Ce este diareea?
Diareea este un tip de boală caracterizată prin trecerea frecventă a scaunelor moale, apoase. Diverse cauze, inclusiv infecții, factori dietetici și condiții de sănătate subiacente, duc la diaree, o afecțiune gastrointestinală comună care afectează atât copiii, cât și adulții. Definim diareea ca având trei sau mai multe mișcări intestinale libere sau apoase într-o singură zi. Medicii clasifică diareea în diferite tipuri în funcție de durată. diaree acută, care durează de la 1 până la 2 săptămâni, și diaree persistentă, care durează de la 2 până la 4 săptămâni. O afecțiune de bază mai gravă indică diaree cronică care durează mai mult de 4 săptămâni.Cea mai frecventă cauză a diareei este gastroenterita virală, denumită gripă stomacală, care se rezolvă de la sine în câteva zile. Alte cauze infecțioase includ infecții bacteriene de la organisme precum Salmonella și E. Coli, precum și infecții parazitare. Factorii neinfecțioși, cum ar fi intoleranța alimentară, consumul excesiv de anumite alimente și băuturi și stresul, duc la diaree.Crampele abdominale, o nevoie urgentă de a folosi baia și, în unele cazuri, febra sau greața caracterizează simptomele asociate cu diareea. Deshidratarea, care apare din cauza pierderii de lichide și electroliți, este unul dintre riscurile semnificative ale diareei. Copiii mici și bătrânii sunt deosebit de vulnerabili la efectele deshidratării.Măsurile de autoîngrijire pentru gestionarea diareei includ odihna, menținerea hidratată cu lichide limpezi sau soluții de rehidratare orală și evitarea serviciului sau școlii până la cel puțin 24 de ore după ultima mișcare intestinală liberă. Medicii trebuie să acorde asistență medicală în cazurile în care diareea persistă peste câteva zile sau este însoțită de simptome severe pentru a identifica și trata cauza de bază.Diverse cauze duc la diaree, o boală gastrointestinală comună și, în timp ce diareea se rezolvă de la sine, duce la complicații precum deshidratare dacă nu este gestionată corespunzător.
Care sunt tipurile de diaree?
Tipurile de diaree sunt enumerate mai jos.
- Diaree acută apoasă: durează câteva ore până la câteva zile; include afecțiuni precum holera.
- Diaree acută cu sânge: cunoscută și sub denumirea de dizenterie; caracterizată prin prezența sângelui în scaune.
- Diaree persistentă: Afecțiunile cronice sau infecțiile durează 14 zile sau mai mult.
- Diaree cronică: durează mai mult de 4 săptămâni și se clasifică în tipuri grase (malabsorbție), inflamatorii sau apoase.
- Diareea apoasă: Cercetătorii o împart în continuare în tipuri osmotice și secretorii.
- Diareea grasa: Asociata cu tulburari de malabsorbtie; caracterizat prin scaune grase, urât mirositoare.
- Diaree inflamatorie: afecțiuni precum boala inflamatorie intestinală (IBD) prezente cu sânge și mucus în scaune.
- Diaree inflamatorie cronică: un tip de diaree care persistă și este legată de afecțiuni inflamatorii subiacente.
- Diaree acută: Definită ca apariția bruscă a trei sau mai multe scaune moale pe zi, care durează mai puțin de 14 zile.
- Colita microscopică: un tip persistent de diaree care afectează adulții în vârstă; caracterizată prin inflamație care nu este vizibilă în timpul colonoscopiei standard.
Care sunt simptomele diareei?
Simptomele diareei sunt enumerate mai jos.
- Scaune moale, apoase: Se caracterizează prin trecerea frecventă a scaunelor care nu sunt solide.
- Crampe abdominale: durerea sau disconfortul în zona abdomenului însoțește diareea.
- Dureri de stomac: disconfort general sau durere în regiunea stomacului.
- Balonare: o senzație de plenitudine sau umflare în abdomen.
- Nevoia urgentă de a merge la baie: Un impuls puternic și imediat de a avea o mișcare intestinală.
- Greață: diareea însoțește o senzație de rău sau un stomac deranjat.
- Dureri de anus: disconfort sau durere în jurul zonei anale din cauza mișcărilor intestinale frecvente.
- Mâncărimi în anus: iritația apare în jurul regiunii anale.
- Senzație de arsură în anus: Iritația din cauza diareei provoacă o senzație dureroasă.
- Febră: o infecție provoacă o creștere a temperaturii corpului dacă duce la diaree.
- Amețeli sau amețeli: Deshidratarea datorată pierderii de lichide provoacă simptome.
- Sânge în scaun: un simptom mai grav care indică potențiale probleme subiacente.
- Mucus în scaun: infecția sau inflamația sugerează un alt simptom grav.
- Pierderea în greutate: diareea poate prelungi și poate duce la absorbția inadecvată a nutrienților.
- Mișcări frecvente ale intestinului: mai mult de trei scaune moale sau apoase într-o singură zi este o caracteristică definitorie a diareei.Severitatea acestor simptome variază și indică diferite cauze subiacente, necesitând asistență medicală dacă simptomele persistă sau se agravează.
Care sunt cauzele diareei?
Cauzele diareei sunt enumerate mai jos.
- Infecții: infecțiile cu viruși, bacterii sau paraziți provoacă diaree.
- Gastroenterita virală: Cunoscută sub numele de gripă stomacală, gastroenterita virală este cea mai frecventă cauză de diaree și se rezolvă de la sine în câteva zile.
- Infecții bacteriene: organisme precum Salmonella și E. Alimentele sau apa contaminate duc la diaree cauzată de Coli.
- Infecții parazitare: Paraziții provoacă tulburări gastro-intestinale care duc la diaree.
- Intoleranțe alimentare: Anumite alimente, cum ar fi lactoza din produsele lactate, provoacă dificultăți de digerare și duc la diaree.
- Alergii alimentare: Anumite alimente, inclusiv glutenul din boala celiacă, declanșează reacții alergice care provoacă diaree.
- Medicamente: Anumite medicamente, inclusiv antibioticele, perturbă flora intestinală și provoacă diaree asociată antibioticelor.
- Îndulcitori artificiali: problemele digestive, inclusiv diareea, rezultă din consumul excesiv de înlocuitori de zahăr.
- Probleme ale tractului digestiv: diareea cronică rezultă din afecțiuni care afectează sistemul gastrointestinal, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS) sau bolile inflamatorii ale intestinului (IBD), cum ar fi boala Crohn și colita ulceroasă.
- Consumul excesiv de anumite alimente și băuturi: Mâncarea excesivă sau consumul de alimente bogate în grăsimi sau picante duce la diaree.
- Stresul: Factorii psihologici influenteaza sanatatea intestinului si contribuie la aparitia diareei.
- Mâncare și apă contaminate: alimentele sau apa contaminate pe care oamenii o consumă duc la infecții gastro-intestinale și diaree.
- Condiții cronice de sănătate: afecțiunile pe termen lung, cum ar fi boala celiacă, colita microscopică și IBS provoacă diaree persistentă.
- Deshidratare: diareea duce la deshidratare, prezentând un risc semnificativ, în special pentru populațiile vulnerabile precum copiii și persoanele în vârstă, deși nu este o cauză directă.Înțelegerea acestor cauze ajută la gestionarea și prevenirea eficientă a diareei.
Care sunt tratamentele pentru diaree?
Tratamentele pentru diaree sunt enumerate mai jos.
- Medicamente eliberate fără prescripție medicală: Medicamentele fără prescripție medicală includ loperamida (numele de marcă Imodium) și subsalicilat de bismut (numele de marcă Pepto-Bismol și Kaopectate), care ajută la reducerea frecvenței mișcărilor intestinale și ameliorează simptomele.
- Soluții de rehidratare orală: soluțiile de rehidratare orală sunt un amestec de apă curată, zahăr și sare care ajută la înlocuirea lichidelor și electroliților pierdute, cruciale pentru prevenirea deshidratării.
- Lichide: Consumul de multe lichide, cum ar fi apă, bulion limpede, sucuri de fructe diluate și soluții de rehidratare orală menține hidratarea.
- Ajustări dietetice: dieta BRAT, care include alimente fade precum bananele, orezul, sosul de mere și pâinea prăjită, ajută la întărirea scaunelor.
- Odihnă: Se recomandă să vă odihniți acasă pentru a permite organismului să se recupereze după boală.
- Suplimente de fibre: anumiți agenți de fibre, cum ar fi psyllium, ajută la gestionarea diareei, în timp ce persoanele le folosesc pentru constipație, dar consulta un medic înainte de a utiliza.
- Evitarea anumitor alimente: evitarea produselor lactate, a alimentelor grase și a alimentelor bogate în fibre în timpul fazei acute a diareei ajută la reducerea simptomelor.
- Asistență medicală: Furnizorii de asistență medicală oferă asistență medicală, care include terapia de înlocuire a lichidelor intravenoase în cazuri de diaree severă sau deshidratare.
- Antibiotice sau medicamente antiparazitare: Un medic prescrie antibiotice sau medicamente antiparazitare dacă anumite infecții bacteriene sau parazitare provoacă diaree.
- Tratamente pentru diaree cronică: Medicii includ medicamente, suplimente de fibre și terapie nutrițională adaptată cauzei care stau la baza cazurilor cronice.
- Monitorizarea simptomelor: Urmăriți simptomele și solicitați sfatul medicului dacă diareea persistă peste câteva zile sau însoțește simptomele severe pentru un management adecvat.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu diaree?
Riscurile pentru persoanele cu diaree sunt enumerate mai jos.
- Deshidratare: Deshidratarea, care este deosebit de periculoasă pentru copii și adulții în vârstă, rezultă din pierderea de lichide și electroliți.
- Dezechilibru electrolitic: diareea cauzează pierderi semnificative de electroliți, cum ar fi sodiu, potasiu și clor, ceea ce duce la complicații precum crampe musculare și probleme cardiace.
- Deteriorarea organelor: deshidratarea severă dăunează organelor vitale din cauza fluxului sanguin inadecvat și a livrării de oxigen.
- Șoc: Pierderea extremă de lichide duce la șoc hipovolemic, o afecțiune care pune viața în pericol în care organismului îi lipsește suficient sânge pentru a furniza organele.
- Leșin (Sincopă): Pierderea de lichid determină o scădere a tensiunii arteriale, ceea ce duce la leșin sau pierderea conștienței.
- Diaree cronică: diareea cronică indică o afecțiune subiacentă gravă, cum ar fi boala inflamatorie intestinală (IBD), dacă diareea persistă mai mult de patru săptămâni.
- Deficiențe nutriționale: diareea prelungită provoacă malabsorbția nutrienților, rezultând deficiențe care afectează sănătatea generală.
- Risc crescut de infecții: diareea compromite bariera intestinală, făcând persoanele mai susceptibile la infecții.
- Pierderea în greutate: mișcările frecvente ale intestinului duc la pierderea neintenționată în greutate, ceea ce indică o problemă de sănătate mai gravă.
- Impactul asupra vieții de zi cu zi: ratarea la muncă sau la școală din cauza diareei afectează productivitatea și interacțiunile sociale.
Cum să previi diareea?
Pentru a preveni diareea, persoanele asigură accesul la apă potabilă sigură și la instalații sanitare îmbunătățite. Practicarea unei bune igiene a mâinilor, inclusiv spălarea regulată a mâinilor cu săpun, evită contactul cu agenți infecțioși. Alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață și o bună igienă personală și alimentară reduc semnificativ riscul de infecții. Vaccinarea împotriva rotavirusului și educația pentru sănătate cu privire la răspândirea infecțiilor sunt măsuri preventive cheie. Persoanele evită alimentele și băuturile care agravează diareea și rămân hidratate, mai ales când prezintă simptome de diaree.
Cum este diagnosticată diareea?
Diareea este diagnosticată printr-o combinație de istoric medical, examen fizic și teste de laborator. Profesioniștii din domeniul sănătății întreabă despre durata și frecvența diareei, prezența sângelui în scaun și orice simptome însoțitoare, cum ar fi vărsături sau dureri abdominale. Laboratorul analizează probe de scaun pentru ovule și paraziți, culturi bacteriene și alte anomalii, în timp ce medicii efectuează teste de sânge pentru a exclude condițiile de bază. Medicii folosesc teste imagistice sau endoscopie dacă diagnosticul rămâne neclar. O evaluare amănunțită ajută la clasificarea diareei ca fiind acută, persistentă sau cronică, ghidând tratamentul adecvat.
Când să consultați un medic despre diaree?
Consultați un medic despre diaree când durează mai mult de două zile fără ameliorare, mai ales dacă este însoțită de simptome precum sete excesivă, gură uscată, urinare redusă sau deloc, slăbiciune severă, amețeli sau urină de culoare închisă, care indică deshidratare. Solicitați asistență medicală dacă există dureri abdominale sau rectale severe, diaree cu sânge, febră mare peste 101 ° F (39 ° C) sau dacă diareea persistă mai mult de trei zile. Asistența medicală imediată este necesară atunci când diareea duce la deshidratare sau dezechilibru electrolitic. O vizită la un furnizor de asistență medicală este determinată de diaree cronică care durează mai mult de patru săptămâni sau de orice simptome îngrijorătoare. Efectuați precauție și consultați un medic dacă există probleme semnificative cu privire la diaree.
Care sunt specialitățile medicului care tratează diareea?
Specialitățile medicului care tratează diareea sunt gastroenterologia, îngrijirea primară și bolile infecțioase. Gastroenterologii sunt specializați în diagnosticarea și gestionarea tulburărilor digestive, inclusiv a diferitelor cauze ale diareei, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului (IBD) și sindromul colonului iritabil (IBS). Medicii de asistență medicală primară evaluează diareea luând istoricul medical și comandând testele necesare pentru a determina cauza de bază. Specialistii in boli infectioase se implica in tratamentul infectiilor suspectate. Pediatrii gestionează diareea la copii, în special pentru a preveni deshidratarea.
Cum poți trata diareea acasă?
Puteți trata diareea acasă, concentrându-vă pe hidratare și pe ajustările dietetice. Tratarea diareei include consumul de multe lichide, cum ar fi apă, bulion și soluții de rehidratare orală, cum ar fi Pedialyte®, pentru a preveni deshidratarea. Urmând dieta BRAT, care include banane, orez, sos de mere și pâine prăjită, ajută la furnizarea de alimente ușor digerabile care înmulțesc scaunele. Probioticele și alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul sau chefirul, susțin sănătatea intestinală. Se recomandă evitarea cofeinei, alcoolului și alimentelor bogate în fibre în timpul recuperării, pentru a minimiza iritația sistemului digestiv.
Ce se întâmplă dacă lași diareea să nu fie tratată?
Dacă lăsați diareea să nu fie tratată, aceasta duce la pierderi semnificative de lichide și electroliți, ducând la deshidratare. Această deshidratare prezintă în special un pericol pentru populațiile vulnerabile, cum ar fi copiii mici, adulții în vârstă și persoanele cu sisteme imunitare slăbite. Deshidratarea prezintă simptome precum gura uscată, sete crescută, urină de culoare închisă și oboseală. Diareea netratată provoacă complicații care pun viața în pericol, cum ar fi afectarea organelor, șoc sau leșin în cazurile severe. Monitorizați simptomele și solicitați asistență medicală dacă diareea persistă sau este însoțită de simptome severe.
Care este prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au diaree?
Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au diaree este favorabil, deoarece majoritatea cazurilor se rezolvă de la sine în câteva zile, fără a fi nevoie de tratament medical. Diareea acută, care durează de la 1 până la 2 săptămâni, nu necesită intervenție specială la adulți și adolescenți, în timp ce diareea cronică, care durează mai mult de 4 săptămâni, indică o afecțiune de bază mai gravă care necesită evaluare și tratament medical. Riscul de complicații, cum ar fi deshidratarea, este deosebit de îngrijorător pentru populațiile vulnerabile, cum ar fi copiii mici și persoanele în vârstă. Managementul și tratamentul adecvat îmbunătățesc semnificativ perspectivele atunci când infecțiile, factorii dietetici sau problemele de sănătate subiacente cauzează diaree. Majoritatea persoanelor se așteaptă să obțină o recuperare completă cu îngrijire adecvată.
Cât durează diareea?
Diareea durează 1 până la 2 zile pentru cazurile acute, dar se extinde până la 2 săptămâni în unele cazuri. Diareea cronică continuă mai mult de 4 săptămâni sau se alternează pe o perioadă lungă. Majoritatea cazurilor se rezolvă de la sine în câteva zile fără tratament, dar dacă diareea persistă peste 2 zile, afecțiunea indică o afecțiune de bază mai gravă. Cauza, care variază de la infecții la factori dietetici, determină durata exactă. Monitorizați simptomele și solicitați asistență medicală dacă diareea durează mai mult decât era de așteptat sau este însoțită de simptome severe.
Care este procentul din populația de cuvinte care are diaree?
Se estimează că procentul din populația mondială care are diaree variază între 20% și 50%. Variația reflectă prevalența diareei în diferite regiuni și populații, influențată de factori precum salubritatea, accesul la apă curată și asistența medicală. Diareea este deosebit de frecventă în țările în curs de dezvoltare, unde diareea rămâne o cauză principală de morbiditate și mortalitate, în special în rândul copiilor. Diareea cronică afectează aproximativ 5% din populație la un moment dat. Strategiile eficiente de management și prevenire reduc incidența și impactul diareei la nivel global.
Cine sunt cei mai probabili oameni să facă diaree?
Oamenii cel mai probabil să facă diaree sunt copiii mici și adulții mai în vârstă, deoarece sunt deosebit de vulnerabili la deshidratarea cauzată de pierderea de lichide. Persoanele cu afecțiuni de sănătate subiacente, cum ar fi boala Crohn, colita ulceroasă, sindromul intestinului iritabil (IBS) și boala celiacă, prezintă un risc mai mare. Persoanele cu alergii sau intoleranțe alimentare, precum și cele care se confruntă cu un nivel ridicat de stres sau anxietate, sunt mai predispuse la diaree. Călătorii care consumă alimente sau apă contaminate sunt afectați de diareea călătorilor. În cele din urmă, persoanele cu statut socioeconomic mai scăzut se confruntă cu rate mai mari de diaree cronică din cauza accesului limitat la apă curată și asistență medicală.
De ce ai diaree?
Aveți diaree din cauza diverșilor factori, inclusiv infecții cu viruși, bacterii sau paraziți, precum și problemele alimentare și condițiile de sănătate subiacente. Cea mai frecventă cauză a diareei este gastroenterita virală, denumită gripă stomacală, care se rezolvă de la sine în câteva zile. Infecțiile bacteriene, cum ar fi cele cauzate de Salmonella sau E. Diareea rezultă din Coli și factori neinfecțioși precum intoleranța alimentară sau stresul. Diareea provoacă simptome precum crampe abdominale, nevoia urgentă de a merge la baie și febră sau greață. Ar trebui să solicitați asistență medicală pentru a identifica și trata cauza de bază a diareei dacă diareea persistă sau este severă.
Cine sunt celebrii oameni cu diaree?
Persoanele celebre cu diaree sunt enumerate mai jos.
- H. Jon Benjamin: S-a confruntat cu o catastrofă de diaree într-un Rent-A-Car, declarând celebrul: „H. Jon Benjamin a avut o diaree masivă în Rent-A-Car a lui H. Jon Benjamin. H. Jon Benjamin nu s-a doar căcat . Pantalonii lui Jon Benjamin, H. Jon Benjamin a căcat mașina lui H. Jon Benjamin.”.
- Lily Allen: Mi-am amintit că am avut diaree la mijlocul concertului și le-am spus publicului: „Lily Allen pur și simplu nu s-a putut opri”.
- Tyra Banks: Ea a vorbit despre experiența ei cu sindromul colonului iritabil (IBS), care include simptome precum diareea.
- Kurt Cobain: O boală de stomac nediagnosticată a cauzat suferință, inclusiv diaree ca simptom.
- Malin Andersson: O celebritate a vorbit despre experiența ei cu IBS și probleme intestinale, care implică diaree.
- Kirsten Dunst: Cunoscută pentru că a discutat despre experiența ei cu IBS și probleme intestinale, inclusiv diaree.
- Catherine Tyldesley: O altă celebritate și-a împărtășit experiențele cu IBS și problemele intestinale care implică diaree.
- Jenny McCarthy: O celebritate suferă de IBS, ceea ce duce la diaree.
- Shannen Doherty: O celebritate cu boala Crohn suferă de diaree.
- Dwight D. Eisenhower: O figură istorică cu boala Crohn a suferit diaree.
- Cynthia McFadden: O celebritate cu boala Crohn, despre care se știe că provoacă diaree.
- Mike McCready: Boala Crohn provoacă diaree pentru o celebritate.
- David Garrard: O celebritate cu boala Crohn, asociată cu diaree.
- Anastacia: O celebritate are boala Crohn, care duce la diaree.
- Kevin Dineen: O celebritate cu boala Crohn, despre care se știe că provoacă diaree.
- Dan Reynolds: Colita ulceroasă provoacă diaree pentru o celebritate.Acești indivizi fie au discutat public despre experiențele lor cu probleme gastrointestinale, fie s-au diagnosticat cu afecțiuni care duc la diaree.
Care este istoricul diareei?
Istoria diareei este extinsă și datează din civilizațiile antice, cu referințe găsite în scrierile lui Hipocrate, care a trăit între 460 și 370 î.Hr. Hipocrate a descris bolile diareice drept „scaun lichid abundent la intervale scurte” în observațiile sale, indicând o înțelegere timpurie a afecțiunii. Factori precum aglomerația, salubritatea precară și războiul au legat diareea infecțioasă de răspândirea agenților patogeni de-a lungul istoriei.Cele mai frecvente cauze ale diareei sunt infecțiile intestinelor cauzate de viruși, bacterii sau paraziți, cunoscute în mod colectiv sub numele de gastroenterită. Istoricul călătoriilor a fost un factor semnificativ în identificarea cauzei diareei, în special cu E enterotoxigenă. Cercetătorii recunosc Coli drept principala cauză a diareei călătorilor. Focare istorice de diaree și dizenterie au apărut în situații în care grupuri mari de oameni se adună, cum ar fi în timpul războaielor sau în taberele de refugiați.Infecțiile cu Campylobacter sunt asociate cu câini și pisici tineri, iar infecțiile cu Salmonella sunt legate de țestoase, ceea ce arată că expunerea la animale a fost semnificativă în istoria diareei. Înțelegerea cauzelor diareei a evoluat de-a lungul timpului, teoriile timpurii atribuind diareea dezechilibrelor din umorile corporale, așa cum a propus Celse și ulterior extins de Gallien, care a subliniat rolul igienei.Termenul „diaree” în sine este derivat din cuvântul grecesc care înseamnă „a curge prin”, reflectând caracteristica afecțiunii de scaune moale sau apoase. Comunitatea medicală a clasificat diareea în diferite tipuri în funcție de durată. Diareea acută durează de la 1 până la 2 săptămâni, diareea persistentă durează de la 2 până la 4 săptămâni, iar diareea cronică durează mai mult de 4 săptămâni, indicând o afecțiune de bază mai gravă.Medicina modernă a extins înțelegerea diareei pentru a include nu numai cauzele infecțioase, ci și factorii neinfecțioși, cum ar fi intoleranța alimentară și stresul. Recunoașterea deshidratării ca un risc semnificativ, în special pentru populațiile vulnerabile, cum ar fi copiii mici și vârstnicii, a condus la dezvoltarea unor măsuri de autoîngrijire și intervenții medicale pentru a gestiona eficient afecțiunea.Istoria diareei reflectă o interacțiune complexă a cunoștințelor medicale, provocărilor de sănătate publică și abordări de tratament în evoluție, subliniind semnificația acesteia ca boală gastrointestinală comună de-a lungul istoriei umane.