severă a respirației o urgență medicală și căutați ajutor imediat pentru simptome severe sau dacă vă simțiți leșin sau greață.
Care sunt specialitățile doctorilor care tratează dificultățile de respirație?
Specialitățile medicilor care tratează dificultățile respiratorii sunt pneumologia, care se concentrează pe afecțiunile pulmonare, și alergologii, care ajută la problemele de respirație, chiar dacă nu sunt legate de alergie. Condițiile ușoare sau pe termen scurt legate de dificultăți de respirație sunt gestionate de medicii de asistență medicală primară. Medicul trebuie să excludă blocajele la nivelul urechii, nasului și gâtului. Terapeuții respiratori asistă pacienții cu exerciții de respirație și gestionează problemele respiratorii.
Cum poți trata dificultățile la domiciliu?
Puteți trata dificultățile la domiciliu folosind inhalarea de abur, care implică umplerea unui vas cu apă fierbinte și, opțional, adăugarea de uleiuri esențiale precum menta sau eucalipt. Respirația diafragmatică și respirația cu buze strânse ajută la gestionarea simptomelor. Odihna într-o poziție confortabilă, cum ar fi așezarea cu picioarele pe podea și aplecarea ușor înainte, ameliorează senzația de respirație. Ventilatorul suflă aer rece pe fața persoanei și oferă ușurare. Remediile casnice, cum ar fi ceaiul de ghimbir, mierea și gargara cu apă sărată oferă un sprijin suplimentar pentru confortul respirator.
Ce se întâmplă dacă lași lipsa de aer să nu fie tratată?
Dacă lăsați lipsa de respirație să nu fie tratată, aceasta evoluează spre insuficiență respiratorie acută, ducând la hipoxie sau hipercapnie. Afecțiunea are ca rezultat stop respirator sau cardiac care pune viața în pericol. Respirația netratată provoacă complicații precum insuficiența cardiacă, care este fatală. Medicii identifică diagnosticarea precoce și tratamentul ca fiind cruciale pentru diferite afecțiuni grave, cum ar fi pneumonia, atacul de cord sau embolia pulmonară. Solicitați asistență medicală dacă aveți dificultăți de respirație severă sau bruscă.
Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care au dificultăți de respirație?
Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au dificultăți de respirație este foarte variabil și depinde de cauza de bază a dispneei. Ele elimină sau reduc semnificativ problemele de respirație dacă un medic tratează cauza, cum ar fi pneumonia sau astmul non-sever. Afecțiunile cronice, cum ar fi BPOC și insuficiența cardiacă, duc la simptome persistente, dar îmbunătățirile tratamentului ajută persoanele să își gestioneze mai bine afecțiunile. Medicii trebuie să ofere un tratament prompt, deoarece insuficiența respiratorie acută pune viața în pericol. Etiologia specifică și eficacitatea tratamentului influențează perspectiva.
Cât durează respirația scurtă?
Dificultățile de respirație durează de la câteva minute la câteva zile, în funcție de cauza de bază. Adulții cu vârsta cuprinsă între 16 și 35 de ani suferă de dificultăți de respirație care durează în medie aproximativ trei zile, dar se extind până la opt zile. Persoanele în vârstă variază durata. Dispneea acută durează de la ore la zile, în timp ce dispneea cronică persistă mai mult de 4 până la 8 săptămâni. Simptomele dispneei durează mai mult de 12 săptămâni, mai ales după afecțiuni precum COVID-19.
Care este procentul din populația de cuvinte care are dificultăți de respirație?
Procentul populației mondiale care are dificultăți de respirație nu este menționat în mod explicit în informațiile furnizate. Informațiile notează că aproximativ 10% până la 25% din populația de vârstă mijlocie se confruntă cu dificultăți de respirație. Dispneea este răspândită în populația generală, dar ratele globale specifice de prevalență pentru dificultăți de respirație nu sunt furnizate.
Care sunt cele mai probabile persoane să sufere de dificultăți de respirație?
Oamenii cel mai probabil să sufere de dificultăți de respirație sunt adulții în vârstă, persoanele cu afecțiuni cardiace, cei cu tulburări pulmonare cronice, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică și persoanele supraponderale sau obezi. Anumite afecțiuni neuromusculare îi fac pe indivizii care se confruntă cu anxietate mai predispuși la dificultăți de respirație. Dificultățile de respirație afectează activitățile zilnice atât în starea de repaus, cât și în cea activă.
De ce ai respirația scurtă?
Aveți dificultăți de respirație deoarece corpul dumneavoastră nu primește suficient oxigen, ceea ce se întâmplă din cauza diferitelor condiții de sănătate care afectează inima și plămânii. Medicii descriu senzația cunoscută sub numele de dispnee ca o senzație de strângere în piept, foame de aer sau dificultăți de respirație. Cauzele comune includ probleme cardiace, boli pulmonare, astm, anxietate și chiar activitate fizică intensă. Excesul de greutate sau o infecție respiratorie contribuie la starea de dificultăți de respirație. Simptomul indică o problemă subiacentă gravă care necesită asistență medicală dacă apare dificultăți de respirație noi sau care se agravează.
Cine sunt celebrii oameni cu dificultăți de respirație?
Oamenii celebri cu dificultăți de respirație sunt enumerați mai jos.
- Christy Turlington: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Amy Winehouse: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Dean Martin: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Johnny Carson: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Leonard Nimoy: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Leonard Bernstein: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Barbara Stanwyck: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Loni Anderson: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Chris Schenkel: O celebritate cu boală pulmonară obstructivă cronică.
- Comediantul în vârstă de 63 de ani și gazda The View: Comediantul în vârstă de 63 de ani și gazda The View a experimentat dificultăți de respirație.
Care este istoricul scurtării respirației?
Istoricul dificultății respiratorii se caracterizează prin debutul, durata și frecvența simptomelor, care sunt acute, cronice, constante sau intermitente. Istoricul factorilor exacerbatori, cum ar fi efortul fizic, expunerea la praf sau factorii declanșatori de mediu, precum și factorii de atenuare precum odihna sau utilizarea inhalatoarelor, include istoricul de dificultăți de respirație. Pacienții își împărtășesc experiențele în diferite moduri, inclusiv senzații de constrângere în piept, foame de aer sau incapacitatea de a respira adânc. Orice afecțiune medicală relevantă, cum ar fi boli de inimă, afecțiuni pulmonare sau antecedente de fumat, împreună cu simptome asociate, cum ar fi respirația șuierătoare, hemoptizie sau durere în piept, primesc un istoric complet. Înțelegeți evoluția în timp a dispneei, inclusiv orice variație diurnă, determinați etiologia subiacentă și ghidați managementul adecvat.
