Constipație: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este constipația?

Constipația este un tip de afecțiune medicală caracterizată prin mișcări ale intestinului rare sau dificile. Medicii definesc constipația ca având mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână și implică trecerea unor cantități mici de scaun dur și uscat. Persoanele care se confruntă cu constipație constată că au mișcări intestinale dureroase, rare sau dificile, ceea ce duce la disconfort și senzația de a fi „în susținere”. Afecțiunea se manifestă în diferite moduri, inclusiv.

Mișcări rare ale intestinului: de mai puțin de trei ori pe săptămână.
Scaune dure, uscate sau noduloase: scaune greu de eliminat.

Durere în timpul mișcărilor intestinale: disconfort sau durere asociată cu actul de evacuare a scaunului.
Balonare și greață: Simptome suplimentare însoțesc constipația.O problemă gastro-intestinală comună afectează persoane de toate vârstele. Constipația apare din cauza problemelor alimentare, cum ar fi aportul inadecvat de apă și fibre, abuzul de băuturi cu cofeină sau alcool și modificări ale dietei, cum ar fi trecerea de la laptele matern la alimente solide. Lipsa activității fizice și schimbările în rutină contribuie la dezvoltarea constipației.Constipația nu provoacă îngrijorare, dar duce la complicații dacă simptomele persistă. Evaluarea și tratamentul medical sunt necesare pentru constipația de lungă durată. Obiceiurile alimentare sănătoase, exercițiile regulate și hidratarea adecvată previn constipația și promovează mișcările intestinale regulate. Medicii identifică constipația ca fiind o afecțiune medicală care implică dificultăți sau nefrecvență în evacuarea scaunului și recunosc că constipația are diverse cauze și simptome de bază.

Care sunt tipurile de constipație?

Tipurile de constipație sunt enumerate mai jos.

Constipație primară: tipul primar de constipație nu are nicio afecțiune medicală care să o cauzeze, care este împărțit în continuare în:
Constipație de tranzit normal: cel mai frecvent tip, în care mișcările intestinale sunt rare, dar timpul de tranzit prin colon este normal.
Constipație cu tranzit lent: un timp prelungit pentru ca scaunul să se deplaseze prin colon caracterizează constipația cu tranzit lent, ceea ce duce la mișcări rare ale intestinului.

Disfuncția podelei pelvine Constipație: Disfuncția podelei pelvine constipația apare atunci când există dificultăți în coordonarea mușchilor folosiți pentru mișcările intestinale, ceea ce duce la efort.
Constipație secundară: tipul secundar de constipație este cauzat de o afecțiune medicală subiacentă sau de un medicament. Diverși factori duc la constipație secundară.
Medicamente: Opioidele și antiacidele care conțin aluminiu duc la constipație.

Condiții medicale: Constipația rezultă din afecțiuni precum hipotiroidismul, diabetul sau tulburările neurologice.
Constipație acută: constipația acută este o afecțiune pe termen scurt care rezultă din modificări ale dietei, modificări ale stilului de viață sau utilizarea temporară a medicamentelor.
Constipație cronică: Constipația cronică este o afecțiune pe termen lung caracterizată prin evacuarea dificilă, rar întâlnită sau percepută incompletă a mișcărilor intestinale. Experții clasifică în continuare constipația cronică în:.

Constipație cronică funcțională (primară): constipația cronică funcțională include tipurile de disfuncții de tranzit normal, tranzit lent și podea pelvină.
Constipație cronică idiopatică: constipația cronică idiopatică este un tip de constipație cronică în care cauza este necunoscută.
Sindromul intestinului iritabil cu constipație (IBS-C): sindromul intestinului iritabil cu constipație este un subtip de IBS caracterizat prin constipație cronică împreună cu dureri abdominale și disconfort.

Tipuri rare de constipație: cauzele mai puțin frecvente ale constipației includ tipuri rare, cum ar fi boala celiacă sau problemele tiroidiene.Înțelegerea acestor tipuri ajută la diagnosticarea și formularea planurilor de tratament adecvate pentru persoanele care se confruntă cu constipație.

Care sunt simptomele constipației?

Simptomele constipației sunt enumerate mai jos.

Mișcări rare ale intestinului: mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână.

Scaune dure, uscate sau noduloase: Scaunele dificile provoacă disconfort.
Durere în timpul mișcărilor intestinale: disconfort sau durere asociată cu actul de evacuare a scaunului.
Balonare: o senzație de plenitudine sau umflare în abdomen.

Greață: o senzație de neliniște sau disconfort în stomac.
Crampe sau dureri abdominale: Constipatia insoteste disconfort in zona abdominala.
Scăderea poftei de mâncare: Constipația determină o reducere a dorinței de a mânca.

Încordare pentru a trece scaun: Dificultate și efort necesare pentru a avea o mișcare intestinală.
Senzație de evacuare incompletă: Senzația că intestinul nu a fost complet golit după o mișcare.
Scaune neobișnuit de mari sau mici: Constipația provoacă variații în dimensiunea scaunului.

Dureri de spate: disconfort în partea inferioară a spatelui din cauza presiunii din masa de scaun.
Abdomen umflat: O creștere a dimensiunii abdominale din cauza acumulării de gaze sau scaun.
Oboseala: Constipatia insoteste o senzatie generala de oboseala.

Anorexie: disconfortul gastro-intestinal a cauzat lipsa poftei de mâncare.Severitatea acestor simptome variază și indică probleme de bază dacă simptomele persistă.

Care sunt cauzele constipației?

Cauzele constipației sunt enumerate mai jos.

Lipsa fibrelor alimentare: alimente precum fructele, legumele și cerealele asigură un aport insuficient de fibre, ceea ce duce la scaune dure și uscate.

Aportul inadecvat de lichide: lipsa de apă sau lichide de băut face ca colonul să absoarbă prea multă apă din deșeuri, ducând la constipație.
Lipsa exercițiilor fizice: Un stil de viață sedentar sau o activitate fizică insuficientă încetinește sistemul digestiv, contribuind la constipație.
Modificări ale dietei: o dietă săracă în fibre perturbă funcția normală a intestinului prin schimbări bruște în ceea ce mănâncă o persoană.

Modificări ale rutinei: activitățile zilnice, cum ar fi călătoriile, modifică obiceiurile intestinale și provoacă constipație.
Medicamente: Anumite medicamente, inclusiv analgezice, antidepresive și antiacide care conțin aluminiu, provoacă constipație ca efect secundar.
Condiții medicale: Constipația este rezultatul unor probleme de sănătate subiacente, cum ar fi sindromul de colon iritabil (IBS), boala celiacă, diabet și hipotiroidism.

Ignorarea dorinței de a avea o mișcare intestinală: Ignorarea sau amânarea dorinței naturale de a defeca duce în timp la constipație.
Stresul: Stresul și anxietatea influențează funcția intestinală și contribuie la constipație.
O dieta prea bogata in grasimi: O dieta bogata in grasimi si saraca in fibre duce la constipatie.

Deshidratare: Hidratarea insuficientă a cauzat scaune dure și a îngreunat trecerea acestora.
Probleme anatomice: Constipația rezultă din problemele structurale ale sistemului digestiv, cum ar fi obstrucțiile intestinale sau problemele cu podeaua pelvină.
Un stil de viață sedentar: Un stil de viață cu puțină activitate fizică încetinește procesul digestiv.

Antrenamentul timpuriu al toaletei la copii: Antrenamentul timpuriu al toaletei i-a determinat pe copii să simtă anxietate cu privire la utilizarea toaletei, ducând la constipație.
Modificări ale obiceiurilor intestinale: intervenția chirurgicală sau boala provoacă orice modificare semnificativă a obiceiurilor intestinale care duce la constipație.Diferiți indivizi experimentează impacturi diferite de la acești factori și o combinație de modificări ale dietei, aport crescut de lichide și modificări ale stilului de viață abordează acești factori.

Care sunt tratamentele pentru constipație?

Tratamentele pentru constipație sunt enumerate mai jos.

Dieta bogata in fibre: Cresterea aportului de fibre alimentare ajuta la adaugarea volumului scaunului si imbunatateste miscarile intestinale. Consumați zilnic aproximativ 25 până la 34 de grame de fibre.
Hidratarea: Bea multă apă și băuturi fără cofeină înmoaie scaunele și previne deshidratarea, ceea ce agravează constipația.
Exerciții fizice regulate: implicarea în activitate fizică în majoritatea zilelor săptămânii promovează mișcarea scaunului prin colon și atenuează constipația.

Antrenamentul intestinal: Un program regulat pentru mișcările intestinale ajută la antrenarea corpului pentru a avea mișcări intestinale mai consistente și mai ușoare.
Laxative: oamenii folosesc laxative fără prescripție medicală (OTC) și laxative pe bază de rețetă pentru ameliorarea pe termen scurt. Tipurile comune includ:.
Laxative care formează vrac: cum ar fi Metamucil și Citrucel, care cresc volumul scaunului.

Laxative osmotice: cum ar fi polietilenglicolul, care atrag apa în intestin până la scaun.
Balsam pentru scaun: Balsamurile pentru scaun ajută la umezirea scaunului, făcându-l mai ușor să treacă.
Suplimente cu fibre: Experții consideră suplimentele cu fibre blânde pentru organism și spun că ajută la creșterea aportului de fibre fără modificări semnificative ale dietei.

Modificări dietetice: Încorporarea mai multor alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, îmbunătățește regularitatea intestinului.
Evitarea anumitor medicamente: este benefică oprirea sau ajustarea medicamentelor care contribuie la constipație.
Exerciții blânde: mersul pe jos sau yoga stimulează funcția intestinală și ajută la ameliorarea constipației.

Remedii de casă: apa caldă, ceaiurile din plante și prunele asigură ușurare.
Medicamente pe bază de prescripție medicală: Medicii prescriu medicamente precum lubiprostone pentru constipația cronică pentru a îmbunătăți mișcările intestinale.
Abordare de îngrijire cuprinzătoare: o combinație de intervenții alimentare, stil de viață și medicale este cea mai eficientă modalitate de a gestiona constipația.

Strategii de management inițial: Echipa de management inițială include aportul crescut de fibre și lichide și modificări ale stilului de viață pentru constipația cronică.
Monitorizare și evaluare: Urmărire regulată cu furnizorii de asistență medicală pentru a evalua eficacitatea tratamentelor și pentru a face ajustările necesare.Furnizorii de asistență medicală oferă recomandări personalizate în funcție de nevoile individuale și de severitatea constipației.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu constipație?

Riscurile pentru persoanele cu constipație sunt enumerate mai jos.

Hemoroizi: Încordarea în timpul mișcărilor intestinale provoacă umflarea țesuturilor din jurul anusului.
Fisuri anale: țesuturi rupte ale anusului cauzate de evacuarea scaunelor dure, ducând la durere și sângerare.
Impactul fecal: o afecțiune în care scaunele dure revin în colon, care ar putea necesita intervenție medicală pentru îndepărtare.

Prolaps rectal: Forțarea prelungită sau așezarea pe toaletă provoacă o afecțiune în care o parte a rectului iese prin anus.
Disconfort și iritație: Nerezolvarea simptomelor comune duce la complicații suplimentare.
Sângerare rectală: hemoroizii sau fisurile anale provoacă sângerare rectală, indicând necesitatea unei evaluări medicale.

Dureri abdominale: problemele de bază legate de constipație indică durerea abdominală ca simptom.
Balonare și greață: constipația însoțește simptome suplimentare, cum ar fi balonarea și greața, afectând starea generală de bine.
Risc cardiovascular crescut: Există un risc cu 11% mai mare de a dezvolta boli de inimă și un risc cu 19% mai mare de accident vascular cerebral ischemic asociat cu constipația.

Efecte psihologice: Constipația cronică a provocat stres și anxietate, complicând și mai mult starea.
Dependența de laxative: persoanele care se bazează prea mult pe laxative fără prescripție medicală își agravează constipația în timp.Aceste riscuri evidențiază importanța abordării prompte a constipației pentru a preveni complicațiile și pentru a menține sănătatea generală.

Cum să previi constipația?

Pentru a preveni constipația, persoanele consumă o dietă bogată în alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele, fasolea și cerealele integrale, evitând în același timp alimentele procesate cu conținut scăzut de fibre, lactatele și carnea. Menținerea unei hidratări adecvate, consumând multe lichide, în special apă, este esențială, recomandările sugerând încă două până la patru pahare de apă pe zi. Activitatea fizică regulată și obiceiurile bune de toaletă, inclusiv neîntârzierea mișcărilor intestinale, mențin o digestie sănătoasă. Creșterea aportului de fibre treptat și luarea în considerare a suplimentelor de fibre, cum ar fi psyllium, susțin și mai mult regularitatea intestinului. În cele din urmă, persoanele consultă profesioniștii din domeniul sănătății dacă constipația persistă sau dacă au îngrijorări cu privire la sănătatea lor digestivă.

Cum este diagnosticată constipația?

Constipația este diagnosticată printr-o combinație de istoric medical, examen fizic și diverse teste de diagnostic. Profesioniștii din domeniul sănătății încep cu un istoric medical detaliat pentru a înțelege simptomele pacientului și orice posibile cauze subiacente. Se efectuează un examen fizic, inclusiv un examen rectal digital, pentru a evalua abdomenul și zona anală. Testele imagistice, cum ar fi raze X, scanări CT sau RMN, împreună cu testele de laborator care implică probe de sânge, scaun și urină, includ metode de diagnosticare suplimentare. Medicii folosesc teste specializate, cum ar fi o serie gastrointestinală inferioară sau endoscopia pentru a evalua în continuare starea de constipație.

Când să consultați un medic despre constipație?

Consultați un medic despre constipație atunci când aveți oricare dintre următoarele simptome. Solicitați asistență medicală dacă aveți scădere în greutate neintenționată, balonare persistentă sau dacă constipația durează trei săptămâni sau mai mult fără ameliorare. Schimbările bruște ale obiceiurilor intestinale, cum ar fi o creștere dramatică a constipației sau incapacitatea de a elimina scaun sau gaze, necesită o consultație. Intervenția precoce ajută la prevenirea complicațiilor asociate cu constipația cronică.

Care sunt specialitățile medicului care tratează constipația?

Specialitățile medicului care tratează constipația sunt gastroenterologia și chirurgia colonului și rectal. Gastroenterologii sunt specializați în boli gastrointestinale și gestionează afecțiunile care afectează sistemul digestiv, inclusiv constipația cronică. Chirurgii de colon și rectal diagnostichează și tratează constipația prin diverse proceduri. Medicii de asistență medicală primară diagnostichează constipația și trimit pacienții către gastroenterologi sau chirurgi de colon și rectal pentru evaluare și tratament ulterioare. Specialiștii în comportament gestionează constipația, în special atunci când stilul de viață și factorii dietetici sunt legați de aceasta.

Cum poți trata constipația acasă?

Puteți trata constipația acasă, implementând mai multe remedii eficiente. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale, vă măresc aportul de fibre, măresc scaunele și promovează mișcările intestinale regulate. Bea multă apă, în special lichide calde dimineața, pentru a ușura constipația. Activitatea fizică regulată, cum ar fi exercițiile fizice, stimulează funcția intestinală și atenuează simptomele constipației. Remediile naturale cum ar fi consumul de suc de prune sau încercarea de tehnici de antrenament intestinal ameliorează constipația.

Ce se întâmplă dacă lași constipația să nu fie tratată?

Dacă lăsați constipația să nu fie tratată, apar complicații grave, inclusiv hemoroizi, fisuri anale și impactul fecal. Impactul fecal a provocat dureri abdominale severe, vărsături și chiar obstrucție intestinală, care pune viața în pericol. Constipația cronică duce la perforarea intestinului, crescând riscul de infecții mortale, cum ar fi sepsisul. Constipația netratată provoacă disconfort semnificativ și afectează activitățile zilnice, necesitând asistență medicală dacă simptomele persistă mai mult de trei săptămâni sau dacă însoțește dureri severe sau sânge în scaun. Abordați constipația prompt pentru a preveni aceste potențiale complicații.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care au constipație?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care suferă de constipație este bun, mai ales atunci când este abordat din timp cu modificări ale dietei și ale stilului de viață. Aportul crescut de fibre, hidratarea și activitatea fizică regulată ajută majoritatea indivizilor să atingă funcția intestinală normală. Mulți oameni gestionează cu ușurință cazurile ușoare de constipație, în timp ce constipația cronică duce la complicații precum impactul fecal și hemoroizii. Un mic procent dintre pacienți nu răspund la tratament, iar pacienții cu simptome severe solicită sfatul medicului. Intervenția timpurie și abordările de tratament holistic îmbunătățesc semnificativ rezultatele pentru majoritatea pacienților.

Cât durează constipația?

Constipatia dureaza de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de cauza ei si de eficienta tratamentelor. Oamenii își îmbunătățesc treptat constipația în câteva săptămâni după implementarea modificărilor dietetice și a stilului de viață în majoritatea cazurilor. Solicitați o evaluare medicală pentru a exclude orice afecțiune de bază dacă constipația persistă mai mult de trei săptămâni. Constipația pe termen scurt se rezolvă de la sine, în timp ce constipația pe termen lung durează de la săptămâni la ani și necesită intervenție medicală.

Care este procentul din populația de cuvinte care are constipație?

Procentul populației mondiale care suferă de constipație este estimat la aproximativ 14%. Diferite studii raportează prevalența constipației variind semnificativ, cu rate între 2,4 și 30,7 la sută. Grupuri specifice, cum ar fi persoanele în vârstă din casele de îngrijire, se confruntă cu o prevalență a constipației de până la 50 până la 75 la sută. Un sondaj recent a indicat că aproximativ 16% dintre americani suferă de constipație. Constipația este o tulburare gastrointestinală comună care afectează persoane de toate vârstele și mediile.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă constipație?

Oamenii cel mai probabil să sufere de constipație sunt adulții în vârstă, în special cei cu vârsta de 60 de ani și peste, deoarece experimentează contracții musculare intestinale reduse și metabolism mai lent. Femeile, în special femeile atribuite femeilor la naștere, prezintă un risc mai mare, studiile indicând că femeile au șanse de două până la trei ori mai mari de a suferi de constipație în comparație cu bărbații. Persoanele cu un aport redus de fibre alimentare, un consum inadecvat de lichide și persoanele care duc un stil de viață sedentar sunt mai predispuse la constipație. Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi sindromul colonului iritabil (IBS) și bolile neurologice, precum și utilizarea unor medicamente specifice, cum ar fi opioidele, cresc și mai mult probabilitatea de a experimenta constipație. Constipația afectează oamenii de toate vârstele, dar este deosebit de răspândită în rândul acestor grupuri.

De ce faci constipație?

Obțineți constipație din cauza unei varietăți de factori, legați de dieta și stilul de viață. O dietă cu conținut scăzut de fibre, care nu are suficiente fructe, legume și cereale integrale, duce la defecțiuni rare și dificile. Nu bea suficiente lichide provoacă deshidratare, rezultând scaune dure, uscate, care sunt greu de eliminat. Anumite medicamente, inclusiv opioidele și antidepresivele, contribuie la constipație, deoarece apar schimbări în rutină, cum ar fi călătoriile sau lipsa activității fizice. Menținerea unei diete echilibrate, menținerea hidratată și exercițiile fizice previn constipația.

Cine sunt faimoșii oameni cu constipație?

Persoanele celebre cu constipație sunt enumerate mai jos.

John F. Kennedy: Colita ulceroasă a cauzat probleme de constipație.

Shinzo Abe: a avut și colită ulceroasă, care poate duce la simptome de constipație.
Gregory Itzin: Medicii l-au diagnosticat cu colita ulcerativa, care include constipatia ca simptom.
Amy Brenneman: Colita ulceroasă a cauzat constipație.

Chuck Lorre: a experimentat colită ulcerativă, care poate duce la constipație.
Rolf Benirschke: Colita ulcerativa manifestata cu constipatie.
Casey Abrams: diagnosticat cu colită ulceroasă, care poate duce la constipație.

Cybill Shepherd: A suferit de sindromul colonului iritabil (IBS) și constipație cronică, devenind purtătorul de cuvânt al unui medicament IBS.
Kurt Cobain: Se pare că oamenii suferă de sindromul colonului iritabil (IBS), care include simptome de constipație.
Tyra Banks: Ea și-a dezvăluit luptele cu sindromul colonului iritabil (IBS), care implică constipație, în emisiunea ei TV.

Jenny McCarthy: Sindromul intestinului iritabil (IBS) cauzează probleme de constipație.
Malin Andersson: Ea a vorbit despre experiența ei cu sindromul colonului iritabil (IBS), care include constipație.
Ruth Bader Ginsburg: Problemele de sănătate legate de sindromul colonului iritabil (IBS) implică constipație.Acești indivizi și-au împărtășit public experiențele cu probleme gastrointestinale, inclusiv constipația, care este un simptom comun asociat cu afecțiuni precum sindromul colonului iritabil (IBS) și colita ulcerativă.

Care este istoricul constipației?

Istoria constipației este una lungă și complexă, reflectând înțelegerea în evoluție a acestei afecțiuni gastrointestinale comune. Până la începutul secolului al XIX-lea, cea mai importantă boală a civilizației a fost considerată constipația, pe care oamenii o vedeau ca o suferință universală care afectează diverse categorii demografice. Texte istorice, cum ar fi papirusul Ebers datând din secolul al XVI-lea î.Hr., documentează teorii medicale timpurii și tratamente legate de constipație, indicând faptul că constipația a fost o afecțiune recunoscută de milenii.Mulți teoreticieni au legat constipația de probleme semnificative de sănătate asociate cu factorii stilului de viață, cum ar fi dieta și inactivitatea fizică de-a lungul istoriei. Profesioniștii medicali din secolul al XIX-lea credeau că constipația indica „lenețe” în funcțiile corpului, similar modului în care ei vedeau retenția menstruală ca o reflectare a mușchilor slabi. Această perspectivă i-a făcut pe oameni să creadă că constipația contribuie la diferite afecțiuni și că abordarea acesteia îmbunătățește sănătatea generală.Practica clinică și-a evoluat înțelegerea pentru a recunoaște constipația ca o afecțiune caracterizată prin mișcări ale intestinului rare sau dificile, definite prin mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână. Simptomele caracteristice includ scaune dure și uscate, mișcări dureroase ale intestinului și o senzație de evacuare incompletă. Comunitatea medicală a identificat diferiți factori de risc pentru constipație, inclusiv obiceiurile alimentare, inactivitatea fizică și factorii psihologici, cum ar fi depresia și antecedentele de abuz sexual.Abordarea pentru diagnosticarea și tratarea constipației s-a schimbat de-a lungul timpului. Un istoric atent înregistrează pacienții care prezintă constipație, inclusiv întrebări despre medicamentele curente, obiceiurile alimentare și orice simptome asociate, cum ar fi pierderea în greutate sau anemia. Cercetătorii au informat în continuare strategiile de tratament, recunoscând că anumite medicamente, în special opioidele, duc la constipație.Istoria constipației reflectă o schimbare de la a vedea constipația ca un eșec moral sau social la înțelegerea constipației ca o afecțiune medicală cu diverse cauze subiacente. Această evoluție a condus la strategii de management mai eficiente care vizează îmbunătățirea rezultatelor pacientului și a calității vieții.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire