Artrita reumatoidă: definiție, tipuri, simptome, cauze, tratamente, riscuri și prevenire

Ce este artrita reumatoidă?

Artrita reumatoidă este un tip de boală cunoscută sub numele de tulburare inflamatorie cronică care afectează articulațiile, dar afectează alte organe și sisteme din organism. Medicii clasifică boala ca fiind o afecțiune autoimună, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar atacă în mod greșit țesuturile proprii ale corpului, în special mucoasa sinovială a articulațiilor. Răspunsul imun duce la inflamație persistentă, provocând durere, umflare și rigiditate în zonele afectate.Natura sistemică a artritei reumatoide (RA) o caracterizează, ceea ce înseamnă că RA provoacă simptome dincolo de articulații și afectează diferite organe, cum ar fi ochii, plămânii și inima. Boala începe insidios, cu simptome dezvoltându-se pe parcursul săptămânilor până la luni. Pacienții experimentează mai întâi dureri articulare, în special în articulațiile mici, cum ar fi cele de la mâini, încheieturi și picioare, deși implică și articulații mai mari.Inflamația persistentă, care duce la deteriorarea și deformarea articulațiilor în timp, este caracteristica caracteristică a artritei reumatoide. Medicii pot vedea că această afecțiune cronică este progresivă, ceea ce înseamnă că un management inadecvat agravează artrita reumatoidă. Aproximativ 70% dintre persoanele care trăiesc cu poliartrită reumatoidă prezintă simptome semnificative, inclusiv oboseală, febră și o senzație generală de rău, în plus față de simptomele primare legate de articulații.Medicii diagnostichează artrita reumatoidă pe baza unei combinații de evaluare clinică, istoricul pacientului și teste de laborator care includ markeri de inflamație și autoanticorpi, cum ar fi factorul reumatoid (RF) și anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA).Cercetătorii au estimat că aproximativ 18 milioane de oameni din întreaga lume trăiau cu artrită reumatoidă începând cu 2019. Afecțiunea afectează persoanele în mod diferit, unii indivizi prezentând simptome ușoare, în timp ce alții se confruntă cu limitări severe în activitățile lor zilnice din cauza durerii și disfuncției articulare.Artrita reumatoidă este o boală complexă care necesită o abordare cuprinzătoare a tratamentului, care implică medicamente pentru reducerea inflamației și gestionarea simptomelor, terapie fizică și modificări ale stilului de viață pentru a îmbunătăți calitatea vieții.

Care sunt tipurile de artrită reumatoidă?

Tipurile de artrită reumatoidă sunt artrita reumatoidă seropozitivă, artrita reumatoidă seronegativă și artrita idiopatică juvenilă.

Artrita reumatoidă seropozitivă: Anticorpii specifici, cum ar fi factorul reumatoid (RF) și anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA), caracterizează tipul de artrită reumatoidă seropozitivă din sânge. Poliartrita reumatoidă seropozitivă este cea mai comună formă de artrită reumatoidă și este asociată cu o progresie mai severă a bolii și leziuni articulare.

Artrita reumatoidă seronegativă: Persoanele cu poliartrita reumatoidă seronegativă test negativ pentru anticorpii menționați mai sus. În ciuda absenței acestor markeri specifici, persoanele cu poliartrită reumatoidă seronegativă încă experimentează simptome și leziuni articulare pe care le cauzează artrita reumatoidă. Medicii consideră că tipul de artrită reumatoidă seronegativă este mai dificil de diagnosticat din cauza lipsei markerilor serologici.
Artrita idiopatică juvenilă (JIA): Tipul de artrită idiopatică juvenilă afectează copiii și cuprinde mai multe subtipuri. Artrita persistentă la una sau mai multe articulații caracterizează artrita idiopatică juvenilă, care are prezentări și rezultate diferite în comparație cu formele adulte de artrită reumatoidă.Medicii clasifică artrita reumatoidă pe baza prezenței unor simptome specifice și a gradului de implicare a articulațiilor pe lângă aceste tipuri principale. Cercetătorii cunosc boala pentru natura sa sistemică, care afectează nu numai articulațiile, ci și alte organe și sisteme din organism, ceea ce duce la o varietate de simptome dincolo de durerile articulare, cum ar fi oboseala și starea de rău.Înțelegerea acestor tipuri permite diagnosticarea și tratamentul eficient, deoarece strategiile de management variază în funcție de tipul specific de artrită reumatoidă pe care indivizii îl experimentează.

Care sunt simptomele artritei reumatoide?

Simptomele artritei reumatoide sunt enumerate mai jos.

Dureri articulare: durere persistentă la nivelul articulațiilor, în special în articulațiile mici ale mâinilor și picioarelor.
Umflare: Inflamație care duce la umflarea articulațiilor, însoțită de căldură și sensibilitate.
Rigiditate: rigiditate articulară care este mai gravă dimineața sau după perioade de inactivitate.

Sensibilitate: Articulațiile afectate devin mai sensibile și mai dureroase atunci când se aplică presiune.
Oboseală: o senzație generală de oboseală și lipsă de energie, care este comună în rândul persoanelor cu poliartrită reumatoidă.
Febră: Inflamația sistemică indică febră de grad scăzut.

Scăderea amplitudinii de mișcare: capacitatea redusă de a mișca liber articulațiile afectate.
Noduli: Corpul dezvolta noduli reumatoizi sub piele, in apropierea articulatiilor.
Durere în piept: Inflamația plămânilor provoacă pleurezie sau durere în piept la respirație.

Ochi și gură uscați: artrita reumatoidă însoțește simptomele sindromului Sjögren.
Simptome oculare: Inflamația provoacă arsuri, mâncărime și scurgeri din ochi.
Deformări articulare: Inflamația persistentă a cauzat leziuni articulare și deformări în timp.

Simptome sistemice: Inflamația afectează alte organe și duce la simptome precum probleme pulmonare și cardiace.
Rigiditate matinală: rigiditate care durează o perioadă îndelungată după trezire.
Stare generală de rău: o senzație de rău sau disconfort care nu este specifică niciunui simptom.Severitatea acestor simptome variază și se dezvoltă treptat pe parcursul săptămânilor până la luni.

Care sunt cauzele artritei reumatoide?

Cauzele artritei reumatoide sunt enumerate mai jos.

Necunoscut: Cercetătorii cred că diverși factori contribuie la cauza exactă a artritei reumatoide, care rămâne neclară.
Factori genetici: Cercetătorii au sugerat că o predispoziție genetică este un factor în dezvoltarea artritei reumatoide, ceea ce indică faptul că anumite gene cresc susceptibilitatea.

Factori de mediu: Declanșatorii de mediu, cum ar fi fumul de tutun și poluarea aerului, influențează semnificativ apariția poliartritei reumatoide.
Factori hormonali: Modificările și factorii hormonali influențează riscul de apariție a poliartritei reumatoide, iar afecțiunea este mai răspândită la femei.
Factori imunologici: Disfuncția sistemului imunitar este esențială pentru artrita reumatoidă, deoarece sistemul imunitar atacă în mod greșit țesuturile proprii ale corpului.

Factori infecțioși: Anumite infecții, cum ar fi cele cauzate de virusul Epstein-Barr, Escherichia coli și hepatita C, au fost sugerate ca potențiali contributori la răspunsul autoimun în artrita reumatoidă.
Factori socioeconomici: Statutul socioeconomic influențează riscul și gestionarea poliartritei reumatoide, afectând accesul la asistență medicală și alegerile privind stilul de viață.
Combinație de factori: se crede că o combinație de factori genetici, de mediu, hormonali, imunologici, infecțioși și socioeconomici inițiază și exacerbează starea.

Activarea sistemului imunitar: cu ani înainte de apariția simptomelor, sistemul imunitar se activează, indicând o interacțiune complexă a factorilor care duc la apariția bolii.Acești factori contribuie în mod colectiv la natura inflamatorie cronică a artritei reumatoide, ducând la afectarea articulațiilor și la simptome sistemice.

Care sunt tratamentele pentru artrita reumatoidă?

Tratamentele pentru artrita reumatoidă sunt enumerate mai jos.

Medicamente antireumatice care modifică boala (DMARD): medicamente care încetinesc progresia bolii și previn afectarea articulațiilor. DMARD obișnuite includ:.

Metotrexat: tratamentul de primă linie; cunoscut sub numele de marcă Trexall și Otrexup.
Leflunomidă: Cunoscut sub numele de marcă Arava.
Hidroxiclorochina: Cunoscută sub numele de marcă Plaquenil.

Sulfasalazina: Cunoscută sub numele de marcă Azulfidine.
Inhibitori Janus Kinaze (JAK): O clasă mai nouă de medicamente orale care vizează căi specifice în răspunsul imun. Inhibitorii JAK includ:.
Tofacitinib: Cunoscut sub numele de marcă Xeljanz.

Baricitinib: Cunoscut sub numele de marcă Olumiant.
Upadacitinib: Cunoscut sub numele de marcă Rinvoq.
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Medicamente care reduc durerea și inflamația, dar nu încetinesc progresia bolii. AINS oferă o ameliorare rapidă a simptomelor.

Corticosteroizi: Utilizați pentru ameliorarea pe termen scurt a inflamației și a simptomelor, în combinație cu DMARD.
Kinetoterapie: implică exerciții și tehnici de îmbunătățire a funcției articulațiilor și de reducere a rigidității.
Terapie ocupațională: Ajută pacienții să își adapteze activitățile zilnice pentru a minimiza stresul asupra articulațiilor.

Modificări ale stilului de viață: Include exerciții fizice, modificări ale dietei și tehnici de reducere a stresului pentru a îmbunătăți sănătatea generală și a gestiona simptomele.
Chirurgie: Medicii efectuează intervenții chirurgicale pentru repararea sau înlocuirea articulațiilor deteriorate.
Remedii la domiciliu: Uleiurile de pește și acizii grași omega-3 oferă o oarecare ușurare, dar nu sunt la fel de eficiente ca DMARD-urile.

Educația pacientului: Învățarea despre boală și strategiile de management ale acesteia duce la un tratament eficient.
Terapii complementare: masajul și consilierea ajută la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.Planul de tratament pentru artrita reumatoidă este adaptat individului, luând în considerare simptomele specifice ale individului, starea de sănătate și răspunsul la terapie.

Care sunt riscurile pentru persoanele cu poliartrită reumatoidă?

Riscurile pentru persoanele cu artrită reumatoidă sunt enumerate mai jos.

Osteoporoza: Artrita reumatoida creste riscul de a dezvolta osteoporoza din cauza inflamatiei cronice si a anumitor medicamente.
Noduli reumatoizi: Boala determină pacienții să dezvolte noduli subcutanați.
Ochi și gură uscați: artrita reumatoidă duce la sindromul Sjögren, provocând uscăciune la nivelul mucoaselor.

Infecții: Disfuncția sistemului imunitar și tratamentele imunosupresoare cresc riscul de infecții.
Compoziție corporală anormală: modificările metabolismului și ale activității fizice modifică compoziția corporală, inclusiv obezitatea.
Sindromul de tunel carpian: nervii din încheietura mâinii se comprimă din cauza inflamației, ducând la simptome precum furnicături și amorțeală.

Boli cardiovasculare: Exista un risc crescut de probleme cardiace, inclusiv boala coronariana.
Boala pulmonară: Inflamația afectează țesutul pulmonar, ducând la complicații precum boala pulmonară interstițială.
Leziuni articulare: Inflamația cronică provoacă leziuni ireversibile ale articulațiilor în timp.

Mielopatie cervicală: Coloana cervicală suferă leziuni, ducând la simptome neurologice.
Sindromul metabolic: Sindromul metabolic, care include obezitatea, hipertensiunea arterială și dislipidemia, afectează aproape 40% dintre persoanele cu poliartrită reumatoidă.

Cum să previi artrita reumatoidă?

Pentru a preveni artrita reumatoidă, indivizii adoptă mai multe modificări ale stilului de viață. Renunțarea la fumat este crucială, deoarece renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de a dezvolta boala, fumatul fiind un factor de risc major modificabil. O dietă echilibrată, precum dieta mediteraneană bogată în legume și acizi grași omega-3, scade riscul prin menținerea unei greutăți sănătoase. Activitatea fizică regulată este esențială, deoarece activitatea fizică regulată ajută la întărirea mușchilor din jurul articulațiilor și reduce oboseala. Îmbunătățirea sănătății bucale și gestionarea stresului sunt pași importanți în reducerea probabilității de a dezvolta artrită reumatoidă.

Cum este diagnosticată artrita reumatoidă?

Artrita reumatoidă este diagnosticată printr-o combinație de evaluare clinică, istoricul pacientului și teste de laborator. Medicii efectuează un examen fizic pentru a evalua sensibilitatea articulațiilor, umflarea, căldura și mișcarea limitată, în timp ce caută semne sistemice, cum ar fi febră sau umflături sub piele. Testele de sânge, inclusiv factorul reumatoid (RF) și anticorpii anti-proteine citrulinate (ACPA), ajută la identificarea markerilor de inflamație și autoimunitate. Medicii folosesc teste imagistice precum raze X, RMN sau ultrasunete pentru a detecta leziunile și inflamațiile articulare, deși nu sunt instrumentele principale de diagnosticare. Medicii consideră că diagnosticarea poliartritei reumatoide este dificilă, mai ales în stadiile incipiente, când simptomele sunt ușoare și nu sunt ușor de identificat.

Când să consultați un medic despre artrita reumatoidă?

Artrita reumatoidă este diagnosticată printr-o combinație de istoric medical, examen fizic și teste de laborator care evaluează inflamația și autoanticorpii. Consultați un medic dacă aveți simptome articulare care durează trei zile sau mai mult, aveți mai multe episoade de simptome articulare în decurs de o lună sau aveți un diagnostic de artrită reumatoidă. Ar trebui să solicitați asistență medicală dacă aveți disconfort persistent, umflare sau dureri articulare severe și persistente mai mult de câteva zile. Intervenția precoce este crucială, deoarece artrita reumatoidă netratată duce la afectarea articulațiilor și complicații sistemice. Contactați furnizorul dumneavoastră de asistență medicală dacă simptomele se agravează sau nu se ameliorează cu tratamentele la domiciliu.

Care sunt specialitățile doctorilor care tratează artrita reumatoidă?

Specialitățile medicilor care tratează artrita reumatoidă sunt medicii reumatologi, specializați în diagnosticul și tratamentul artritei și altor boli reumatismale. Afecțiunile autoimune sistemice, cum ar fi artrita reumatoidă, sunt monitorizate de medicii primari. Medicii tratează durerile articulare și afecțiunile conexe. Asistentele de reumatologie sprijină pacienții educându-i despre artrita reumatoidă și tratamentele acesteia. Consultarea cu kinetoterapeuți și psihologi îi ajută pe pacienți să gestioneze impactul poliartritei reumatoide asupra vieții lor de zi cu zi.

Cum poți trata artrita reumatoidă acasă?

Puteți trata artrita reumatoidă acasă, folosind o varietate de remedii naturale și modificări ale stilului de viață. O dietă antiinflamatoare bogată în acizi grași omega-3, cum ar fi uleiul de pește, și condimente precum turmericul ajută la reducerea inflamației. Exercițiile regulate, întinderea și practicile precum yoga și tai chi îmbunătățesc flexibilitatea articulațiilor și reduc rigiditatea. Băile calde sau tratamentele calde cu parafină ameliorează durerea, în timp ce tehnicile de atenție și ameliorarea stresului sporesc starea generală de bine. O ameliorare suplimentară a durerii și sprijin pentru sănătatea articulațiilor provin din creme topice, masaj și acupunctură.

Ce se întâmplă dacă lași artrita reumatoidă să nu fie tratată?

Dacă lăsați artrita reumatoidă să nu fie tratată, aceasta duce la afectarea semnificativă și permanentă a articulațiilor, deoarece inflamația la nivelul articulațiilor persistă și se agravează în timp. Afecțiunea netratată are ca rezultat deformări severe ale articulațiilor, pierderea funcției și dizabilitate crescută, care afectează calitatea vieții pacientului. Complicațiile dincolo de articulații, inclusiv bolile cardiovasculare, problemele pulmonare și inflamația ochilor, apar din artrita reumatoidă netratată. Inflamația sistemică crește riscul de mortalitate excesivă și dăunează organelor majore. Natura cronică a artritei reumatoide necesită un tratament precoce și adecvat pentru a preveni aceste rezultate grave.

Care este prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care suferă de artrită reumatoidă?

Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care suferă de poliartrită reumatoidă este variabilă, mulți indivizi întâmpinând o reducere semnificativă a speranței de viață, potențial cu 10 până la 15 ani, în special dacă nu sunt tratate. Mulți pacienți își gestionează simptomele și trăiesc până la 80 sau 90 de ani cu simptome relativ ușoare, inclusiv utilizarea de medicamente antireumatice modificatoare de boală (DMARD) cu diagnosticare precoce și tratament adecvat. Complicațiile care scurtează durata de viață rezultă din boală, iar persoanele netratate se confruntă cu un risc mai mare de mortalitate, fiind de două ori mai susceptibile de a muri comparativ cu cei fără poliartrită reumatoidă. În ciuda naturii cronice a artritei reumatoide, progresele în tratament au îmbunătățit rezultatele, permițând unui număr substanțial de pacienți să obțină o remisiune sau o ameliorare semnificativă a simptomelor. Prognosticul pentru persoanele cu poliartrită reumatoidă este mai bun cu un management proactiv și cu respectarea planurilor de tratament.

Cât durează artrita reumatoidă?

Artrita reumatoidă durează toată viața, deoarece este o afecțiune inflamatorie cronică care nu dispare. Perioadele de erupții și remisiune caracterizează boala, erupțiile care durează de la câteva ore până la câteva săptămâni sau chiar luni dacă nu sunt tratate. Oamenii se confruntă cu o criză de artrită reumatoidă care durează în medie aproximativ 9 zile, dar durata variază semnificativ de la o persoană la alta. Inflamația persistentă provoacă leziuni articulare și alte complicații sistemice în timp. Managementul eficient și tratamentul controlează simptomele și îmbunătățesc calitatea vieții.

Care este procentul din populația de cuvinte care are artrită reumatoidă?

Procentul populației mondiale care suferă de artrită reumatoidă este de aproximativ 1% până la 2%. Cercetările sugerează că până la 1% din populația globală este afectată de poliartrită reumatoidă, estimările indicând că aproximativ 18 milioane de oameni din întreaga lume trăiau cu poliartrită reumatoidă începând cu 2019. Prevalența este semnificativ mai mare la femei, care au șanse de aproximativ două ori mai mari să sufere de poliartrită reumatoidă. fi afectat în comparație cu bărbații. Prevalența poliartritei reumatoide crește în special la femeile de peste 55 de ani, apropiindu-se de 5% pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.

Cine sunt cei mai probabili oameni să facă artrită reumatoidă?

Cele mai probabile persoane de a face artrită reumatoidă sunt femeile, deoarece acestea au șanse de două până la trei ori mai mari de a dezvolta această afecțiune decât bărbații. Vârsta mijlocie, în special între 30 și 60 de ani, marchează începutul bolii, deși oamenii pot dezvolta artrită reumatoidă la orice vârstă. Persoanele cu antecedente familiale de artrită reumatoidă au un risc crescut, rudele având un risc de 0,8% față de 0,5% pentru cei fără un astfel de istoric. Riscul de a dezvolta poliartrită reumatoidă crește odată cu vârsta, atingând un vârf în rândul adulților cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani. Factorii hormonali influențează probabilitatea apariției poliartritei reumatoide, această tulburare autoimună.

De ce faci artrită reumatoidă?

Faceți artrită reumatoidă din cauza unei combinații de factori genetici, hormonali și de mediu care determină sistemul imunitar să atace în mod greșit mucoasa sinovială a articulațiilor. Răspunsul autoimun duce la inflamație persistentă, ducând la durere, umflare și rigiditate în articulațiile afectate. Predispoziția genetică influențează semnificativ apariția poliartritei reumatoide, împreună cu factorii de mediu precum fumatul și dieta. Factorii stilului de viață și istoricul familial cresc riscul de a dezvolta artrită reumatoidă. Cauza exactă rămâne neclară, dar interacțiunea acestor factori contribuie la dezvoltarea poliartritei reumatoide.

Cine sunt celebrii oameni cu poliartrită reumatoidă?

Persoanele celebre cu artrită reumatoidă sunt

Paula Abdul: o cântăreață, dansatoare și personalitate de televiziune care a discutat deschis despre lupta ei cu artrita reumatoidă.

Michael Kuluva: un designer de modă și o personalitate de televiziune cunoscut pentru susținerea sa în ceea ce privește artrita reumatoidă.
Clairo: O cântăreață și compozitoare care și-a împărtășit experiențele cu artrita reumatoidă.
Glenn Frey: Muzician regretat și membru fondator al Eagles, care suferea de artrită reumatoidă.

Kathleen Turner: o actriță cunoscută pentru rolurile din filme precum „Romancing the Stone”, care are o formă severă de artrită reumatoidă.
Camryn Manheim: o actriță și un avocat al conștientizării artritei reumatoide.
Megan Park: o actriță și realizatoare de film care a vorbit despre experiențele ei cu artrita reumatoidă.

Lucille Ball: Actrița și comediantul iconic diagnosticat cu artrită reumatoidă la o vârstă fragedă.
Tatum O’Neal: O actriță care a fost deschisă despre luptele ei cu artrita reumatoidă.
Christiaan Barnard: un chirurg inimii pionier care s-a ocupat de artrita reumatoidă.

Aida Turturro: O actriță cunoscută pentru rolul din „The Sopranos”, care suferă de artrită reumatoidă.
Seamus Mullen: un bucătar și autor care și-a împărtășit călătoria cu artrita reumatoidă.
Danielle Collins: O celebritate care a vorbit despre traiul cu artrita reumatoida.

Carrie Ann Inaba: O personalitate de televiziune și dansatoare care are artrită reumatoidă.
Caroline Wozniacki: Un medic a diagnosticat o fostă jucătoare de tenis profesionistă cu artrită reumatoidă.
Bob Mortimer: un comedian și actor care a discutat deschis despre diagnosticul său de artrită reumatoidă.

James Coburn: Un actor celebru care a avut artrită reumatoidă și a vorbit despre impactul acesteia asupra vieții sale.
Pierre-Auguste Renoir: Un pictor renumit care a suferit de artrită reumatoidă mai târziu în viață.
Peter Paul Rubens: Un pictor celebru cunoscut pentru lucrările sale în stil baroc, care suferea de artrită reumatoidă.

Care este istoricul poliartritei reumatoide?

Istoria poliartritei reumatoide este bogată și complexă, cuprinzând secole și reflectând înțelegerea evoluției bolii. Alfred Baring Garrod a inventat pentru prima dată termenul „artrită reumatoidă” în 1858 pentru a înlocui termenii mai vechi cu noua denumire. Cercetătorii au urmărit descrierile pacienților care probabil au suferit de artrită reumatoidă până la sfârșitul anilor 1700, cu relatări mai detaliate apărute la începutul anilor 1800. Primele studii care discutau despre indivizi cu artrită reumatoidă au fost scrise în 1800 de un student francez la medicină. Cercetătorii sugerează că artrita reumatoidă a existat cu mult înainte de aceste descrieri, cu indicii ale bolii în Europa încă din secolul al VII-lea și în America încă din 8000 î.Hr. Aceste dovezi indică posibilitatea ca artrita reumatoidă să fi fost o afecțiune problematică pentru omenire de-a lungul istoriei, așa cum a propus Archibald Garrod, care a susținut că artrita reumatoidă nu a fost doar o boală modernă, ci una care i-a afectat și pe strămoșii noștri. Cercetătorii au documentat indicii de boli reumatologice, inclusiv artrita reumatoidă și guta, cu reprezentări ale mâinilor deformate în picturi din secolul al XVI-lea sugerând prezența artritei reumatoide de-a lungul istoriei. Dezbaterea în jurul istoriei poliartritei reumatoide continuă, unii considerând artrita reumatoidă ca o afecțiune modernă potențial exacerbată de factorii de mediu, cum ar fi toxinele și modificările stilului de viață, în timp ce alții subliniază prezența sa de lungă durată. Înțelegerea poliartritei reumatoide a evoluat semnificativ începând cu secolul al XIX-lea, în special în ceea ce privește tratamentul. Introducerea cortizonului în 1949 a marcat un moment esențial în managementul poliartritei reumatoide, trimițând unde de șoc în comunitatea medicală și oferind noi speranțe pacienților. Astăzi, profesioniștii din domeniul medical recunosc artrita reumatoidă ca fiind o boală inflamatorie sistemică cronică de cauză necunoscută, caracterizată prin inflamație persistentă care duce la afectarea articulațiilor și complicații sistemice. Cercetările moderne au identificat diferiți factori care contribuie la dezvoltarea artritei reumatoide, inclusiv predispoziția genetică, istoricul familial și factorii declanșatori de mediu. Medicii clasifică artrita reumatoidă drept o afecțiune autoimună, în care sistemul imunitar atacă în mod greșit țesuturile proprii ale corpului, în special mucoasa sinovială a articulațiilor. Acest răspuns autoimun are ca rezultat simptomele caracteristice ale durerii, umflăturilor și rigidității, care afectează articulațiile mici, dar pe cele mai mari. Cercetătorii au estimat că aproximativ 18 milioane de oameni din întreaga lume au trăit cu poliartrită reumatoidă în 2019, evidențiind impactul continuu al poliartritei reumatoide. Istoria poliartritei reumatoide reflectă o călătorie de descoperire, de la descrierile timpurii până la înțelegerea modernă a etiologiei complexe și a opțiunilor de tratament.

Menci

Hernia de disc: Definiție, Tipuri, Simptome, Cauze, Tratamente, Riscuri și Prevenire