Depresie: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este depresia?

Depresia este un tip de boală clasificată ca o tulburare de dispoziție care are un impact semnificativ asupra bunăstării emoționale, psihologice și sociale a unei persoane. Sentimentele persistente de tristețe, lipsa de interes pentru activitățile care erau cândva plăcute și o dispoziție scăzută caracterizează depresia și interferează cu viața de zi cu zi. Depresia implică mai mult decât sentimente temporare de tristețe; este o afecțiune medicală gravă care afectează modul în care o persoană gândește, simte și acționează. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește depresia ca fiind o afecțiune comună de sănătate mintală care afectează pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau mediu. Oamenii se referă la depresie ca tulburare depresivă majoră (MDD), care se caracterizează prin tristețe constantă și pierderea plăcerii în viață. O serie de simptome, inclusiv modificarea obiceiurilor alimentare și de somn, sentimente de furie și un sentiment general de pierdere, indivizii cu depresie. Depresia este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial și este recunoscută drept cea mai frecventă tulburare mintală. Se manifestă diferite forme de depresie, cu diferite tipuri de tulburări depresive care prezintă seturi unice de simptome. Tulburarea depresivă persistentă (distimia) implică o stare de spirit scăzută cronică, în timp ce tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este legată de schimbările anotimpurilor și de expunerea la lumină. Fișa informativă a OMS privind tulburările depresive oferă informații esențiale despre tipurile, simptomele și factorii care contribuie la depresie, subliniind faptul că depresia este tratabilă. Strategiile de management eficiente includ medicamente, terapie sau o combinație a ambelor. Antidepresivele și psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (CBT), sunt folosite pentru a ajuta persoanele să-și gestioneze simptomele. Depresia este o boală complexă care afectează milioane de oameni la nivel global, ceea ce duce la o suferință emoțională semnificativă și la afectarea funcționării zilnice. Recunoașteți semnele depresiei și căutați un tratament adecvat, deoarece intervenția timpurie duce la rezultate mai bune și îmbunătățește calitatea vieții.

Care sunt tipurile de depresie?

Tipurile de depresie sunt enumerate mai jos.

Tulburare depresivă majoră (MDD): O formă severă de depresie caracterizată printr-o stare de spirit scăzută persistentă, pierderea interesului pentru activități și alte simptome care durează cel puțin două săptămâni.

Tulburare depresivă persistentă (distimie): o formă cronică de depresie care implică o stare de spirit scăzută care durează peste doi ani, cu simptome asemănătoare tulburării depresive majore, dar mai puțin severe.
Tulburare bipolară: o tulburare de dispoziție care include episoade de depresie, precum și episoade de manie sau hipomanie, caracterizată prin schimbări extreme de dispoziție.
Tulburare afectivă sezonieră (TAS): un tip de depresie care apare într-un anumit moment al anului, în lunile de iarnă, când există mai puțină lumină naturală a soarelui, ceea ce duce la simptome de depresie.

Depresie postpartum: Femeile experimentează un tip de depresie după naștere, caracterizată prin sentimente de tristețe extremă, anxietate și epuizare care interferează cu capacitatea lor de a-și îngriji copilul.
Depresie psihotică: o formă severă de depresie care include o anumită formă de psihoză, cum ar fi halucinații sau iluzii, alături de simptomele tipice ale depresiei.
Depresie atipică: un subtip de tulburare depresivă majoră care include simptome specifice, cum ar fi apetit crescut, somn excesiv și sensibilitate crescută la respingere.

Depresie situațională: O formă de depresie pe termen scurt care apare ca răspuns la un anumit eveniment sau situație, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau o schimbare majoră a vieții.
Tulburare disforică premenstruală (PMDD): O formă severă de sindrom premenstrual (PMS) care include tulburări semnificative ale dispoziției, iritabilitate și depresie în faza luteală a ciclului menstrual.Fiecare tip de depresie are propriul său set de simptome și opțiuni de tratament, iar înțelegerea acestor diferențe facilitează managementul și sprijinul eficient.

Care sunt simptomele depresiei?

Simptomele depresiei sunt enumerate mai jos.

Dispoziție scăzută persistentă: Un sentiment continuu de tristețe sau gol care durează o perioadă îndelungată.
Pierderea interesului: O scădere marcată a plăcerii sau a interesului pentru activități care au fost cândva plăcute.
Sentimente de deznădejde: oamenii au un sentiment omniprezent de disperare și cred că lucrurile nu se îmbunătățesc.

Stima de sine scăzută: O imagine de sine negativă și sentimente de inutilitate.
Lăcrimare: oamenii plâng frecvent sau au chef să plângă în orice moment.
Oboseală: O senzație constantă de oboseală sau lipsă de energie, chiar și după o odihnă adecvată.

Dificultate de concentrare: probleme de concentrare, de a lua decizii sau de a-și aminti lucruri.
Iritabilitate: Frustrare sau furie crescută din cauza problemelor minore.
Gânduri de sinucidere: Gânduri de autovătămare sau sinucidere, care necesită atenție imediată.

Simptome fizice: Probleme digestive sau dureri inexplicabile care nu se ameliorează cu tratamentul.
Anxietate: Sentimente persistente de anxietate sau neliniște care însoțesc simptomele depresive.
Frustrare față de sine: Un sentiment de nemulțumire sau furie îndreptată către sine pentru că nu reușești să faci față.Intensitatea acestor simptome variază și diferă în funcție de vârstă, sex și circumstanțe individuale.

Care sunt cauzele depresiei?

Cauzele depresiei sunt enumerate mai jos.

Factori genetici: Cercetările sugerează că depresia tinde să apară în familii, indicând o componentă ereditară. Un geamăn identic are o șansă de 70% să aibă depresie dacă celălalt geamăn identic o are.
Factori biologici: Reglarea defectuoasă a dispoziției și modificările chimice ale creierului contribuie la dezvoltarea depresiei.

Factori psihologici: Stima de sine scazuta si tendinta spre gandire negativa cresc riscul de depresie.
Factori de mediu: evenimentele de viață stresante, cum ar fi abuzul, pierderile grave sau alte experiențe traumatice, declanșează episoade depresive.
Evenimente de viață stresante: depresia rezultă din schimbări sau provocări majore în viață, inclusiv pierderea locului de muncă, divorțul sau moartea unei persoane dragi.

Istoric familial: O familie cu antecedente de depresie crește riscul unui individ de a dezvolta afecțiunea.
Trăsături de personalitate: Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi autocritica excesivă sau o perspectivă pesimistă, predispun indivizii la depresie.
Singurătatea: Debutul depresiei rezultă în mod semnificativ din izolarea socială și sentimentele de singurătate.

Consumul de alcool și droguri: Abuzul de substanțe cauzează și exacerbează simptomele depresive.
Sănătate fizică: Sentimentele de deznădejde și depresie apar din cauza unor boli cronice sau probleme semnificative de sănătate.
Medicație: Unele medicamente provoacă reacții adverse care includ depresie sau simptome depresive.

Sarcina si nasterea: Depresia postpartum apare din cauza schimbarilor hormonale si a stresului noului parental.
Menopauza: Unele femei se confruntă cu simptome depresive declanșate de fluctuațiile hormonale în timpul menopauzei.
Modificări ale creierului: Cercetătorii identifică modificări ale structurii sau ale funcției creierului ca un factor care contribuie la depresie.

Experiențele dificile: Traumele din trecut sau experiențele dificile de viață provoacă depresie.Acești factori interacționează în moduri complexe și cauze multiple apar în orice caz individual de depresie.

Care sunt tratamentele pentru depresie?

Tratamentele pentru depresie sunt enumerate mai jos.

Terapie psihologică: diverse forme de terapii vorbite, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală (CBT), ajută persoanele să înțeleagă și să-și gestioneze gândurile și sentimentele în terapia psihologică.

Medicamente antidepresive: medicamentele antidepresive, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), sunt prescrise pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor depresiei.
Schimbări ale stilului de viață: exercițiile regulate, o dietă sănătoasă și un somn adecvat îmbunătățesc semnificativ starea de spirit și sănătatea mintală generală.
Sprijin social: prietenii, familia și grupurile de sprijin oferă sprijin emoțional și reduc sentimentele de izolare.

Resurse de auto-ajutorare: cărțile, resursele online și grupurile de sprijin le permit persoanelor să-și gestioneze depresia.
Măsuri generale: practici precum atenția, meditația și tehnicile de gestionare a stresului sporesc starea generală de bine.
Tehnici de stimulare a creierului: Tehnicile de stimulare a creierului precum terapia electroconvulsivă (ECT) sau stimularea magnetică transcraniană (TMS) sunt eficiente pentru unele persoane, în special în cazurile rezistente la tratament.

Terapie combinată: o combinație de medicamente antidepresive și psihoterapie este mai eficientă decât oricare dintre tratamentele în monoterapie, în special pentru depresia moderată până la severă.
Echipe de sănătate mintală: o echipă de profesioniști în domeniul sănătății mintale oferă suport și tratament complet pentru cei cu depresie severă.
Educație despre depresie: indivizii își împuternicesc să înțeleagă natura depresiei și opțiunile de tratament ale acesteia, să caute ajutor și să adere la planurile de tratament.Profesioniștii din domeniul sănătății adaptează aceste tratamente la nevoile individului și implică o combinație de abordări pentru o eficacitate optimă.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu depresie?

Riscurile pentru persoanele cu depresie sunt enumerate mai jos.

Condiții medicale cronice: Persoanele cu depresie prezintă un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni cronice, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet și artrită.
Tulburări legate de consumul de substanțe: Persoanele cu depresie folosesc alcoolul sau drogurile ca mecanism de adaptare, ceea ce crește riscul de dependență și abuz de substanțe.

Tulburări de anxietate: Tulburările de anxietate coexistă cu depresia, exacerbând simptomele și complicând tratamentul.
Ideeație și comportament suicidar: Persoanele cu depresie prezintă un risc crescut de gânduri și acțiuni suicidare, ceea ce face esențială monitorizarea îndeaproape a sănătății mintale.
Izolarea socială: Retragerea din interacțiunile sociale duce la singurătate și exacerbează și mai mult simptomele depresive.

Conflicte familiale: Depresia tensionează relațiile, ducând la conflicte în cadrul familiilor și dificultăți în relațiile personale.
Probleme la locul de muncă sau la școală: Simptomele depresiei afectează performanța la locul de muncă sau la școală, ducând la absenteism sau la scăderea productivității.
Probleme de sănătate fizică: simptomele fizice, cum ar fi durerea cronică, modificările de greutate și problemele de sănătate sexuală, se manifestă prin depresie, ceea ce complică și mai mult sănătatea generală.

Alimentație proastă: depresia are un impact negativ asupra apetitului și alimentației, ducând la obiceiuri alimentare nesănătoase și riscuri asociate pentru sănătate.
Risc crescut de traumă: Persoanele cu antecedente de traumă prezintă un risc mai mare de a dezvolta depresie, creând un ciclu de provocări pentru sănătatea mintală.
Predispoziție genetică: Un istoric familial de depresie crește riscul unui individ, sugerând o componentă genetică a tulburării.

Diferențele biochimice: Variațiile substanțelor chimice ale creierului, cum ar fi neurotransmițătorii (serotonina, dopamina, norepinefrina), contribuie la dezvoltarea și persistența depresiei.
Schimbări majore în viață: divorțul, pierderea locului de muncă sau nașterea unui copil declanșează sau agravează simptomele depresive.
Depresie netratată: necăutarea tratamentului a dus la agravarea simptomelor și la creșterea riscului de complicații, inclusiv probleme cronice de sănătate și probleme sociale.Înțelegerea acestor riscuri permite gestionarea și tratamentul eficient al depresiei și previne complicațiile acesteia.

Cum să prevenim depresia?

Pentru a preveni depresia, persoanele se angajează în exerciții fizice regulate, deoarece s-a demonstrat că îmbunătățește sănătatea mintală și ajută atât la tratament, cât și la prevenire. O dietă sănătoasă și obiceiurile regulate de alimentație și somn influențează în mod semnificativ starea de spirit și bunăstarea generală, făcându-le cruciale. A rămâne conectat cu prietenii și familia îmbunătățește sprijinul emoțional și îmbunătățește starea de spirit, evitând în același timp retragerea socială. Indivizii evită sau limitează consumul de alcool și se abțin de la consumul de droguri ilicite, deoarece acestea exacerba simptomele depresive. În cele din urmă, persoanele care aderă la planurile de tratament și strategiile de coping, cum ar fi terapia, oferă sprijin esențial în gestionarea sănătății mintale.

Cum este diagnosticată depresia?

Depresia este diagnosticată de un profesionist în domeniul sănătății mintale printr-o evaluare psihiatrică cuprinzătoare care include întrebarea despre simptomele, gândurile, sentimentele și modelele de comportament ale unei persoane. Medicii folosesc chestionare și criteriile de diagnostic pe care Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale, ediția a 5-a (DSM-5) le subliniază. Un medic generalist evaluează atât sănătatea mentală, cât și cea fizică, luând în considerare modul în care simptomele afectează viața de zi cu zi. Medicii efectuează examene fizice și analize de sânge pentru a exclude alte afecțiuni. Persoanele care se confruntă cu sentimente persistente de tristețe sau pierdere a interesului caută ajutor profesional pentru un diagnostic precis și un plan de tratament.

Când să consultați un medic despre depresie?

Consultați un medic despre depresie atunci când aveți simptome în cea mai mare parte a zilei, în fiecare zi, timp de mai mult de două săptămâni, mai ales dacă aceste simptome nu se ameliorează. Căutați ajutor dacă aveți gânduri de autovătămare sau sinucidere. Dispoziție scăzută persistentă, probleme cu somnul sau fluctuații ale apetitului indică tulburarea depresivă majoră (MDD) dacă observați. Un medic sau un profesionist în domeniul sănătății mintale deschide discuții despre sentimentele tale, ceea ce duce la opțiuni de tratament eficiente, inclusiv terapie prin vorbire sau antidepresive. Problemele de sănătate mintală se rezolvă rareori de la sine, iar experții îi ajută pe indivizi să se recupereze.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează depresia?

Specialitățile medicilor care tratează depresia sunt psihiatrii, psihologii și medicii generaliști. Medicii diagnostichează și tratează tulburările de sănătate mintală, prescriu medicamente și oferă psihoterapie. Psihologii dețin diplome avansate și se concentrează pe furnizarea de terapie prin vorbire și evaluări psihologice. Medicii generaliști oferă evaluări inițiale, consiliere scurtă și trimit pacienții către specialiști pentru un tratament mai intensiv. Unii psihiatri se specializează în continuare în domenii precum psihiatrie pentru copii și adolescenți, psihiatrie geriatrică sau psihiatria dependenței.

Cum poți trata depresia acasă?

Puteți trata depresia acasă prin diverse remedii naturale și strategii de coping. Exercițiile regulate și tehnicile de relaxare îți îmbunătățesc starea de spirit și reduc stresul. Rămâneți în legătură cu prietenii și familia și socializarea îmbunătățesc bunăstarea emoțională. Unii indivizi găsesc ușurare folosind suplimente pe bază de plante, cum ar fi St. Indivizii se consultă cu un furnizor de asistență medicală despre sunătoare din cauza potențialelor efecte secundare. Încorporarea meditației în rutina dumneavoastră vă ajută să gestionați eficient simptomele de anxietate și depresie.

Ce se întâmplă dacă lași depresia să nu fie tratată?

Dacă lăsați depresia să nu fie tratată, aceasta duce la probleme emoționale, comportamentale și de sănătate semnificative care afectează fiecare aspect al vieții unei persoane. Complicațiile precum obezitatea rezultă din depresia netratată, crescând riscul de boli de inimă, diabet, durere cronică sau alte boli fizice. Depresia netratată le fură indivizilor relațiile și viața profesională, ceea ce duce la izolare socială și la scăderea productivității. Depresia netratată duce la efecte pe termen lung, inclusiv gânduri sau încercări de suicid și dezvoltarea altor probleme de sănătate mintală. Depresia netratată prezintă riscuri grave atât pentru sănătatea mentală, cât și pentru sănătatea fizică, subliniind importanța căutării unui tratament adecvat.

Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care suferă de depresie?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care suferă de depresie este favorabil, în special pentru cei care caută tratament, au episoade ușoare și posedă sisteme de sprijin puternice. Aproximativ 80% până la 90% dintre persoanele cu depresie care urmează un tratament răspund bine, cu îmbunătățirea timpurie legată de rezultate mai bune. Comorbiditățile complică recuperarea și prelungesc boala. Persoanele cu tulburare depresivă majoră recurentă experimentează un episod și este probabil să aibă episoade suplimentare de-a lungul vieții cel puțin jumătate din timp. Managementul eficient prin terapie, medicamente sau ambele duce la o îmbunătățire semnificativă a simptomelor, în timp ce depresia este debilitantă.

Cât durează depresia?

Depresia durează în medie în jur de cinci până la șapte luni în timpul unui episod depresiv. Unii indivizi se confruntă cu episoade depresive care variază semnificativ ca durată, de la trei la zece luni. Tulburarea depresivă persistentă sau distimia durează cel puțin doi ani. Episoadele recurente caracterizează tulburarea depresivă majoră (MDD) și cel puțin jumătate dintre persoanele care experimentează un episod au episoade suplimentare în timpul vieții. Diferiți factori, cum ar fi severitatea și tratamentul influențează durata depresiei, care diferă foarte mult de la individ.

Care este procentul din populația de cuvinte care are depresie?

Procentul populației mondiale care suferă de depresie este estimat la aproximativ 3,8% conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cifra reflectă prevalența globală a depresiei, care afectează aproximativ 280 de milioane de oameni din întreaga lume. Unele estimări sugerează că între 2% și 6% din populație suferă de depresie la un moment dat. Cercetătorii au remarcat că prevalența depresiei a fost de aproximativ 3,59% în 2019. Profesioniștii din domeniul sănătății recunosc depresia ca fiind una dintre cele mai frecvente afecțiuni de sănătate la nivel global.

Cine sunt cei mai probabili oameni să facă depresie?

Oamenii cel mai probabil să sufere de depresie sunt femeile, care au șanse de aproape două ori mai mari decât bărbații să fie diagnosticate cu această afecțiune. Persoanele cu antecedente familiale de depresie, acele persoane care au suferit pierderi grave sau abuzuri și persoanele cu afecțiuni cronice sau tulburări legate de consumul de substanțe prezintă un risc mai mare. Adolescenții, în special fetele, prezintă rate mai mari de depresie, legate de nemulțumirea imaginii corporale și sentimentele de vinovăție. Oamenii care se simt cu ușurință copleșiți de stres, au o stimă de sine scăzută sau sunt pesimiști sunt mai susceptibili de a dezvolta depresie. În sfârșit, schimbările semnificative ale vieții, cum ar fi sarcina sau menopauza și singurătatea cresc probabilitatea de a experimenta depresie.

De ce faci depresie?

Obțineți depresie deoarece apare dintr-o combinație de factori, inclusiv vulnerabilitatea genetică, dezechilibre chimice ale creierului și evenimente de viață stresante, cum ar fi decesul sau pierderea locului de muncă. Istoricul personal, trăsăturile de personalitate și consumul de substanțe provoacă apariția depresiei. Depresia înseamnă mai mult decât să te simți trist; depresia implică sentimente persistente de tristețe și o pierdere a interesului față de activitățile care s-au bucurat odată. Organizația Mondială a Sănătății recunoaște depresia ca fiind o tulburare gravă a dispoziției care afectează semnificativ funcționarea zilnică. Opțiuni de tratament, inclusiv medicamente și terapie, sunt disponibile pentru a ajuta la gestionarea și atenuarea simptomelor.

Cine sunt oamenii celebri cu depresie?

Persoanele celebre cu depresie sunt enumerate mai jos.

Dwayne „The Rock” Johnson.
Lady gaga.
Bruce Springsteen.

J.K. Rowling.
Jim Carrey.
Selena Gomez.

Prințul Harry.
Kerry Washington.
Kirsten Dunst.

Katy Perry.
Jon Hamm.
Michael Phelps.

Kristen Bell.
Ellen Degeneres.
Cara Delevingne.

Johnny Depp.
Eminem.
Chris Evans.

Kanye West.
Demi Lovato.
Michelle Obama.

Ben Affleck.
Pete Davidson.
Taraji P. Henson.

Miley Cyrus.
David Arquette.
Amanda Beard.

Tipper Gore.
Paige Hemmis.
Ashley Judd.

Andrew Koenig.
Sarah Silverman.
Chloe Kim.Acești indivizi au discutat deschis despre luptele lor cu depresia, ajutând la creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală. Experiențele acestor indivizi evidențiază faptul că depresia afectează pe oricine, indiferent de faima sau succesul lor.

Care este istoria depresiei?

Istoria depresiei este o narațiune complexă care se întinde pe secole, reflectând înțelegerea evolutivă a afecțiunii, a cauzelor și a tratamentelor sale. Depresia, denumită în textele istorice „melancolie”, a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri. Cuvântul grecesc „melas”, care înseamnă negru, și „chole”, care înseamnă bilă, provin din termenul „melancolie”, care se referă la fluidul corporal responsabil de această afecțiune. Medicii greci antici, cum ar fi Hipocrate, au descris melancolia ca pe o boală mintală gravă, atribuind-o unui dezechilibru al umorilor corporale. Înțelegerea depresiei s-a schimbat semnificativ de-a lungul istoriei. În timpul Evului Mediu, oamenii priveau depresia printr-o lentilă spirituală și interpretau simptomele ca manifestări ale posesiunii demonice sau ale eșecului moral. Preoții și șamanii au efectuat exorcisme și alte ritualuri religioase în această perioadă, reflectând credința că problemele spirituale au cauzat tulburări mintale. Perioadele Renașterii și Iluminismului au adus o abordare mai științifică a sănătății mintale. Filosofii și psihologii timpurii au început să documenteze simptomele și să exploreze aspectele psihologice ale depresiei. Până în secolul al XIX-lea, odată cu apariția psihiatriei ca disciplină medicală, cercetătorii au clasificat depresia ca o tulburare mintală, iar comunitatea medicală a recunoscut depresia ca o problemă de sănătate legitimă. Înțelegerea depresiei a continuat să evolueze în secolul al XX-lea. Introducerea psihanalizei de către figuri precum Sigmund Freud a subliniat rolul proceselor inconștiente și al experiențelor copilăriei în dezvoltarea tulburărilor depresive. Teoriile biologice au apărut la mijlocul secolului al XX-lea, sugerând că genetica și dezechilibrele neurochimice contribuie la depresie. Definiția modernă a tulburării depresive majore (MDD) a fost modelată de Manualul de diagnostic și statistică al tulburărilor mintale (DSM), publicat pentru prima dată în 1952 și actualizat periodic. DSM subliniază criterii specifice pentru diagnosticarea depresiei majore, inclusiv prezența unor simptome precum tristețea persistentă, pierderea interesului pentru activități și modificări ale somnului și ale apetitului pentru o durată de cel puțin două săptămâni. Cercetările au arătat că depresia este o afecțiune cu mai multe fațete influențată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Tratamentele actuale pentru depresie includ o combinație de medicamente (cum ar fi antidepresivele) și psihoterapie, reflectând o înțelegere mai holistică a sănătății mintale. Istoria depresiei este marcată de evenimente societale semnificative, cum ar fi Marea Depresiune din anii 1930, care nu numai că a avut un impact economic profund, dar a evidențiat costul psihologic al dificultăților și disperării larg răspândite. Istoria depresiei ilustrează o călătorie de la interpretări antice înrădăcinate în spiritualitate la o înțelegere contemporană care cuprinde dimensiunile biologice, psihologice și sociale. Această evoluție continuă să informeze cercetările actuale și abordările de tratament, deoarece sănătatea mintală rămâne un domeniu critic de atenție în medicină și societate.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire