Ce este anxietatea?
Anxietatea este un tip de afecțiune medicală caracterizată prin sentimente de teamă, teamă și neliniște. Răspunsul emoțional se manifestă ca o condiție medicală care duce la simptome atât mentale, cât și fizice. Anxietatea, fie ea usoara sau severa, este o reactie normala la stres; cu toate acestea, atunci când devine persistentă sau excesivă, indică o tulburare de anxietate, care este o afecțiune mintală mai gravă.Schimbările fizice, cum ar fi creșterea ritmului cardiac, transpirația, neliniștea și tensiunea, însoțesc anxietatea. Aceste simptome interferează cu viața de zi cu zi, făcând dificil pentru indivizi să se angajeze în activități normale. O persoană cu o tulburare de anxietate se confruntă cu îngrijorări continue care îi perturbă capacitatea de a se concentra, de a dormi sau de a menține relații sociale.Există diferite tipuri de tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate generalizată (GAD) și tulburarea de anxietate indusă de substanțe. Un sentiment persistent de anxietate sau groază caracterizează GAD, fără un declanșator specific, și duce la îngrijorare excesivă cu privire la diferite aspecte ale vieții. Tulburarea de anxietate indusă de substanțe rezultă din utilizarea abuzivă a medicamentelor, ducând la simptome de anxietate intensă sau de panică.Tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente tulburări mintale la nivel global, afectând aproximativ 301 milioane de oameni din 2019, cu o prevalență mai mare la femei comparativ cu bărbații. Tulburările de anxietate includ simptome precum atacuri de panică, sentimente de moarte și semne fizice precum creșterea tensiunii arteriale.O stare emoțională complexă care variază de la un răspuns normal la stres până la o afecțiune debilitantă necesită asistență medicală. Recunoașteți când anxietatea devine o problemă, în special atunci când temerile sau grijile sunt disproporționate față de situația reală sau când temerile sau grijile persistă în timp.
Care sunt tipurile de anxietate?
Tipurile de anxietate sunt enumerate mai jos.
- Tulburare de anxietate generalizată (TAG): caracterizată prin îngrijorare persistentă și excesivă cu privire la diferite aspecte ale vieții, fără un declanșator specific.
- Tulburare de panică: atacurile de panică recurente implică perioade bruște de frică intensă sau disconfort care includ simptome fizice, cum ar fi ritmul cardiac rapid, transpirație și sentimente de moarte iminentă. Atacurile de panică apar cu sau fără agorafobie, care este frica de a fi în situații în care evadarea este dificilă.
- Fobii specifice: Acestea sunt frici intense, iraționale de obiecte sau situații specifice, cum ar fi înălțimi, păianjeni sau zbor, care conduc la un comportament de evitare.
- Agorafobie: Oamenii se tem de a se afla în situații în care evadarea este dificilă sau ajutorul nu este disponibil în cazul unui atac de panică sau simptome similare, ceea ce duce la evitarea locurilor publice.
- Tulburarea de anxietate socială (SAD): O teamă intensă de situații sociale și de a fi judecat sau cercetat de alții caracterizează individul, ceea ce duce la evitarea interacțiunilor sociale.
- Tulburarea de anxietate de separare: această tulburare implică teamă sau anxietate excesivă cu privire la separarea de figurile de atașament, iar adulții experimentează, de asemenea, tulburarea de anxietate de separare.
- Mutism selectiv: O tulburare de anxietate complexă care afectează copiii, în care copiii nu reușesc să vorbească în situații sociale specifice, în ciuda faptului că vorbesc în alte situații, din cauza anxietății.
- Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): implică gânduri nedorite, intruzive (obsesii) și comportamente repetitive sau acte mentale (compulsii) efectuate pentru a reduce anxietatea.
- Tulburare de stres post-traumatic (PTSD): se dezvoltă după expunerea la un eveniment traumatic, ducând la simptome precum flashback-uri, coșmaruri și anxietate severă.
- Tulburare de anxietate indusă de substanțe: Rezultate din utilizarea abuzivă a drogurilor sau retragerea de la substanțe, ducând la simptome de anxietate.Tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente tulburări de sănătate mintală la nivel mondial, care afectează milioane de oameni și necesită tratament profesional pentru a gestiona eficient simptomele.
Care sunt simptomele anxietății?
Simptomele anxietății sunt enumerate mai jos.
- Nervozitate: oamenii experimentează adesea un răspuns emoțional comun atunci când stresul devine copleșitor.
- Neliniște: o senzație de a nu te putea relaxa sau de a sta nemișcat, însoțită de un sentiment de agitație.
- Tensiune: încordare fizică a mușchilor, care duce la disconfort sau durere.
- Panică: episoade bruște de frică sau disconfort intens, care duc la simptome fizice precum bătăile rapide ale inimii.
- Dificultate de concentrare: probleme de concentrare pe sarcini din cauza îngrijorării persistente sau a gândurilor de curse.
Care sunt cauzele anxietății?
Cauzele anxietății sunt enumerate mai jos.
- Genetica: Familiile se confrunta cu tulburari de anxietate, indicand o componenta ereditara.
- Factori de mediu: evenimentele de viață stresante sau negative declanșează anxietatea.
- Condiții de sănătate fizică: anxietatea crescută rezultă din boli cronice sau diagnostice grave de sănătate.
- Factori psihologici: Tulburările de anxietate rezultă din traumele copilăriei, izolarea socială și presiunile societale.
- Consumul de substanțe: Drogurile, cofeina și anumite medicamente exacerba simptomele de anxietate.
Care sunt tratamentele pentru anxietate?
Tratamentele pentru anxietate sunt enumerate mai jos.
- Psihoterapie: Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este foarte eficientă pentru anxietate și ajută la prevenirea viitoarelor episoade de anxietate.
- Medicamente: Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei și noradrenalinei (IRSN) sunt antidepresive prescrise pentru tulburările de anxietate.
- Tehnici de relaxare: Mindfulness și exercițiile de respirație profundă ajută la gestionarea simptomelor de anxietate.
- Exerciții fizice: Activitatea fizică regulată este benefică pentru reducerea anxietății și îmbunătățirea sănătății mintale generale.
- Grupuri de sprijin: implicarea cu alții care au experiențe similare oferă sprijin emoțional și strategii de coping.
Care sunt riscurile pentru persoanele cu anxietate?
Riscurile pentru persoanele cu anxietate sunt enumerate mai jos.
- Risc crescut de depresie: Persoanele cu anxietate se confruntă cu stres și îngrijorare constantă, ceea ce duce la depresie clinică.
- Risc crescut de tulburări legate de consumul de substanțe: Persoanele cu anxietate folosesc droguri sau alcool pentru a face față anxietății lor, ceea ce duce la abuz de substanțe.
- Risc crescut de gânduri și comportamente suicidare: Persoanele cu anxietate sporesc sentimentele de deznădejde, crescând riscul de idei și acțiuni suicidare.
- Probleme de sănătate fizică: Persoanele cu anxietate se confruntă cu stres prelungit asupra corpului, ceea ce duce la probleme precum boli de inimă, diabet și probleme gastro-intestinale.
- Izolarea socială: Persoanele cu anxietate evită situațiile sociale din cauza tulburărilor de anxietate, ceea ce duce la singurătate și la scăderea în continuare a sănătății mintale.
Cum să prevenim anxietatea?
Pentru a preveni anxietatea, persoanele mențin o dietă bine echilibrată, limitează consumul de alcool și cofeină și se angajează în activitate fizică regulată. Practicarea tehnicilor de management al stresului, cum ar fi mindfulness, meditație și respirație profundă, este benefică. Petrecerea timpului cu familia și prietenii favorizează conexiuni sociale puternice, oferă sprijin emoțional și reduce sentimentele de izolare. Indivizii trebuie să comunice deschis despre sentimente, deoarece discutarea preocupărilor ameliorează nivelul de anxietate. În cele din urmă, asigurarea unui somn adecvat și gestionarea stresului sunt componente cruciale în prevenirea apariției tulburărilor de anxietate.
Cum este diagnosticată anxietatea?
Anxietatea este diagnosticată printr-o evaluare medicală amănunțită care include un examen fizic și o evaluare detaliată a istoricului medical și mental al pacientului. Medicii generalisti, psihiatrii si psihologii intreaba despre simptomele pacientului, sentimentele de frica si anxietate si modul in care aceste simptome afecteaza functionarea zilnica. Examenele fizice și istoricul personal ajută la excluderea altor afecțiuni, în timp ce nu există teste de sânge specifice sau scanări imagistice pentru a diagnostica tulburările de anxietate. Medicii confirmă diagnosticul dacă simptomele sunt excesive, nerezonabile și provoacă suferință semnificativă sau tulburări în viața de zi cu zi. Tulburările de anxietate obișnuite includ tulburarea de anxietate generalizată (GAD), tulburarea de anxietate socială și tulburarea de panică, fiecare cu criterii distincte de diagnostic.
Când să consultați un medic despre anxietate?
Consultați un medic despre anxietate atunci când simptomele persistă timp de șase luni sau mai mult, afectând în mod semnificativ activitățile zilnice sau provocând stres. Dacă aveți dificultăți de concentrare, neliniște, iritabilitate, tulburări de somn sau tensiune musculară, ar trebui să căutați ajutor. Consultați un profesionist din domeniul sănătății dacă grijile dvs. par disproporționate cu situația sau dacă aveți gânduri negative despre dvs. Luați legătura, deoarece aceste simptome indică o afecțiune mai gravă dacă aveți simptome fizice precum durere în piept sau pierderea poftei de mâncare. Intervenția timpurie ajută la gestionarea anxietății și previne agravarea anxietății.
Care sunt specialitățile doctorilor care tratează anxietatea?
Specialitățile medicilor care tratează anxietatea sunt psihiatrii, psihologii, medicii primari, asistenții medicali de psihiatrie și medicii de familie. Psihiatrii sunt medici specializați în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor de sănătate mintală, prescriind medicamente pentru anxietate. Psihologii oferă consiliere și diferite tipuri de psihoterapie pentru a ajuta la gestionarea simptomelor de anxietate. Medicii primari efectuează evaluări inițiale și trimit pacienții către specialiști dacă este necesar. Asistentele medicale specializate și asistenții tratează tulburările de anxietate.
Cum poți trata anxietatea acasă?
Poți trata anxietatea acasă prin diverse remedii naturiste și prin modificări ale stilului de viață. Angajarea în exerciții fizice regulate, în special activități aerobe, ajută la reducerea stresului și îmbunătățește starea de spirit prin eliberarea de substanțe chimice care stimulează starea de spirit în creier. Meditația și exercițiile de respirație profundă încetinesc gândurile de curse și promovează relaxarea în practicile de mindfulness. Ceaiurile din plante precum mușețelul și balsamul de lămâie, împreună cu petrecerea timpului în natură sau cu animalele, ameliorează și mai mult simptomele de anxietate. Menținerea unei diete sănătoase, limitarea consumului de alcool și cofeina și conectarea cu cei dragi pentru sprijin este benefică.
Ce se întâmplă dacă lași anxietatea să nu fie tratată?
Dacă lăsați anxietatea să nu fie tratată, aceasta evoluează la probleme de sănătate mintală mai grave, inclusiv depresie și tulburări de panică, care duc la izolarea socială și la o scădere semnificativă a calității vieții. Anxietatea cronică cauzează probleme de sănătate fizică, cum ar fi tensiune arterială crescută, boli cardiovasculare și un sistem imunitar slăbit. Anxietatea netratată creează o buclă de auto-hrănire, în care stresul crescut și anxietatea se exacerba reciproc, ducând la tulburări cognitive precum ceața creierului și dificultăți de concentrare. Anxietatea netratată intensifică simptomele în timp, ceea ce face din ce în ce mai dificil să gestionezi activitățile și responsabilitățile zilnice. Anxietatea netratată duce la consecințe grave, inclusiv gânduri suicidare și o capacitate redusă de a lucra sau de a se angaja în situații sociale.
Care este prognoza (prognoza) pentru persoanele care suferă de anxietate?
Prognosticul (perspectivele) pentru persoanele care suferă de anxietate este pozitiv, în special cu un tratament adecvat. Profesioniștii din domeniul medical observă că aproximativ 50% dintre pacienți se confruntă cu o îmbunătățire în decurs de trei săptămâni de la începerea tratamentului și, în general, 77% dintre pacienți prezintă îmbunătățiri cu îngrijirea adecvată. Severitatea afecțiunii influențează semnificativ rezultatele individuale, unele cazuri fiind pe termen lung și cronice. În ciuda eficacității tratamentelor, doar aproximativ 36,9% dintre persoanele cu tulburări de anxietate caută ajutorul necesar, ceea ce duce la agravarea simptomelor și a complicațiilor dacă își lasă starea netratată. Intervenția precoce și accesul la tratament oferă un prognostic favorabil.
Cât durează anxietatea?
Anxietatea durează oriunde, de la un moment scurt la câțiva ani, în funcție de individ și de context. Anxietatea tipică durează zile sau până când cineva abordează factorul de stres, în timp ce tulburările de anxietate persistă luni sau chiar ani fără ameliorare. Atacurile de anxietate durează între câteva minute și câteva ore, atacurile de panică ajungând la maxim în 5 până la 30 de minute. Unii indivizi suferă de anxietate care durează doar câteva minute sau ore, în timp ce alții suferă o anxietate care persistă zile, săptămâni sau mai mult. Anxietatea pe termen lung afectează semnificativ viața și bunăstarea unei persoane dacă nu este tratată.
Care este procentul din populația de cuvinte care are anxietate?
Procentul populației mondiale care suferă de anxietate este de aproximativ 4%. Cifra de 4% se traduce la aproximativ 301 milioane de oameni la nivel global, după cum au raportat diverse studii. Estimările prevalenței tulburărilor de anxietate variază, variind de la 2,5% la 6,5% din populație. Aproape o treime dintre adulți experimentează o tulburare de anxietate la un moment dat în viața lor, notează cercetătorii. Experții recunosc tulburările de anxietate drept cele mai frecvente probleme de sănătate mintală la nivel mondial.
Cine sunt cei mai probabili oameni să sufere de anxietate?
Oamenii cel mai probabil să sufere de anxietate sunt femeile, care au o probabilitate de peste două ori mai mare decât bărbații de a experimenta o tulburare de anxietate în timpul vieții, cu o rată de prevalență de 23,4%. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani au cea mai mare probabilitate de a experimenta anxietate, la 28%. Acele persoane cu antecedente de traume din copilărie sau care au grijă de cineva cu o boală cronică prezintă un risc crescut. Tulburările de anxietate apar în familii, indicând o predispoziție genetică. Tulburările de anxietate afectează pe oricine, dar anumite categorii demografice, cum ar fi femeile și adulții mai tineri, se confruntă cu o susceptibilitate mai mare.
De ce ai anxietate?
Obțineți anxietate deoarece este un răspuns natural al omului la stres și amenințările percepute, care se manifestă ca sentimente de frică, groază și neliniște. Diferiți factori contribuie la anxietate, inclusiv expunerea la medii stresante (muncă, educație sau comunitate), experiențe de viață traumatice și probleme de sănătate. Trăsături precum timiditatea sau nervozitatea, împreună cu modelele de gândire negative, cresc riscul de a dezvolta tulburări de anxietate. Genetica și chimia creierului influențează modul în care indivizii experimentează anxietatea. Anxietatea persistentă indică o tulburare de anxietate care interferează semnificativ cu viața de zi cu zi și bunăstarea atunci când devine persistentă sau excesivă.
Cine sunt celebrii oameni cu anxietate?
Persoanele celebre cu anxietate sunt enumerate mai jos.
- Oprah Winfrey: Oprah Winfrey a vorbit despre experiențele ei cu anxietatea, inclusiv despre faptul că a avut aproape o cădere nervoasă și s-a confruntat cu anxietatea de înaltă funcționare.
- Stephen Colbert: Stephen Colbert s-a deschis despre tulburările sale de anxietate și despre importanța de a discuta public despre sănătatea mintală.
- Adele: Cântăreața și-a împărtășit luptele cu atacurile de panică și tulburările de anxietate.
- Emma Stone: Emma Stone a vorbit despre experiențele ei cu anxietatea și atacurile de panică.
- Selena Gomez: Selena Gomez a discutat despre tulburările ei de anxietate și atacurile de panică, pledând pentru conștientizarea sănătății mintale.
- Ryan Reynolds: Ryan Reynolds a experimentat anxietate pentru cea mai mare parte a vieții sale și subliniază importanța de a vorbi despre anxietate.
- Lady Gaga: Lady Gaga a vorbit despre sentimentele ei de anxietate și despre impactul pe care anxietatea îl are asupra vieții ei.
- Demi Lovato: Demi Lovato și-a împărtășit experiențele cu anxietatea și problemele de sănătate mintală.
- Kourtney Kardashian: Kourtney Kardashian a vorbit despre tulburările ei de anxietate.
- Michael Phelps: Michael Phelps, înotătorul olimpic, a discutat despre viața cu anxietate și atacuri de panică.
- Johnny Depp: Johnny Depp a menționat că suferă de anxietate socială.
- Scarlett Johansson: Scarlett Johansson și-a împărtășit experiențele cu atacurile de panică.
- Kristen Stewart: Kristen Stewart a vorbit despre sentimentele ei de anxietate.
- Big Sean: Big Sean a discutat despre luptele sale cu anxietatea.
- Chris Evans: Chris Evans a vorbit despre experiențele sale cu anxietatea.
- Khloe Kardashian: Khloe Kardashian și-a împărtășit experiențele cu anxietatea.
- Zayn Malik: Zayn Malik a vorbit despre abordarea anxietății.
- Ariana Grande: Ariana Grande a vorbit despre viața cu anxietate și atacuri de panică.
- Missy Elliott: Missy Elliott a simțit anxietate înainte de a cânta la Super Bowl.
- Joey Votto: Joey Votto a fost deschis cu privire la atacurile sale de panică.
- Kim Basinger: Kim Basinger a discutat despre experiențele ei cu atacurile de panică.
- Charlie Beljan: Charlie Beljan și-a împărtășit luptele cu atacurile de panică.
- Lena Dunham: Lena Dunham a vorbit despre tulburările ei de anxietate.
- Simone Biles: Simone Biles a discutat despre experiențele ei cu anxietatea.
- Zendaya: Zendaya este printre femeile celebre care se confruntă cu anxietatea.Acești indivizi au contribuit la creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele de anxietate și sănătate mintală prin deschiderea și advocacy.
Care este istoria anxietății?
Istoria anxietății este o călătorie complexă care se întinde de la reflecții filozofice antice până la înțelegerile medicale moderne. Medicii greci și latini au distins anxietatea de alte condiții, în timp ce filozofii stoici au recunoscut rădăcinile anxietății în gânduri și sentimente, subliniind rolul percepțiilor negative sau neadevărate. Comunitatea medicală a recunoscut anxietatea ca o afecțiune medicală până în secolul al XIX-lea, cu termeni precum „pantofobie” și „nevroză anxioasă”, iar figuri precum Sigmund Freud introducând tratamente precum hipnoza și psihanaliza. Înțelegerea tulburărilor de anxietate a evoluat, recunoscând tulburările de anxietate ca exagerări ale răspunsurilor normale de frică, influențate de factori de risc social, cum ar fi traume și bullying, și caracterizate prin cronicitate în cursul lor. Astăzi, experții recunosc tulburările de anxietate ca fiind cele mai frecvente afecțiuni de sănătate mintală la nivel global, care afectează milioane de oameni și necesită abordări cuprinzătoare pentru diagnostic și tratament.