Ciroza hepatică: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este ciroza hepatică?

Ciroza hepatică este o afecțiune cronică, progresivă, caracterizată prin cicatrici severe (fibroză) ale țesutului hepatic, care interferează cu capacitatea ficatului de a funcționa corect. Diferiți factori, inclusiv abuzul cronic de alcool, infecțiile cu hepatită virală, anumite medicamente și alte boli hepatice, au cauzat deteriorarea pe termen lung a ficatului, ducând la cicatrici. Țesutul cicatricial înlocuiește treptat celulele hepatice sănătoase, modifică arhitectura normală a ficatului și duce la afectarea fluxului sanguin și la reducerea funcției hepatice, pe măsură ce celulele hepatice sănătoase devin treptat țesut cicatricial.Ciroza provoacă complicații grave, inclusiv insuficiență hepatică, hipertensiune portală (creșterea tensiunii arteriale în vena portă) și dezvoltarea cancerului hepatic. Ciroza în stadiu avansat provoacă simptome care includ icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), mâncărime, umflare a abdomenului (ascita) și afectare ușoară a creierului (encefalopatie hepatică). Afecțiunea este asimptomatică în stadiile incipiente, ceea ce face ca diagnosticul precoce să fie dificil.Medicii cunosc ciroza ca ciroză hepatică sau ciroză hepatică și reprezintă ultima etapă a bolii hepatice cronice. Formarea țesutului cicatricial dur caracterizează starea, înlocuind țesutul hepatic moale și sănătos și împiedicând ficatul să își îndeplinească funcțiile vitale, cum ar fi detoxifierea substanțelor nocive, producerea bilei pentru digestie și reglarea metabolismului.Diagnosticul de ciroză implică o combinație de examinare fizică, teste de sânge, studii imagistice (cum ar fi ecografii sau tomografii) și biopsie hepatică. Tratamentul se concentrează pe gestionarea cauzei care stau la baza leziunilor hepatice, pe prevenirea rănilor ulterioare și pe abordarea complicațiilor. Medicii efectuează un transplant de ficat în cazuri severe.Ciroza este o afecțiune medicală gravă care necesită management și monitorizare continuă de către profesioniștii din domeniul sănătății pentru a îmbunătăți rezultatele și calitatea vieții persoanelor afectate.

Care sunt tipurile de ciroză hepatică?

Tipurile de ciroză hepatică sunt enumerate mai jos.

• Ciroza biliară primară: o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele hepatice sănătoase, ducând la cicatrici.
• Ciroza biliara secundara: cauzata de blocarea cailor biliare, rezultand acumularea de bila si afectarea ficatului.
• Ciroza sclerozantă: Caracterizată prin îngustarea căilor biliare, care împiedică curgerea corectă a bilei.
• Ciroza micronodulara: Clasificare morfologica in care se formeaza mici noduli in tesutul hepatic.
• Ciroza macronodulară: Clasificare morfologică în care sunt prezenți noduli mai mari în țesutul hepatic.

Care sunt simptomele cirozei hepatice?

Simptomele cirozei hepatice sunt enumerate mai jos.

• Icter: Îngălbenirea pielii și a albului ochilor din cauza acumulării de bilirubină.
• Oboseală: oboseală persistentă și slăbiciune care afectează activitățile zilnice.
• Pierderea poftei de mâncare: Scăderea dorinței de a mânca, ceea ce duce la pierderea în greutate.
• Mâncărime de piele: Mâncărime severă cauzată de acumularea de săruri biliare în piele.
• Acumulare de lichid: umflare la nivelul abdomenului (ascita) si picioarelor (edem) din cauza retentiei de lichide.
• Vânătăi și sângerări ușoare: tendință crescută de a învineți sau de a sângera din cauza funcției hepatice afectate.
• Confuzie: Dificultatea de gândire indică clar encefalopatie hepatică.
• Greață și vărsături: Senzații de rău și vărsături potențiale, contribuind la pierderea poftei de mâncare.
• Angioame de păianjen: vase de sânge mici, asemănătoare unui păianjen, vizibile pe piele.
• Roșeață pe palme: eritem palmar, caracterizat prin pete roșii pe palme.

Care sunt cauzele cirozei hepatice?

Simptomele cirozei hepatice sunt enumerate mai jos.

• Icter: Îngălbenirea pielii și a albului ochilor din cauza acumulării de bilirubină.
• Oboseală: oboseală persistentă și slăbiciune care afectează activitățile zilnice.
• Pierderea poftei de mâncare: Scăderea dorinței de a mânca, ceea ce duce la pierderea în greutate.
• Mâncărime de piele: Mâncărime severă cauzată de acumularea de săruri biliare în piele.
• Acumulare de lichid: umflare la nivelul abdomenului (ascita) si picioarelor (edem) din cauza retentiei de lichide.
• Vânătăi și sângerări ușoare: tendință crescută de a învineți sau de a sângera din cauza funcției hepatice afectate.
• Confuzie: Dificultatea de gândire indică clar encefalopatie hepatică.
• Greață și vărsături: Senzații de rău și vărsături potențiale, contribuind la pierderea poftei de mâncare.
• Angioame de păianjen: vase de sânge mici, asemănătoare unui păianjen, vizibile pe piele.
• Roșeață pe palme: eritem palmar, caracterizat prin pete roșii pe palme.

Care sunt tratamentele pentru ciroza hepatică?

Tratamentele pentru ciroza hepatică sunt enumerate mai jos.

• Modificări ale stilului de viață: Include eliminarea sării din dietă și oprirea consumului de alcool pentru a preveni deteriorarea ficatului în continuare.
• Medicamente: Medicii folosesc diuretice precum spironolactona și furosemidul pentru a ajuta la gestionarea retenției de lichide; ei folosesc ursodiol pentru ciroza biliară primară pentru a încetini afectarea ficatului.
• Managementul cauzelor subiacente: tratarea unor afecțiuni precum hepatita virală cu antivirale sau corticosteroizi pentru a reduce inflamația.
• Monitorizare și îngrijire de sprijin: teste regulate de laborator, monitorizare cu ultrasunete și consiliere pentru gestionarea bolilor hepatice cronice.
• Transplant hepatic: Medicii efectuează un transplant de ficat ca singura opțiune de tratament viabilă pentru a înlocui ficatul afectat în cazurile severe.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu ciroză hepatică?

Riscurile pentru persoanele cu ciroză hepatică sunt enumerate mai jos.

• Insuficiență hepatică: ficatul își pierde capacitatea de a îndeplini funcții esențiale, ducând la complicații care pun viața în pericol.
• Hipertensiune portală: complicații grave, inclusiv varice și ascită, apar din creșterea tensiunii arteriale în vena portă.
• Cancer la ficat: Persoanele cu ciroză cresc semnificativ riscul de a dezvolta carcinom hepatocelular, mai ales dacă hepatita B sau C provoacă cancerul hepatic.
• Sângerare: Din cauza funcției hepatice afectate, există un risc crescut de sângerare ușoară sau vânătăi.
• Infecții: Persoanele cu ciroză sunt mai susceptibile la infecții, în special la peritonita bacteriană spontană și la alte infecții sistemice.

Cum să previi ciroza hepatică?

Pentru a preveni ciroza hepatică, indivizii evită consumul excesiv de alcool, deoarece alcoolul dăunează semnificativ celulelor hepatice și duce la cicatrici. Mențineți o dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, limitând în același timp aportul de sare pentru a susține sănătatea ficatului. Exercițiile fizice regulate și menținerea unei greutăți sănătoase reduc riscul de boli hepatice. Prevenirea infecțiilor cu hepatită virală prin vaccinare și practici sigure, precum și precauția cu medicamentele și evitarea expunerii la toxine sunt măsuri preventive importante. În cele din urmă, gestionarea afecțiunilor subiacente, cum ar fi boala ficatului gras și hepatita cronică, protejează ficatul de deteriorarea ulterioară.

Cum este diagnosticată ciroza hepatică?

Ciroza hepatică este diagnosticată printr-o combinație de metode, inclusiv un istoric medical amănunțit, examen fizic și diverse teste de laborator. Testele de sânge, cum ar fi testele funcției hepatice, hemograma completă (CBC) și timpul de protrombină, ajută la evaluarea sănătății și funcției ficatului. Studiile imagistice, inclusiv ultrasunetele, tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), oferă dovezi vizuale ale cicatricilor și anomaliilor hepatice. Medicii au efectuat o biopsie hepatică pentru a determina amploarea leziunilor hepatice și pentru a identifica cauza de bază a cirozei. Detectarea precoce a cirozei este crucială, deoarece rămâne asimptomatică în stadiile inițiale.

Când să consultați un medic despre ciroza hepatică?

Consultați un medic cu privire la ciroza hepatică atunci când dezvoltați simptome precum icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), umflare abdominală (ascita) sau durere abdominală persistentă. Solicitați imediat asistență medicală dacă aveți vărsături cu sânge sau dacă ascita dumneavoastră se agravează brusc. Controalele regulate sunt esențiale, mai ales dacă aveți factori de risc cum ar fi consumul cronic de alcool, antecedente familiale de boli hepatice sau expunerea la virusuri hepatitice. Medicii analizează pacienții cu ciroză pentru cancer hepatic folosind teste cu alfa-fetoproteine ​​și ecografii la fiecare șase luni. Un furnizor de asistență medicală trebuie să evalueze starea ficatului și să ajusteze tratamentul în consecință dacă simptomele persistă sau se agravează.

Care sunt specialitățile medicului care tratează ciroza hepatică?

Specialitățile medicului care tratează ciroza hepatică sunt hepatologia și gastroenterologia. Hepatologii sunt specializați în diagnosticarea și gestionarea bolilor hepatice, inclusiv ciroza, și se concentrează pe cauzele și complicațiile care stau la baza afecțiunii. Gastroenterologii diagnostichează și tratează bolile hepatice deoarece au pregătire în afecțiuni gastrointestinale și hepatice. Chirurgii de transplant hepatic participă activ la procesul de tratament pentru pacienții cu ciroză în stadiu terminal, în special în cazurile severe. Îngrijirea cuprinzătoare implică o echipă multidisciplinară care să abordeze complexitățile cirozei și complicațiile acesteia.

Cum poți trata ciroza hepatică acasă?

Puteți trata ciroza hepatică acasă, făcând modificări semnificative ale stilului de viață, menite să reducă tensiunea hepatică și să promoveze sănătatea generală. Tratamentul include evitarea completă a alcoolului, urmarea unei alimentații sănătoase, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine ​​slabe, limitând în același timp aportul de grăsimi și sare pentru a gestiona retenția de lichide. Exercițiile fizice regulate ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea pierderii musculare, iar hidratarea menține sănătatea esențială. Persoanele iau în considerare suplimentele alimentare pentru a aborda malnutriția și se consultă cu profesioniștii din domeniul sănătății pentru sfaturi personalizate, inclusiv posibile vaccinări și medicamente pentru gestionarea simptomelor. Lucrează îndeaproape cu furnizorii de asistență medicală pentru a monitoriza starea și a preveni complicațiile în timp ce gestionează eficient îngrijirea la domiciliu.

Ce se întâmplă dacă lași netratată ciroza hepatică?

Dacă lăsați ciroza hepatică să nu fie tratată, afecțiunea se agravează progresiv, ducând la complicații severe, cum ar fi insuficiență hepatică, hipertensiune portală și un risc crescut de cancer la ficat. Țesutul cicatricial continuă să înlocuiască celulele hepatice sănătoase, afectând capacitatea ficatului de a îndeplini funcții esențiale precum detoxifierea și metabolismul. Icterul, ascita (acumularea de lichid în abdomen) și encefalopatia hepatică (disfuncția creierului) se dezvoltă ca simptome. Ciroza netratată duce la afecțiuni care pun viața în pericol, necesitând un transplant de ficat ca singur tratament definitiv pentru boala hepatică în stadiu terminal. Profesioniștii din domeniul sănătății monitorizează și gestionează în mod regulat persoanele afectate pentru a îmbunătăți rezultatele și calitatea vieții.

Care este prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au ciroză hepatică?

Prognosticul (prognosticul) pentru persoanele care au ciroză hepatică este foarte variabil și depinde de mai mulți factori, inclusiv stadiul bolii, cauza de bază și starea generală de sănătate a individului. Pacienții aflați în stadiile incipiente ale cirozei compensate au o speranță de viață de peste 15 ani, în timp ce cei cu ciroză decompensată au o speranță de viață medie de aproximativ șapte ani. Prezența complicațiilor, precum hipertensiunea portală sau cancerul de ficat, reduce semnificativ speranța de viață. Diagnosticul și tratamentul precoce îmbunătățesc rezultatele, iar transplantul de ficat oferă o șansă de supraviețuire prelungită în cazurile severe. Indivizii din clasa A din clasificarea Child-Pugh au un prognostic mai bun și o speranță de viață de 15 până la 20 de ani.

Cât durează ciroza hepatică?

Ciroza hepatică durează durate diferite, în funcție de mai mulți factori, inclusiv stadiul bolii și prezența complicațiilor. Pacienții aflați în stadiile incipiente ale cirozei compensate au o speranță de viață de peste 15 ani, în timp ce ciroza decompensată are ca rezultat o speranță de viață medie de aproximativ 7 ani. Persoanele cu ciroză au o speranță de viață cuprinsă între 2 și 12 ani fără transplant de ficat. Evoluția cirozei este influențată de leziunile hepatice în curs, de stilul de viață și de eficacitatea tratamentului. Ciroza duce la complicații severe și reduce speranța de viață dacă o persoană nu gestionează corect ciroza.

Care este procentul din populația de cuvinte care are ciroză hepatică?

Procentul populației mondiale care are ciroză hepatică este de aproximativ 2,4%. Ciroza a provocat 1.472.011 decese la nivel mondial în 2019, indicând impactul semnificativ al cirozei asupra sănătății globale. Prevalența în creștere a obezității și consumul crescut de alcool sunt factori care contribuie la dezvoltarea cirozei. Ciroza reprezintă calea histologică comună finală pentru diferite boli hepatice cronice, făcând ciroza o afecțiune critică de abordat în sănătatea publică.

Care sunt cele mai probabile persoane să facă ciroză hepatică?

Oamenii cel mai probabil să facă ciroză hepatică sunt cei care consumă intens alcool, deoarece persoanele cu antecedente de abuz de alcool au un risc semnificativ mai mare. Indivizii supraponderali sau obezi, precum și cei cu diabet zaharat de tip 2, au mai multe șanse de a dezvolta ciroză din cauza factorilor metabolici asociați. Persoanele cu boli hepatice cronice, cum ar fi hepatita B sau C, prezintă un risc crescut, mai ales dacă acele persoane consumă alcool. Bărbații sunt mai susceptibili la ciroză decât femeile, iar afecțiunea este mai frecventă la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani. În cele din urmă, anumite grupuri etnice, cum ar fi japonezii americani, nativii din Hawaii și persoanele hispanice/latino, se confruntă cu o incidență mai mare de non-alcoolice. boala ficatului gras, care duce la ciroza.

De ce faci ciroză hepatică?

Obțineți ciroză hepatică din cauza leziunilor pe termen lung ale ficatului de la diverși factori, inclusiv abuzul cronic de alcool, infecții cu hepatită virală (cum ar fi hepatita B și C) și afecțiuni precum steatohepatita asociată disfuncției metabolice (MASH). Deteriorarea continuă duce la înlocuirea celulelor hepatice sănătoase cu țesut cicatricial, afectând capacitatea ficatului de a funcționa corect. Anumite medicamente, predispoziții genetice și alegeri ale stilului de viață contribuie la alți factori. Ciroza cauzează complicații grave, cum ar fi insuficiența hepatică și hipertensiunea portală, pe măsură ce ficatul devine din ce în ce mai cicatrici. Detectarea și gestionarea cauzelor subiacente încetinesc progresia cirozei precoce.

Cine sunt celebrii oameni cu ciroză hepatică?

Persoanele celebre cu ciroză hepatică sunt enumerate mai jos.

• Billie Holiday: o cântăreață și muzician renumit care a murit din cauza cirozei hepatice.
• John Cassavetes: un actor de film cunoscut pentru munca sa influentă în cinema, care a murit din cauza cirozei hepatice.
• Mustafa Kemal Atatürk: Fondatorul Turciei moderne, care a murit din cauza cirozei hepatice.
• Franklin Pierce: Al 14-lea președinte al Statelor Unite, care a murit din cauza cirozei hepatice.
• O. Henry: Un celebru scriitor de povestiri Amerishort a murit din cauza cirozei hepatice.

Care este istoricul cirozei hepatice?

Istoria cirozei hepatice este marcată de contribuții semnificative ale diferitelor personalități medicale de-a lungul secolelor. John Browne a descris pentru prima dată ciroza în 1685, caracterizând ciroza ca ficatul care apare „glandulos”, în timp ce René Laennec a inventat termenul „ciroză” în 1819, derivat din cuvântul grecesc „kirrhos”, care se referă la culoarea gălbuie a ficatului bolnav. Cercetătorii au publicat primele descrieri clinice și patologice ale cirozei în 1761, iar la sfârșitul anilor 1800, comunitatea medicală a recunoscut ficatul gras ca fiind asociat cu fibroza hepatică și ciroza. Înțelegerea cirozei a evoluat, ducând la recunoașterea actuală a cirozei ca stadiu terminal al bolii hepatice cronice caracterizată prin cicatrici extinse și afectarea funcției hepatice, cu identificarea diverselor cauze, inclusiv abuzul cronic de alcool și hepatita virală, în timp.